Alin Gvidiani: Tabloul rezultatelor din anul 2019 pe problematica transnistreană (cu date comparative)

1. Menținerea funcționalității și eficienței în cadrul tuturor platformelor de negocieri existente și promovarea continuă a dialogului cu partenerii externi relevanți în vederea mobilizării sprijinului politic și asistenței tehnice pentru avansarea procesului de reglementare transnistreană:

Pe parcursul anului 2019 au fost menținute active toate formatele de dialog privind reglementarea transnistreană, fiind desfășurate: 1 rundă oficială a formatului de negocieri ,,5+2” (09-10 octombrie, Bratislava), 2 întrevederi la nivel de lideri (șeful statului cu liderul de la Tiraspol, 28 octombrie și 04 noiembrie), 3 ședințe de lucru între reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului (24 iulie, 12 septembrie, 16 decembrie) și 21 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale (transport auto – 3, probleme sociale – 3, telecomunicații – 2, transport feroviar – 2, probleme bancare – 2, ș.a.).

Dinamica reuniunilor în formatele de negocieri ,,5+2” și ,,1+1” în perioada 2012-2019 

Dinamica ședințelor convocate în grupurile de lucru sectoriale în perioada 2015-2019 

După o pauză de 3 ani și 4 luni s-a reușit organizarea celei de-a 8-a conferinţe bavareze cu genericul „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, ce a avut loc în perioada 04-05 noiembrie 2019, în or. Murnau am Staffelse, Germania, cu desfășurarea consultărilor neformale între actorii formatului ,,5+2” și experții de pe ambele maluri ale Nistrului în cadrul a 3 ateliere tematice: a) economie, comerț și aspecte bancare, b) educație, c) libera circulație.

Lista conferințelor bavareze privind promovarea măsurilor de consolidare a încrederii 

1) 09-10 noiembrie 2010 – Or. Garmisch, Germania.

2) 08-09 septembrie 2011 – Or. Bad Reichenhall, Germania.

3) 20 iunie 2012 – Or.Rottach-Egern, Germania.

4) 30 octombrie 2013 – Or. Landshut, Germania.

5) 10-11 iunie 2014 – Or. Freising, Germania.

6) 29-30 octombrie 2015 – Or.Rottach-Egern,Germania.

7) 12-13 iulie 2016 – Or. Bad Reichenhall,Germania.

8) 04-05 noiembrie 2019 – Or. Murnau am Staffelsee.

În perioada de referință, negociatorul-șef din partea Chișinăului a avut 28 întrevederi de lucru cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, 5 cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, 6 cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, 2 cu Reprezentantul Special al Federației Ruse, 2 cu Reprezentantul Special al Ucrainei în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană și 2 cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a Slovaciei la OSCE, fiind punctate prioritățile Chișinăului în procesul de negocieri și în promovarea politicilor de reintegrare a țării, eforturile întreprinse de către autoritățile moldovenești pentru a soluționa problemele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, necesitatea asigurării respectării drepturilor omului în regiune și a promovării unor noi inițiative menite să consolideze măsurile de promovare a încrederii, sincronizarea eforturilor în vederea avansării procesului de reglementare și a contracarării acțiunilor provocatoare ale Tiraspolului.

Grație eforturilor depuse de către delegația moldovenească la cea de-a 26-a reuniune a Consiliului miniștrilor afacerilor externe ai OSCE (Bratislava, 05-06 decembrie 2019) s-a reușit aprobarea unei noi Declarații cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, prin care s-a reconfirmat sprijinul pentru identificarea unei soluții cuprinzătoare, pașnice și durabile pentru conflictul transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova în cadrul frontierelor internațional recunoscute și cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.

Merită de menționat și sprijinul prompt din partea UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special pentru Transnistria în limitele hotarelor internațional recunoscute, mesaj ce se conține în Declarația comună a celui de-al 5-lea Consiliu de Asociere RM-UE, desfășurat pe 30 septembrie 2019, la Bruxelles (Belgia).

2. Convocarea ședințelor Comisiei Unificate de Control (CUC), cu monitorizarea evoluției situației în Zona de securitate, documentarea incidentelor constatate și asigurarea respectării regimului în perimetrul de responsabilitate al forțelor de pacificare:

Pe parcursul anului 2019, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) a participat la 44 de şedinţe, cu semnarea a 41 decizii, membrii și experții au participat la 42 ședințe ale grupurilor de lucru create la nivelul CUC, fiind coordonată luarea deciziilor asupra a 52 de rapoarte ale Comandamentului Militar Întrunit cu privire la situația din Zona de Securitate, aprobate 38 de rapoarte, documentate 91 de incidente, elaborate şi difuzate 52 comunicate de presă, 25 de interviuri, 26 de declaraţii și adresări către componentele CUC.

Printre incidentele cu impact major asupra Zonei de Securitate și care au fost în vizorul permanent al componentei moldovenești se evidențiază deciziile unilaterale ale Tiraspolului privind „noul statut” al „grănicerilor” și militarizarea Zonei de Securitate, acţiunile ilegale ale structurilor de forţă ale Tiraspolului privind instalarea posturilor mobile de grăniceri, restricțiile impuse în calea liberei circulaţii a cetăţenilor prin Zona de Securitate, cu încălcarea gravă a drepturilor omului în zona de responsabilitate a Forțelor Mixte de Pacificare, extinderea neautorizată a infrastructurii posturilor structurilor de forţă transnistrene în raionul cu regim sporit de securitate or. Bender sub pretextul dezvoltării „turismului”, impedimente în desfăşurarea alegerilor parlamentare și locale în Republica Moldova.

Rămân nesoluționate pe agenda CUC următoarele probleme :

• consolidarea de către Tiraspol a infrastructurii „frontierei de stat” în Zona de Securitate şi înăsprirea controlului asupra activităţii agenților economici, fluxurilor de persoane, transport şi mărfuri ce se deplasează în/din regiune ;
• neîndeplinirea deciziei CUC privind evacuarea din Zona de Securitate a tehnicii blindate, de către contingentul militar de pacificatori al Federaţiei Ruse ;
• neîndeplinirea deciziei luate de CUC în legătură cu amplasarea unilaterală şi fără coordonare cu CUC a posturilor suplimentare staționare şi mobile ale structurilor de forţă ale regiunii transnistrene în câmpul operațiunii de pacificare ;
• ignorarea de către unele delegații din cadrul CUC a prevederilor Acordului de la Odesa (20 martie 1998) privind asigurarea transparenţei în ceea ce privește staționarea în Zona de Securitate a unităţilor militare şi a altor structuri de forţă.

3. Selectarea, evidența și monitorizarea implementării proiectelor în cadrul Programului activităților de reintegrare a țării :

În perioada 01 februarie-04 martie 2019 a fost organizat concursul de proiecte în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2019, pentru implementarea căruia au fost prevăzute alocații din bugetul de stat în valoare de 15 milioane de lei. Pe 19 și pe 22 martie 2019 au avut loc ședințele Comisiei de selectare a proiectelor, care a evaluat conform procedurilor stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 131/2014 lista proiectelor eligibile ce urmau a fi finanțate prin intermediul Programului, din totalul a 95 de proiecte fiind selectate 35 cele mai competitive și cu impact social-economic major, lista cărora a fost publicată în Hotărârea Guvernului nr.212 din 03.04.2019, iar implementarea lor a fost asigurată până la finele anului 2019.

Lista proiectelor și a beneficiarilor din Programul activităților de reintegrare a ţării

pentru anul 2019

Numărul proiectelor și a sumelor alocate prin intermediul Programelor activităților de reintegrare a ţării în perioada anilor 2011-2019 

4. Luarea măsurilor menite să asigure asistenţă și protecţie în apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi libera circulaţie între cele două maluri ale Nistrului:

Biroul politici de reintegrare a acordat asistență necesară pe marginea a 161 de cazuri de încălcare a drepturilor omului, fiind sesizați actorii din formatul de negocieri „5+2”, organele de drept și autoritățile competente naționale, cu întocmirea a 37 de rapoarte cu privire la situația în domeniul drepturilor omului, desfășurarea a 196 de ședințe interinstituționale și soluționarea a 396 de petiții.

Problemele ce țin de protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană persistă permanent pe agenda formatelor de negocieri Chișinău-Tiraspol, inclusiv în grupurile de lucru pentru drepturile omului cu implicarea experților de pe cele două maluri ale Nistrului, unde partea moldovenească insistă pe restabilirea drepturilor ce au fost lezate cu solicitarea concomitentă a sprijinului în proces din partea partenerilor internaționali în formatul de negocieri ,,5+2”. Pe ordinea de zi sunt incluse și abordate aspecte referitoare la protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, protecția drepturilor copiilor aflați în situații de risc, repatrierea copiilor victime ale traficului, prevenirea violenței în mediul Internet, prevenirea și combaterea violenței domestice, protecția persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA împotriva acțiunilor de discriminare/ segregare și resocializarea acestora. Însă, cu regret, se constată o lipsă de voință din partea Tiraspolului întru a progresa pe subiecte cu impact major ce vizează respectarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului.

Un rezultat concret al interacțiunii intense Chișinău-Tiraspol și a compromisului atins cu suportul Misiunii OSCE s-a materializat în anularea începând cu 16 septembrie 2019 a mecanismului de notificare scrisă prealabilă în privința deplasărilor private în regiunea transnistreană a oficialilor din Republica Moldova, iar grație asistenței acordate de către Biroul poltici de reintegrare s-a reușit soluționarea unor dificultăți întâmpinate de către agenții economici din regiune (de ex. : evitarea aplicării sancțiunilor din partea Ucrainei în privința Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița, acordarea dreptului de folosire a 2 noi mărci proprietate a statului pentru producția alcoolică de către Fabrica de vinuri și divinuri ,,KVINT” din or.Tiraspol).

În dialogul cu toți partenerii internaționali este reiterat faptul că protecția drepturilor omului în regiune reprezintă prioritatea zero și se solicită implicarea activă în vederea garantării respectării drepturilor fundamentale pe cazuri individuale de abuzuri din partea exponenților de la Tiraspol, inclusiv în soluționarea cazurilor de rezonanță cum ar fi cele ale cetățenilor R.Moldova Alexandr Rjavitin și Oleg Horjan.

Referitor la școlile moldovenești din regiune ce se află în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării către exponenții Tiraspolului în mod constant se intervine cu apelul de a fi menținut și asigurat mecanismul liberei circulații a elevilor și a cadrelor didactice, de a fi depuse eforturi în vederea asigurării acestora cu sedii proprii care să corespundă standardelor din domeniul educațional (în primul rând pentru Liceul Teoretic ,,Evrica” din or.Râbniţa și instituțiile de învățământ din or.Dubăsari și or.Bender), precum și s-s-a lansat ideea atingerii unei înțelegeri privind introducerea predării limbii române ca obiect de studiu în școlile moldovenești din regiune care nu funcționează conform programelor de studii aprobate la Chișinău, dar și de a aborda la grupul de lucru pentru educație situația școlilor moldovenești cu predare în grafie chirilică.

5. Coordonarea activității autorităților administrației publice pe dimensiunea transnistreană și asigurarea activității Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării :

În comun cu autoritățile administrației publice centrale de specialitate au fost organizate 54 de ședințe de lucru interinstituționale, cu abordarea diferitor probleme ce țin de problematica transnistreană și coordonarea măsurilor necesare ce se impun a fi întreprinse, inclusiv fiind convocate 17 ședințe preparatorii înainte de convocarea reuniunilor grupurilor de lucru sectoriale.

În perioada de referință Vicepremierul și reprezentanții Biroului politici de reintegrare au efectuat 14 vizite în teritoriu, inclusiv în Zona de Securitate și în raionul Dubăsari, unde s-au documentat cu problemele întâmpinate de către exponenții administrației publice locale, agenții economici, locuitorii din raion și au inițiat acțiunile necesare în vederea identificării soluțiilor viabile pe marginea acestora.

La data de 27 decembrie 2019 a avut loc Ședința Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării, în cadrul căreia s-a trecut în revistă stadiul actual în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și ultimele evoluții în formatul ,,5+2”, au fost discutate aspecte de actualitate (organizarea interacțiunii în sfera telecomunicațiilor, introducerea produselor petroliere prin frontiera de est, circulația trenurilor marfare prin regiunea transnistreană), s-au stabilit 4 priorități pentru anul 2020 (libertatea de circulație, respectarea drepturilor omului, asigurarea cu sedii adecvate a școlilor cu predare în grafie latină din regiune, armonizarea procedurilor și a tarifelor vamal-fiscale între cele două maluri ale Nistrului), precum și au fost trasate un șir de indicații în adresa membrilor Comisiei. De ex. s-a dispus ca MAI (BMA) în comun cu ASP vor elabora și vor pune în aplicare un mecanism de preschimbare a permiselor de conducere în cele de model național în baza permiselor de ședere emise în privința cetățenilor străini cu domiciliu în regiunea transnistreană și care întrunesc condițiile legale de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

Numărul de ședințe ale Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării în perioada 2011-2019 

La inițiativa Viceprim-ministrului pentru reintegrare s-a relansat activitatea Mecanismului de coordonare pe problematica transnistreană, iar în componența acestuia au fost incluși reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, consilieri și funcționari din Parlament, Președinție, Guvern, reprezentanți din cadrul MAEIE, Biroul politici de reintegrare, alte autorități relevante, ulterior urmează a fi completat și cu exponenți din societatea civilă. În 2019 au avut loc 3 ședințe ale Mecanismului (03 și 17 octombrie, 28 noiembrie 2019), fiind efectuate consultări și dezbateri pe marginea celor mai stringente probleme din cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, coordonate pozițiile pe un șir de probleme ce figurează pe agenda negocierilor și informați membrii Mecanismului despre rezultatele rundelor de negocieri și proiectele de documente discutate.

6. Instituirea cadrului juridic necesar pe dosarul transnistrean şi stabilirea mecanismelor de soluționare a problemelor cu care se confruntă populaţia şi agenții economici din raioanele de est ale țării :

În perioada de referință, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a promovat 2 hotărâri de Guvern (nr.212/2019 și nr.495/2019), iar Biroul politici de reintegrare a definitivat și a acordat asistența necesară ministerelor de profil în definitivarea și promovarea a 9 proiecte de acte normative pe problematica transnistreană, precum și a avizat 39 de proiecte acte normative și 7 proiecte de acorduri bilaterale.

Prin modificările operate la cadrul normativ național s-a asigurat continuitatea șirului de acțiuni pozitive și care vin în sprijinul locuitorilor din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană, fiind aprobate pentru anul 2020 alocații bugetare în sumă de 15 mln. de lei pentru activități și proiecte de reintegrare a țării, prelungit până la 30 iunie 2020 termenul de acțiune al Deciziei protocolare cu privire la principiile reluării plenare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, precum și perioadele de aplicare a unor facilități fiscal-vamale pentru populația și agenții economici din regiune (prolongarea până la 30 iunie 2020 a termenului de aprovizionare cu produse petroliere prin punctul de trecere a frontierei ,,Novosavițcaia–Cuciurgan” și până la 01 august 2020 a scutirilor pentru importul medicamentelor, produselor farmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților).

În rezultatul unei conlucrări productive între instituțiile naționale de profil s-a definitivat un mecanism inovativ și viabil de certificare a faptelor de stare civilă produse și consemnate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, rezultat cu aprobarea Hotărârii de Guvern nr.286/2019, astfel fiind completată lista instrumentelor instituite de Guvern pentru a garanta drepturile și libertățile fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, iar cetățenii Republicii Moldova cu domiciliu în regiune au posibilitatea în așa mod de a beneficia de acte de stare civilă eliberate de subdiviziunile specializate ale Agenției Servicii Publice, în conformitate cu prevederile art.13¹ din Legea nr.100/2001.

Aceste modificări în comun cu ajustările anterior operate la legislație referitor la simplificarea procedurilor de documentare cu acte de model național au stimulat și dinamica de solicitare a dobândirii cetățeniei Republicii Moldova și de obținere a actelor naționale.

 Numărul solicitanților de a dobândi cetățenia R. Moldova, actelor de identitate și a documentelor de stare civilă de model național eliberate în perioada 2013-2019 la cererea locuitorilor din stânga Nistrului și din mun.Bender 

În procesul de negocieri au fost semnate 3 documente:

– Acordul adițional al operatorilor poștali de la Chișinău și Tiraspol la contractul nr.67/12 din 15.04.2010 privind transportarea trimiterilor poștale, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al contractului până la 31 decembrie 2019, semnat pe 03 iunie 2019;

– 2 protocoale adiționale la Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al acesteia până la 31 decembrie 2019, apoi până la 30 iunie 2020, semnate pe 04 iunie 2019, și respectiv, pe 27 decembrie 2019