Europa Liberă: Peste două mii de mici întreprinzători din stânga Nistrului şi-au pus semnăturile pe o scrisoare către conducerea regiunii la sfârşitul lui octombrie. Micii antreprenori s-au plâns pe restricţiile comerciale introduse recent de comitetul vamal transnistrean. Comercianţii spun că unele din noile reguli frizează absurdul, căci, potrivit lor, pentru o banală pereche de papuci de casă vama ar fi putut percepe o suprataxă de peste 100 de dolari. În cele din urmă, datorită unor demersuri insistente, comitetul vamal a renunţat la noile taxe. Însă micii întreprinzători transnistreni spun că sânt îngrijoraţi de viitorul lor incert şi chiar ameninţă cu proteste, în cazul unor noi măsuri restrictive.
Peste două mii de mici întreprinzători din stânga Nistrului şi-au pus semnăturile pe o scrisoare către conducerea regiunii la sfârşitul lui octombrie. Micii antreprenori s-au plâns pe restricţiile comerciale introduse recent de comitetul vamal transnistrean. Comercianţii spun că unele din noile reguli frizează absurdul, căci, potrivit lor, pentru o banală pereche de papuci de casă vama ar fi putut percepe o suprataxă de peste 100 de dolari. În cele din urmă, datorită unor demersuri insistente, comitetul vamal a renunţat la noile taxe. Însă micii întreprinzători transnistreni spun că sânt îngrijoraţi de viitorul lor incert şi chiar ameninţă cu proteste, în cazul unor noi măsuri restrictive.
În scrisoarea expediată la sfârșitul lunii octombrie administrației liderului transnistrean și organului legislativ al regiunii, șefului executivului și directorului interimar al comitetului vamal al Transnistriei, oamenii de afaceri din regiunea transnistreană se plâng de faptul că regulile noi legate de regimul vamal și de trecere a frontierei au înrăutățit condițiile de activitate pentru oamenii de afaceri care operau importuri. Deosebit de afectate au fost afacerile mici și micii întreprinzători.
În scrisoare, cei peste două mii de semnatari se plâng de faptul că din 1 octombrie, în conformitate cu un ordin al comitetului vamal al Transnistriei, la perfectarea actelor vamale pentru, de exemplu, mai mult de două perechi de papuci de casă destinați comercializării micul întreprinzător trebuie să achite serviciul de însoțire a mărfurilor de la punctul de trecere al frontierei la secțiile de devămare aflate în incinta clădirilor administrative ale comitetului vamal al Transnistriei din diferite orașe. Pentru un kilometru de astfel de însoțire agentul economic trebuie să plătească vameșilor trei dolari. Ceea ce înseamnă că pentru a aduce marfa de la frontiera ucraineană până la Tiraspol suma care va trebui achită se va ridica la aproximativ 100 dolari.
Pe lângă pierderile financiare, spun semnatarii scrisorii, procedura presupune și foarte mult timp pierdut. Vama transnistreană nu are foarte multe echipaje de însoțire și de multe ori întreprinzătorii sunt nevoiți ore în șir să aștepte intrarea în Transnistria pe motiv că toate echipajele sunt ocupate. După mai multe scrisori și adresări către diferite instanțe conducerea comitetului vamal a anulat pe 22 octombrie ordinul care introducea noile reguli și a promis să emită un altul care să corecteze lacunele primei versiuni a documentului.
Însă această decizie nu a adus prea mult optimism deținătorilor de patente de mici întreprinzători. În adresările care au urmat oamenii au mai subliniat și faptul că în cazul în care va urma un nou val de înrăutățire a condițiilor pentru afaceri ei sunt gata să iasă la acțiuni de protest.
Președintele Sindicatului oamenilor de afaceri din businessul mic și mijlociu din Transnistria, Anatolii Frunză, descrie astfel situația pe segmentul economic:
Anatolii Frunză: „În acest moment businessul mic se descurcă foarte-foarte greu în Transnistria, pentru că domeniul principal de activitate pe acest sector este comerțul. Astăzi, comerțul șchioapătă foarte puternic, pentru că nu este nici cerere din partea consumatorilor, nu sunt nici investiții. Adică oamenii astăzi abia-abia dacă mai supraviețuiesc. În plus la asta pot spune că mai sunt și factori negativi interni – adică funcționarii noștri, care se gândesc doar la cum să obțină cât mai multe impozite și nu se gândesc deloc la cum să dezvolte businessul în așa fel încât acesta să poată asigura mai multe venituri la buget. Se merge pe calea ridicării cotei impozitului, căutării diferitelor metode a obține plăți maxime. Prin pârghii ca aducerea de acuzații, pedepsirea agenților economici aceștia sunt obligați apoi să completeze bugetul prin diverse penalități, și nu prin impozite achitate corect în urma creșterii afacerii”.
Antreprenorii spun că organele de control și-au intensificat activitatea cu scopul de a completa bugetul cu orice preț. Asta, în timp ce economiștii-teoreticieni recomandă în astfel de situații de criză crearea de condiții pentru majorarea bazei impozabile, ceea ce înseamnă deschiderea de noi întreprinderi și afaceri, crearea de noi locuri de muncă, ceea ce în consecință asigură completarea bugetelor de toate nivelele prin achitarea de impozite și alte plăți obligatorii. Deocamdată însă businessul mic din Transnistria are tendința de scădere a numărului de oameni de afaceri, a volumelor de producție și de comerț. Și aceste tendințe sunt alimentate de un rând de factori, spune Anatolii Frunză, inclusiv statutul politic nedeterminat al Transnistriei.
Anatolii Frunză: „În acest moment pot spune că marea majoritate vorbește deja despre faptul că ar fi cazul să-și cam adune de pe aici tot ce se poate lua și să plece, pentru că aici nu se văd niciun fel de perspective de dezvoltare. În plus, aici nu există cerere din partea consumatorilor, iar piedica principală, spre marele regret, este statutul politic nerecunoscut și de aici vin toate relele”.
Șeful sindicatului este de asemenea de părere că trebuie revăzută politica înăspririi pedepselor pentru încălcările din domeniul antreprenoriatului – în caz contrat nu poate fi vorba despre dezvoltarea acestui sector al economiei.
Anatolii Frunză: „Este adevărat că businessul mic are anumite probleme practic în toată lumea, dacă e să credem presei, dar dacă la noi se va merge în continuare pe principiul biciului, adică pe ideea de a lua cât mai mult de la business, atunci nu vom avea niciun fel de dezvoltare în viitorul apropiat”.
Este de părere Anatolii Frunză, președintele Sindicatului oamenilor de afaceri din businessul mic și mijlociu din Transnistria.
Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/26682684.html (extras)