În contextul identificării unei soluții viabile pentru problematica transnistreană și întru avansarea treptată a dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, orientat spre apropierea locuitorilor de pe ambele maluri și rezolvarea problemelor cu care se confruntă aceștia, au fost instituite și sunt funcționale următoarele platforme de dialog:
a) formatul de negocieri „5+2”;
b) formatul de negocieri „1+1”;
c) grupurile de lucru sectoriale pentru consolidarea măsurilor de încredere;
d) Comisia Unificată de Control.
A) Formatul de negocieri „5+2”.
Genericul acestui format este Conferinţa Permanentă pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, care a fost instituită la 19-20 februarie 2002, prin semnarea de către mediatorii procesului a Protocolului de la Bratislava, conform căruia, reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului și mediatorii în procesul de negocieri au luat decizia de a institui formatul celor 5 (Chișinău+Tiraspol=părțile+Federația Rusă+Ucraina+OSCE=mediatorii), transformat ulterior, după semnarea Protocolului de la Odesa din 26-27 septembrie 2005 în formatul „5+2”, adică, prin adăugarea a 2 participanți cu statut de observator (UE și SUA).
Scopul acestui format constă în desfășurarea reuniunilor oficiale, orientate spre elaborarea, coordonarea și fixarea în forma unor înțelegeri scrise care urmează a fi raportate și aprobate de către conducerea de nivel politic a părților cu determinarea unor parametri concreți a documentului final despre reglementarea comprehensivă a problemei transnistrene. Concomitent, este prevăzută posibilitatea încheierii unor înțelegeri parțiale, intermediare și provizorii cu urmărirea obiectivului ca acestea să fie treptat sistematizate în documentul final.
Reuniunile oficiale în cadrul formatului respectiv au fost întrerupte în perioada februarie 2006-noiembrie 2011. În perioada 2006 – 2009, discuţii în cadrul formatului „5+2” practic nu au existat, iar din 2010 acestea s-au desfăşurat în regim de consultări informale. În această perioadă au fost depuse eforturi diplomatice intense în vederea reluării negocierilor oficiale, iar o decizie favorabilă în acest sens a fost aprobată la Moscova pe 21 septembrie 2011. Ulterior, prima rundă oficială s-a desfășurat în perioada 30 noiembrie – 01 decembrie 2011 în or.Vilnius (Lituania) și a fost dedicată principiilor procedurale şi coordonării aspectelor organizaţionale ale procesului de negocieri.
De la reluarea negocierilor în formatul „5+2” (30.11.2011, Vilnius) până la 06.06.2014 (ultima reuniune oficială din 2014) au avut loc 13 reuniuni, discuțiile fiind axate pe consultări pe aspecte tehnice, cu semnarea unor documente relevante în acest sens (de ex.: Documentul cu privire la principiile și procedurile de desfășurare a negocierilor din 13.07.2012, Decizia protocolară cu privire la demontarea funicularului industrial dintre or.Rezina şi Rîbniţa din 24.05.2013, Decizia protocolară cu privire la unele aspecte ce ţin de asigurarea cu pensii şi protecţia socială din 26.11.2013, Decizia protocolară cu privire la unele aspecte ce ţin de asigurarea liberei circulații din 27.02.2014). Alte 3 întrevederi planificate pentru anul 2014 au fost amânate pe motivul refuzului Tiraspolului de a continua activitățile în cadrul acestei platforme de negocieri, considerându-se ca fiind suficiente întrevederile de lucru în formatul „1+1” la Chișinău și Tiraspol, cu participarea reprezentanților mediatorilor și observatorilor. În anul 2015 s-a reușit desfășurarea doar a unei reuniuni de consultări speciale în formatul „5+2” (Viena, 21.04.2015), Tiraspolul denotând în continuare nedorința de a relansa dialogul în acest format și condiționând contrar procedurilor stabilite participarea la negocieri.
Necesitatea de a avansa în cadrul activității Conferinței permanente, a fost reflectată în textul Declarației cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, aprobată la cea de-a XXII-a Reuniune ministerială a OSCE de la Belgrad, 03-04 decembrie 2015. Prin această declarație către mediatorii și observatorii din procesul de negocieri s-a intervenit cu apelul de a dubla eforturile pentru a obține progrese în identificarea unei soluții plenare la conflictul transnistrean.
Grație eforturilor depuse de autoritățile moldovenești, implicării considerabile a partenerilor internaționali, reprezentanților mediatorilor și observatorilor în formatul “5+2”, în particular, a Reprezentantului Special al Preşedinţiei germane a OSCE, E.S. Ambasadorul Cord Meier-Klodt, în perioada 02-03 iunie 2016 în or.Berlin, a fost organizată o nouă reuniune oficială a Conferinței permanente, finalizată cu semnarea unui protocol de formalizare a activităților desfășurate.
Conform înțelegerii convenite între toți participanții, E.S. Cord Meier-Klodt a anunțat că următoarea reuniune a Conferinței Permanente va avea loc la mijlocul lunii septembrie 2016.
Este de menționat faptul că agenda reuniunilor oficiale în formatul „5+2” a fost agreată de toți participanții la 18 aprilie 2012 și a fost divizată în 3 coșuri tematice, după cum urmează:
1. Problematica social-economică, care include aspecte ce țin de asigurarea liberei circulații, proceduri vamale, telecomunicații, sistemul financiar-bancar și fiscal, proprietate, transport și infrastructura drumurilor, educație, cultură, agricultură, protecția mediului ambiant, ocrotirea sănătății, ș.a.
2. Aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului, în cuprinsul cărora este vizată respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimularea dialogului la toate nivelele sociale (inclusiv, activitatea societății civile și contactele interumane), libertatea mass-media, chestiuni generale de ordin juridic (inclusiv, în partea ce ține de angajamentele anterior asumate), ș.a.
3. Reglementarea comprehensivă, incluzând aspectele instituționale, politice și chestiunile în materie de securitate.
Documentul-cadru care statuează modul de organizare a activităților în acest format este Protocolul din 13.07.2012, semnat la Viena de către toți participanții în formatul „5+2”, prin care se aprobă oficial agenda reuniunilor oficiale și principiile și procedurile de desfășurare a negocierilor. Astfel, au fost stabilite 5 principii de lucru în cadrul formatului „5+2”, după cum urmează: 1) participanții se vor abține de la înaintarea condițiilor prealabile; 2) părțile vor manifesta bunăvoință, vor desfășura un dialog consecutiv și constructiv; 3) participanții vor purta negocieri de pe poziții de egalitate la masa de dialog și vor manifesta respect reciproc, beneficiind de dreptul de a înainta orice propuneri sau de a pune în discuții orice subiect, considerat a fi important pentru procesul de negocieri; 4) la elaborarea oricărui document se aplică principiul „nimic nu e convenit până când totul nu e convenit”; 5) părțile vor realiza cu bună-credință înțelegerile convenite. Printre aspectele de procedură pot fi menționate cele se referă la organizarea de șase ori pe an a lucrărilor în formatul Conferinței permanente și faptul că în conținutul fiecărei înțelegeri convenite trebuie să fie stabilite mecanismele de realizare.
În cadrul formatului de negocieri „5+2”, Chișinăul optează pentru respectarea principiilor și procedurilor enuțate supra, și respectiv, pledează pentru purtarea unui dialog consecvent, de bună-credință, în spirit constructiv, fără careva precondiții, manifestând totodată, deschiderea pentru abordarea chestiunilor din toate coşurile de pe agenda de negocieri și lansarea consultărilor pe identificarea unor soluții practice la problemele din coșul nr.3, cu identificarea unei soluții viabile a conflictului şi determinarea statutului juridic special al regiunii transnistrene.
B) Formatul de negocieri „1+1”.
Această platformă de dialog vizează negocierile purtate nemijlocit între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului, care conform înțelegerilor convenite anterior a fost agreată în formula interacțiunii la nivel de lideri (conducerea Republicii Moldova – de regulă, şeful statului şi Prim-ministrul, pe de o parte, şi liderul transnistrean, pe de altă parte) şi mai frecvent a reuniunilor de lucru dintre reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolului. În prezent, se examinează posibilitatea relansării platformei de dialog la nivelul conducerii Parlamentului R.Moldova și a „Sovietului Suprem” de la Tiraspol, existând în acest sens o deschidere din ambele părți.
În perioada 2011-2015 au avut loc 11 întrevederi de lucru la nivelul liderilor (Premierul RM-liderul de la Tiraspol), în cadrul cărora s-a discutat o gamă largă de subiecte legate de procesul de reglementare transnistreană și probleme de interes major, fiind impulsionată activitatea grupurilor de lucru sectoriale pentru promovarea măsurilor de întărire a încrederii și securității între cele două maluri, semnată Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană (la 30.03.2012), obținută facilitarea liberei circulații pe linia administrativă în perioada sărbătorilor de iarnă și a celor pascale (în fapt, Chișinăul optează pentru anularea regimurilor migraționale din regiune și scoaterea tuturor restricțiilor în calea liberei circulații), convenit mecanismul de cooperare a agenţilor de asigurare de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul contractelor de asigurare obligatorie a răspunderii civile auto, soluţionându-se astfel problema dublei asigurări. Anul 2014 s-a caracterizat printr-o pauză a dialogului între lideri, în timp ce Chișinăul reitera deschiderea permanentă pentru intensificarea contactelor la acest nivel, Tiraspolul invoca diferite pretexte și condiții pentru a evita întâlnirile. Totuși, în anul 2015 s-a reușit organizarea a 2 întrevederi cu efectuarea unui schimb de opinii pe lista subiectelor prioritare şi identificarea unor soluţii practice la probleme stringente cu care se confruntă populația.
Negocierile la nivelul reprezentanţilor politici s-au caracterizat printr-o activitate intensă, în perioada ianuarie 2012 – mai 2016 având loc 47 întrevederi de lucru, iar consultările fiind focusate pe soluționarea problemelor prioritare și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii. Au fost discutate aspecte ale interacţiunii între maluri pe diferite domenii, evoluţiile şi perspectivele procesului de reglementare, precum şi problemele cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri. Reprezentanţii Chişinăului au insistat asupra unui şir de subiecte stringente, precum, normalizarea activităţii şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, încetarea presiunilor şi provocărilor asupra tuturor subdiviziunilor teritoriale ale instituțiilor moldovenești (poliție, penitenciare, întreprinderi de silvicultură, etc.), asigurarea liberei circulaţii între maluri, încetarea acţiunilor unilaterale în Zona de Securitate şi a practicii de a intimida promotorii drepturilor omului, deblocarea accesului fermierilor la terenurile aflate după traseul Tiraspol-Camenca, situaţia certificatelor internaţionale de asigurare obligatorie auto “Cartea Verde” în regiunea transnistreană, majorarea tarifelor la serviciile de asigurare cu apă şi canalizare în raport cu consumatorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova, etc. Părțile au convenit asupra necesităţii îmbunătăţirii atmosferei de dialog, intensificării activităţilor la nivelul reprezentanţilor politici şi a grupurilor de lucru sectoriale şi instituirii unei ambianţe pozitive, axate pe rezultate palpabile şi pe stimularea activităţilor planificate în formatele “3+2” (mediatori și observatori) şi “5+2”.
Referitor la unele subiecte actuale de pe agendă, viziunea Chișinăului se rezumă la următoarele:
1. Pe tema apostilării actelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din regiune, din partea Chișinăului există o mare deschidere de a avansa în corespundere cu recomandările experților europeni, fiind elaborat și un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens, însă, e necesară depolitizarea de către Tiraspol a aspectelor ce se identifică cu elemente de pseudostatalitate sau de potențial statut, or, autoritățile moldovenești sunt dispuse să aplice apostila pe diplome neutre, a căror autenticitate poate ve verificată într-o bază de date comună și persistă ștampilă cu caracter neutru, oferind astfel posibilitatea ca tinerii din regiune să obțină acces la programele educaționale din străinătate;
2. Referitor la problema autovehiculelor din regiunea transnistreană, componenta moldovenească conștientizează că aceasta este una istorică, legată de libera circulație și de implementarea cerințelor Convenției de la Viena cu privire la traficul rutier din 08.11.1968 la care R. Moldova este parte-contractantă, și în acest context reiterează despre necesitatea definitivării unei soluții echitabile, având la bază proceduri clar stabilite de luare la evidență a mijloacelor de transport respective la subdiviziunile teritoriale ale autorităților moldovenești competente, de trecere a testărilor tehnice la centre autorizate, de atribuire a unor plăcuțe de înmatriculare de model neutru, de respectare a standardelor internaționale în domeniu și de reglemntare transparentă a elementelor de fiscalitate.
3. Pe subiectul telecomunicațiilor, Chișinăul are elaborate proiecte de documente tehnice și acte normative în măsură să creeze cadrul de referință necesar întru restabilirea interconexiunii telefonice fixe și mobile între maluri, la nivel de experți disensiunile sunt depășite, agenții economici sunt interesați, iar, dacă aceste realități se vor realiza consumatorii vor avea posibilitatea să beneficieze de tarife concurențiale, urmând doar a fi dat impulsul politic corespunzător și din partea Tiraspolului.
4. Problema cauzelor penale necesită a fi depolitizată și decondiționată, ori, aceasta persistă ani în șir, fiind deschise multiple dosare atât la Chişinău cât şi la Tiraspol, deși, organele de drept moldovenești le inițiază conform uzanţelor procedurale în baza adresărilor concrete ale cetăţenilor drepturile cărora au fost lezate și necesită a fi restabilite în lumina exigențelor instrumentelor universale din sfera drepturilor omului, iar în vederea elaborării unor abordări la acest subiect care să fie conforme cu experienţa şi normele internaţionale, în proces vor fi antrenați experți din exterior pentru a furniza recomandări de bune practici din alte state.
5. Reluarea liberei circulații între maluri este indispensabilă și trebuie să aibă loc conform angajamentelor asumate prin Acordul din 21.07.1992 și Decizia protocolară din 27.02.2014, cu eliminarea tuturor barierelor artificial create și asigurarea accesului nestingherit în localitățile din stânga Nistrului și în mun.Bender (cetățeni, oficiali, funcționari, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale), deoarece, autoritățile de la Chișinău nu aplică limitări în calea liberei circulații pentru locuitorii din regiunea transnistreană, facilitează luarea la evidență în regim simplificat și gratuit a străinilor cu domiciliu permanent în regiune, tratează nediscriminatoriu toți cetățenii de pe malul drept și stâng, abordări similare se impun și din partea Tiraspolului.
6. Pentru deblocarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca-Tiraspol și restabilirea drepturilor de proprietate și folosință lezate este necesar ca în cadrul platformelor de dialog Chișinău-Tiraspol să fie intensificate activitățile pentru a identifica neântârziat un mecanism funcțional de prelucrare a pământurilor, iar reprezentanții Tiraspolului necondiționat trebuie să se implice constructiv în proces și să lichideze toate impedimentele cu caracter politic.
7. Întru asigurarea funcționării normale a școlilor cu predare în grafia latină din regiune în cadrul grupurilor de lucru pentru educație vor continua să fie abordate problemele majore ale acestora și se vor căuta opțiuni viabile de soluționare, cu insistarea asupra necesității eliminării presiunilor existente (ex.: tarife discriminatorii și plăți de arendă majorate).
8. În sfera ocrotirii mediului înconjurător, conform caietului de sarcini stabilit, părțile au semnat cele două documente tehnice de realizare a prevederilor Deciziei protocolare din 30 octombrie 2015, și anume: Protocolul privind interacțiunea în domeniul hidrometeorologiei (10 iunie 2016) și Protocolul privind interacțiunea în domeniul gestionării pescuitului și utilizării durabile a resurselor biologice acvatice ale r.Nistru (15 iunie 2016).
C) Grupurile de lucru sectoriale pentru consolidarea măsurilor de încredere (GL).
Acest format este unul tehnic și vizează interacțiunea experților de pe ambele maluri în grupuri de lucru specializate, care reprezintă o pârghie adițională pentru stimularea procesului de reglementare, diminuarea tensiunilor existente între Chișinău și Tiraspol, lansarea inițiativelor de întărire a încrederii și securității între cele două maluri ale Nistrului, implementarea cu concursul partenerilor internaționali a proiectelor în sfera social-economică, umanitară și de securitate, crearea condițiilor propice pentru desfășurarea negocierilor, elaborarea propunerilor și soluțiilor la probleme sectoriale, expertizarea materialelor ce vizează domeniul lor de competență, acordarea asistenței necesare formatelor de negocieri „5+2” și „1+1”.
La Chișinău grupurile de lucru menționate au fost instituite prin Hotărârea Guvernului nr.1178 din 31.10.2007, iniţial fiind în număr de 8, apoi, cifra lor a ajuns până la 11, după cum urmează:
- GL pentru economie, comerţ şi activitate comercială externă (coordonator – viceministrul economiei), în cadrul căruia funcționează și un subgrup de lucru pe probleme bancare (coordonator – viceguvernatorul Băncii Naționale);
- GL pentru agricultură şi ocrotirea mediului (coordonatori – viceministrul agriculturii și industriei alimentare și viceministrul mediului);
- GL pentru educaţie (coordonator – viceministrul educației);
- GL pentru transportul auto şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor (coordonator – viceministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor), în interiorul căruia activează și subgrupul de lucru pentru transport feroviar şi comunicaţii (coordonator – inginerul șef al ÎS „Calea Ferată din Moldova”);
- GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale (coordonator – viceministrul tehnologiei informației și comunicațiilor);
- GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei, în cadrul căruia a fost creat și un subgrup de lucru pentru drepturile omului (coordonator – viceministrul justiției);
- GL pentru demilitarizare și întărirea securității (coordonator – viceministrul apărării);
- GL pentru combaterea criminalității și situații excepționale (coordonator – viceministrul afacerilor interne);
- GL pe probleme vamale (coordonator – directorul general adjunct al Serviciului Vamal);
- GL pentru probleme sociale şi ajutor umanitar (coordonator – viceministrul muncii, protecției sociale și familiei);
- GL pentru ocrotirea sănătăţii (coordonator – viceministrul sănătății).
La 09 septembrie 2011 în oraşul german Bad Reichenhall reprezentanții politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului au semnat Regulamentul comun al grupurilor de experţi (de lucru) pentru consolidarea măsurilor de încredere şi dezvoltarea interacţiunii. Acest document a avut menirea de a reglementa activitatea GL sectoriale, concretizând modalitatea convocării în ședințe, procedura de formare a agendelor și de întocmire a proceselor-verbale, modul de înaintare, coordonare și aprobare a propunerilor de soluții tehnice. Este expres stipulat faptul că activitatea grupurilor de lucru este coordonată de către reprezentanții politici în reglementarea transnistreană care pot participa la ședințele acestora și/sau delega de comun acord reprezentanții săi.
În perioada ianuarie 2011 – iunie 2016 grupurile de lucru sectoriale s-au întrunit în 130 de ședințe, cele mai frecvente convocări fiind atestate la nivelul experților din domeniul economiei, educației și transporturilor, în contextul necesității identificării unor soluții viabile la probleme stringente, precum ar fi: prelucrarea nestingherită de către fermierii din r-nul Dubăsari a terenurilor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol, reglementarea operaţiunilor de import-export efectuate de către agenţii economici din regiunea transnistreană, determinarea mecanismului de implementare a DCFTA în regiune, asigurarea condițiilor normale de activitate pentru școlile moldovenești cu predare în grafia latină, reluarea transportului feroviar de mărfuri pe tronsoanele de cale ferată din regiune, participarea autovehiculelor cu numere transnistrene în circulaţia auto internaţională, etc.
Un blocaj permanent se constată în activitatea GL din domeniul combaterii criminalității și a celor pentru actele de stare civilă pe motiv că cadrul de referință al acestora vizează aspecte de justiție și activitatea organelor de drept, iar subiectele abordate au un caracter complex: proceduri de executare a hotărârilor judecătorești, operațiuni de prelucrare a unor date cu acces restricționat, schimburi informaționale privind situația dosarelor contravenționale și penale, efectele juridice ale actelor emise de structurile de pe ambele maluri, și respectiv, părțile urmând logica invocării propriilor cadre juridice se află în imposibilitatea stabilirii unor formule de depășire a divergențelor existente, care în fapt sunt o consecință a lipsei unei reglementări finale a diferendului, neaprobării statutului juridic special al regiunii transnistrene, inaccesibilității regiunii pentru reprezentanții autorităților publice moldovenești, imposibilității monitorizării situații regionale prin prisma cerințelor tratatelor internaționale, ș.a.m.d. Din circumstanțe independente de Chișinău, nefuncțional ramâne a fi ani la rând GL pentru demilitarizare și întărirea securității în competența căruia se află probleme sensibile pentru procesul de reglementare (de ex.: aprobarea unei scheme tehnice de retragere de pe teritoriul țării a echipamentelor și trupelor militare străine fără statut juridic determinat).
Întru intensificarea activității GL din partea Chișinăului, cu direcționarea eforturilor spre identificarea unor soluții la nivel de experți la cele mai urgente probleme ale populației de pe ambele maluri, depășirea obstacolelor generate de nesoluționarea conflictului și progresarea procesului de negocieri, coordonatorilor respectivi le-a fost stabilită sarcina de a se convoca lunar în ședințe de lucru cu omologii de la Tiraspol, fiind trasate prioritățile și orarul ședințelor pentru anul în curs.
Conform Planului de acțiuni ai Guvernului R.Moldova pentru anii 2016-2018, în sarcina experților din cadrul GL sectoriale din partea Chișinăului, nucleelor intrainstituționale, Biroului pentru reintegrare și a funcționarilor responsabili de problematica transnistreană din cadrul ministerelor este stabilită prioritatea de a institui cadrul juridic necesar pentru avansarea politicilor de reintegrare a ţării şi elaborarea mecanismelor provizorii de soluţionare a problemelor cu care se confruntă populaţia şi agenţii economici din regiunea transnistreană, creând condiţiile necesare pentru reintegrarea graduală a regiunii în spaţiile unice ale Republicii Moldova (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informaţional etc.).
D) Comisia Unificată de Control.
Comisia Unificată de Control (CUC) a fost instituită în scopul realizării prevederilor Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat de R. Moldova şi Federaţia Rusă la 21 iulie 1992.
Conform Regulamentului său de activitate CUC a fost creată în vederea asigurării controlului asupra respectării regimului de încetare a focului, îndeplinirii înţelegerilor referitor la retragerea forţelor, tehnicii şi echipamentelor militare, instituirii unei Zone de Securitate între părţile aflate în conflict.
CUC este un organ permanent care întruneşte reprezentanţi ai componentelor delegaţiei R.Moldova, F.Ruse şi regiunii transnistrene, cu participarea reprezentanţilor din partea Ucrainei şi a Misiunii OSCE în Moldova şi este direct responsabilă de monitorizarea situaţiei din Zona de Securitate şi de asigurarea/restabilirea ordinii publice în localităţile ce intră în perimetrul zonei respective. Şedinţele ordinare ale CUC se defăşoară săptămânal, în fiecare zi de joi, în raionul cu regim sporit de securitate – or.Bender.
Delegaţia R. Moldova în CUC reprezintă interesele Republicii Moldova în Comisie, participă nemijlocit la realizarea prevederilor Acordului din 21.07.1992, monitorizarea situaţiei din Zona de Securitate, coordonarea activităţii contingentului forţelor de menţinere a păcii din partea R. Moldova şi observatorilor militari, adoptarea deciziilor în bază de consens al părţilor pentru a preveni şi menţine pacea şi ordinea de drept în procesul de pacificare.
Componenţa nominală a delegaţiei moldovenești în CUC este stabilită în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.515 din 22 iunie 2010 şi constă din 6 membri (inclusiv, conducătorul delegaţiei) şi 5 experţi cu statut permanent, fiind prevăzută şi posibilitatea antrenării suplimentare a unor experţi din domenii de specialitate, în cazul necesităţii prezenţei acestora la şedinţa respectivă a CUC pentru a oferi expertiza corespunzătoare.
În ultimii ani, se constată un impas în activitatea CUC și a întregului mecanism de pacificare, fapt ce relevă oportunitatea transparentizării mecanismelor de monitorizare a situației din Zona de Securitate, responsabilizării factorilor destabilizatori, mediatizării obiective a tuturor proceselor, antrenării comunității internaționale în identificarea unor soluții favorabile interesului public și drepturilor legitime ale cetățenilor, eliminării infrastructurii ce limitează regimul liberei circulații, renunțării la tactica mesajelor speculative și de manipulare mediatică, substituirii limbajelor de acuzare cu abordările de tip „win-win”, înlocuirii elementelor de militarizare excesivă cu misiuni civile de monitorizare, promovării inițiativelor de conciliere și de apropiere civică, dezvoltării social-economice a localităților și îmbunătățirii nivelului de trai al populației de pe ambele maluri ale Nistrului.