Alin Gvidiani: Modalități de stabilire și de documentare a faptelor juridice ce au loc în regiunea transnistreană – realizări și dificultăți

În pofida dificultăților legate de nereglementarea dosarului transnistrean, imposibilității exercitării unui control integral asupra situației din raioanele de est ale țării, dar și a lipsei unor schimburi informaționale ramurale între experții de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, autorităţile Republicii Moldova (RM) au creat toate condiţiile necesare pentru a asigura persoanele domiciliate în localităţile din stânga Nistrului cu acte de model naţional (buletine de identitate, pașapoarte ale cetățenului RM, permise de conducere, acte de stare civilă, permise de ședere permanentă/temporară).

Aceste condiții au fost create pentru a sprijini locuitorii și agenții economici din regiune, a le asigura oficializarea raporturilor stat-cetățean și a le garanta realizarea drepturilor și intereselor fundamentale în contextul în care autoritățile publice și instanțele de judecată din RM și de peste hotare recunosc doar efectele juridice produse de actele de model național, emise de autorități și instituții împuternicite prin lege, şi, respectiv, consideră documentele eliberate de către structuri autoproclamate ca fiind lovite de nulitate.

În fapt, prin stabilirea cadrului legal de referință autoritățile de la Chișinău au mers în întâmpinarea cetățenilor de pa malul stâng, care pe lângă barierele premeditat impuse de către pretinsele structuri de la Tiraspol întâmpinau și diferite dificultăți birocratice în procesul de documentare cu acte moldovenești, extrem de necesare pentru a le asigura realizarea unui șir de drepturi universale (la muncă, la studii, la libera circulație etc).

Pentru a facilita procesul în cauză au fost instituite subdiviziuni desconcentrate ale autorităților de specialitate ale RM, amplasate nemijlocit în proximitatea liniei administrative, la care au fost arondate conform razei teritoriale localitățile amplasate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și din mun.Bender.

Astfel, în cele ce urmează vom efectua o prezentare relevantă referitor la mecanismele pragmatice de constatare a faptelor juridice ce au avut loc în regiunea transnistreană și de autentificare statală a acestora la instituțiile competente naționale, dar și tendințele proliefate în ultima perioadă de timp, după cum urmează:

1. Determinarea араrtеnenței la cetățenia RM și modul de dobândire a acesteia.
2. Eliberarea actului de identitate al cetățeanului RM.
3. Obținerea permiselor de conducere ale RM.
4. Eliberarea documentelor de stare civilă de model național.
5. Documentarea străinilor cu ședere permanentă/ temporară în regiunea transnistreană.

1. Рrосеdurа de dеtеrminаrе а араrtеnеnțеi la сеtățeniа RMa și de dobândire а acesteia рrin rесunоаștеrе este rеglеmеntаtă рrin Legea cetățeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 02.06.2000 și prin Hotărârea Guvernului (HG) nr.197 din 12.03.2001 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova”.

Сеrеrile реntru determinarea apartenenței la сеtățenia RM pot fi depuse la subdiviziunile teritoriale de eliberare a actelor de identitate, cele responsabile de problematica cetățeniei și de evidența persoanelor, aflate pe malul drept al Nistrului, iar, cererile pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova pot fi depuse atât la serviciile menționate, cât și în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare.

Este de remarcat că în perioada ianuarie 2015–iulie 2017 a fost determinată apartenența la cetățenia RM pentru 12084 de persoane, dintre care 8416 cu domiciliu în regiunea transnistreană, sau 69,65 % din total, majoritatea cererilor fiind recepționate de serviciile eliberare a actelor de identitate din Anenii Noi, Bender, Coșnița, Dubăsari, Rezina, Ștefan Vodă etc).

Totodată, în ultima perioadă de timp se atestă o tendință în creștere a solicitărilor pentru dobândirea cetățeniei RM de către cetățenii Ucrainei și ai Federației Ruse, ceea ce se datorează și abolirii regimului de vize pentru cetățenii RM posesori de pașapoarte biometrice în statele spațiului comunitar, precum și urmare a evenimentelor tensionate din Ucraina care au contribuit la sporirea semnificativă a atractivității cetățeniei RM.

O realizare substanțială în reducerea cazurilor de apatridie a fost obținută prin completarea HG nr.197 din 12.03.2001 cu prevederi prin care s-a stabilit că persoanele care nu dețin acte de identitate valabile și care solicită statutul de apatrid sunt în drept să depună cererea pentru dobândirea cetățeniei RM, dacă au temei legal, în baza actului eliberat de autoritatea competentă pentru străini din RM, care identifică persoana și confirmă domiciliul acesteia pe teritoriul RM.

În Parlamentul RM, în perioada imediat următoare urmează a fi adoptată în lectură finală un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1024-XIV din 02.06.2000, care prevede simplificarea procedurii de dobândire a cetățeniei RM prin recunoaștere pentru persoanele născute pe teritoriul RM, cu vârsta de peste 18 ani, fapt ce va permite formalizarea recunoașterii din data exprimării în scris a consimțământului în acest sens.

O dificultate constant întâmpinată de către subidiviziunile competente ale RM este legată de faptul că pentru a dobândi cetățenia RM prin recunoaștere solicitantul trebuie să prezinte adeverința ce confirmă domicilierea acestuia la data de 23 iunie 1990 pe teritoriul RM și până în prezent. Locuitorii din regiunea transnistreană prezintă “adeverințe” emise de pretinsele structuri regionale, iar, verificarea autenticității informației din acele înscrisuri poate fi efectuată doar prin intermediul Registrului de stat al populației, sau, după caz, al fișierului manual de evidență a persoanelor. În cazul lipsei acestor date în resursele informaționale menționate, alte mecanisme de constatare a autenticității informației nu există.

2. Procedura de eliberare a actelor de identitate și de evidență a locuitorilor RM este stipulată în următoarele acte normative: Legea nr.273-XIII din 09.11.1994 privind actele de identitate din Sistemul național de pașapoarte, Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre, Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, HG nr.125 din 18.02.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova”, HG nr.210 din 24.03.2014 “Cu privire la acordarea înlesnirilor la eliberarea actelor de identitate” și HG nr.333 din 18.02.2002 “Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat

“Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei”.

Potrivit prevederilor cadrului legal în vigoare, eliberarea actelor de identitate cetățenilor RM, inclusiv celor din stânga Nistrului, se efectuează în temeiul actelor de stare civilă, eliberate în condițiile prevederilor legislației naționale. Deoarece așa-numitele documente emise de autoproclamatele structuri transnistrene nu au putere juridică pe teritoriul RM, acestea se preschimbă pe acte de stare civilă eliberate de organele competente ale RM.

În vederea îmbunătățirii condițiilor de acordare a serviciilor de stare civilă locuitorilor din stânga Nistrului, eliberarea documentelor, înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă, după trecerea actelor respective în registrele naționale, se efectuează de către oficiile de stare civilă amplasate în zona limitrofă liniei administrative de lânga r.Nistru: Anenii Noi, Coșnița, Rezina, Sănătăuca, Ștefan Vodă, Varnița.

Urmare a aprobării HG nr.210 din 24.03.2014, termenul de valabilitate a pașapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974), inclusiv și al celor aflate în posesia locuitorilor din regiunea transnistreană a fost stabilit până la 01 septembrie 2014. Pentru a facilita asigurarea cetățenilor RM cu acte de identitate prin HG nr.776 din 04.10.2013 a fost aprobat și implementat un plan de acțiuni pentru preschimbarea pașapoartelor de model sovietic. La data aprobării acestui plan se atestau 195 066 de persoane care dețineau pașapoarte sovietice, dintre care circa 6000 cu domiciliu permanent în stânga Nistrului, iar la data de 14.07.2017 – 9086, dintre care 4902 din regiunea transnistreană. Nivelul scăzut de preschimbare a pașapoartelor sovietice în raioanele de est ale țării a fost condiționat de imposibilitatea deplasării oficiilor mobile și a mediatizării procesului în regiune, dar și a reticenței pretinselor structuri regionale de a acorda suportul necesar.

Ținând cont de situația politică din regiunea transnistreană, autoritățile moldovenești s-au preocupat în permanență de dificultățile întâmpinate de locuitorii acesteia, operând amendamente la cadrul juridic național, prin care a fost stabilită procedura de identificare a persoanelor care nu dețin acte de identitate sau dispun de acte nerecunoscute emise de pretinsele structuri din stânga Nistrului, precum și facilitând acordarea dreptului locuitorilor din regiune de a se adresa pentru prestarea serviciile la orice subdiviziune de documentare a populației.

Totodată, urmare a liberalizării regimului de vize cu UE şi abolirii obligaţiei de viză pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric, s-a constatat o sporire semnificativă a atractivităţii cetăţeniei RM şi ca urmare a fluxului de persoane domiciliate în regiunea transnistreană care solicită acte de identitate naţionale şi, în special, paşaportul cetăţeanului RM cu date biometrice, fapt condiționat în mare parte de dorința acestora de a călători liber în UE. Această tendință este și o consecință a evenimentelor din Ucraina, or, locuitorii din regiunea transnistreană posesori de pașapoarte ale Federației Ruse, în virtutea anumitor circumstanțe (vizitarea rudelor, serviciu, odihnă etc) trebuie să tranziteze sau să se afle pe teritoriul Ucrainei, și respectiv, au nevoie de a călători neângrădit în spațiul estic.

Astfel, pentru comparație, dacă la data de 01.08.2014 în Registrul de Stat al Populației erau la evidență 289 581 locuitori din regiunea transnistreană (57,33 % din populația totală a regiunii), la data de 01.07.2017 în registru figurau deja 311 786 locuitori din regiune (65,6 % din populația totală a regiunii).

Este de menționat că în corespundere cu prevederile HG nr.210 din 24.03.2014 locuitorii din stânga Nistrului beneficiază de înlesniri la eliberarea actelor de identitate (de ex.: primul buletin de identitate se eliberează gratuit, primul pașaport al cetățeanului RM se eliberează gratuit dacă persoana a fost participant la cel de-al doilea război mondial, pentru persoanele/copiii cu dizabilități severe, copiii rămași fără îngrijire părintească).

Totodată, se atestă cazuri când persoanele care urmează să confirme identitatea altor persoane domiciliate în stânga Nistrului (reprezentanți legali, rude, instituții tutelare sau de plasament a copiilor separați de părinți), dețin așa-numite înscrisuri de identitate emise de pretinsele structuri transnistrene, și respectiv, nu pot depune declarații de identificare pe motiv că ele însele urmează să fie identificate și să obțină acte de identitate valabile.

În context, recent a fost elaborat un proiect de amendare a HG nr.125 din 18.02.2013, prin care se stabilește extinderea căilor administrative de identificare a persoanelor, în special, în temeiul declarației pe propria răspundere, depusă de 3 persoane terțe, cetățeni ai RM, care cunosc cu certitudine identitatea solicitantului și posedă acte de identitate eliberate de autoritățile RM.

Printre impedimentele întâmpinate în procesul de documentare a locuitorilor din regiunea transnistreană, pot fi enumerate următoarele:

– lipsa unor mecanisme viabile de schimburi informaționale Chișinău-Tiraspol în domeniul tutelei și curatelei, cu prezența la locuitorii din regiunea transnistreană a unor documente ce sunt în afara cadrului legal al RM;

– imposibilitatea determinării corectitudinii datelor ce se conțin în așa-numitele documente din regiune ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra spațiului locativ, necesare pentru înregistrarea la domiciliu și/sau reședință, dar și nevalabilitatea acestora pe teritoriul țării;

– imposibilitatea identificării proprietarilor imobilelor, titulari doar ai așa-numitelor documente de identitate eliberate de pretinsele structuri transnistrene, la depunerea declarației de primire în spațiu pentru înregistrare la domiciliu/reședință;

– dificultatea de a actualiza informațiile cu privire la persoanele fizice din regiune și imposibilitatea de a ține o evidență strictă cu privire la procesele migraționale interne și externe, schimbarea statutului juridic (dobândirea cetățeniei altui stat), schimbarea stării civile (înregistrarea nașterii, căsătoriei, divorțului), schimbarea datelor cu caracter personal, înregistrarea decesului etc.

3. Modalitatea de obținere a permiselor de conducere ale RM este reglementată în Instrucțiunea privind procedura de examinare și documentare cu permis de conducere, aprobată prin Ordinul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor nr.92 din 23.09.2013, prin care este determinat mecanismul de preschimbare a așa-numitelor documente din regiune cu permisele de conducere naționale, fără a supune procedurii de reexaminare posesorii respectivi, dacă persoanele date dețin acte de identitate ale RM.

Cu regret, însă, în cadrul unor verificări a dosarelor au fost constatate zeci de cazuri de falsificare a datelor și ștampilelor ce se conțineau și erau aplicate în pretinsele înscrise din regiunea transnistreană, fapt datorat lipsei unui mecanism de schimburi informaționale Chișinău-Tiraspol menit să verifice autenticitatea datelor și așa-numitelor sigilii, mecanism ce în același nu poate fi convenit cu partea transnistreană, care insistă pe recunoașterea așa-numitelor permise de conducere emise de structuri autoproclamate, abordare principial inacceptabilă pentru partea moldovenească.

În vederea depășirii situației de impas create, autoritățile competente ale RM au elaborat un Ghid de inspecție a așa-numitelor acte eliberate în stânga Nistrului, care descrie elementele de protecție ce trebuie să se conțină în înscrisele menționate și se utilizează de către experții de pe malul drept în activitatea curentă, iar expertiza în cauză se desfășoară contra unui tarif comercial în valoare de 250 lei moldovenești.

4. Înregistrarea și eliberarea actelor de stare civilă de model național pentru persoanele domiciliate în regiunea transnistreană are loc pe baze generale în temeiul prevederilor Codului civil și Codului familiei al RM, Legii nr.100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civilă, HG nr.738 din 20.06.2008 “Pentru aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate de către Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă, precum şi a Regulamentului cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale”, HG nr.757 din 04.07.2006 “Cu privire la aprobarea modelului unic al formularelor certificatelor de stare civilă”, Instrucțiunii Departamentului Tehnologii Informaționale nr.4 din 21.01.2004 cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă.

Totodată, în vederea asigurării deservirii locuitorilor din stânga Nistrului și soluționării problemelor specifice au fost împuternicite 6 oficii teritoriale de stare civilă: Sănătăuca (pentru locuitorii raionului Camenca), Rezina (pentru locuitorii raionului Râbnița), Anenii Noi și Varnița (pentru locuitorii mun.Bender și Tiraspol), Ștefan Vodă și Varnița (pentru locuitorii raionului Slobozia) și Dubăsari, cu sediul în satul Coșnița (pentru locuitorii raionului Grigoriopol și Dubăsari).

La adresarea cetățenilor RM ce locuiesc în stânga Nistrului întru obținerea documentelor de stare civilă, oficiul teritorial sesizat verifică circumstanțele în care a avut loc înregistrarea faptelor de stare civilă (în baza așa-numitelor înscrise emise în regiunea transnistreană) pentru a constata respectarea unor proceduri de ordin tehnic. Faptele produse în regiune pot fi confirmate doar prin eliberarea certificatelor de model unic, aprobat prin HG nr.757 din 04.07.2006, în condițiile respectării legislației RM la înregistrarea acestora.

De asemenea, actele care constituie temei de înregistrare a faptului nașterii și decesului (documente medicale constatatoare ale faptelor respective, hotărâri ale instanțelor judecătorești) au valoare juridică și produc efectele corespunzătoare doar dacă sunt emise de către organele competente ale RM. Dacă în procesul de întocmire a actului de stare civilă, temei pentru înregistrarea faptului juridic produs în stânga Nistrului a servit un așa-numit înscris sau o pretinsă decizie emise de structuri autoproclamate, faptul dat nu va produce efecte juridice și nu va fi posibilă eliberarea unui certificat în acest sens, iar, constatarea acestora urmează să se desfășoare pe calea acțiunii judiciare în instanțele de drept comun din RM, hotărârea judecătorească servind temei pentru înregistrarea actului de stare civilă, în baza căruia organele de stare civilă din RM vor elibera certificatul de stare civilă corespunzător.

Este de reținut că nu sunt recunoscute nici înscrierile sau modificările efectuate în așa-numitele documente de stare civilă înregistrate în stânga Nistrului, dacă la baza operării acestora au stat deciziile structurilor neconstituționale privind adopția, stabilirea paternității sau divorțul pronunțat pe cale judiciară etc.

Dacă funcționarul oficiului de stare civilă va aprecia că în procesul de înregistrare a actului în regiunea transnistreană au fost admise derogări de la legislația RM, ultimul va recomanda solicitantului să se adreseze organelor competente ale RM, în vederea conformării la cerințele legislației naționale în vigoare pentru a înregistra fapte cu valoare juridică ce ulterior vor servi ca temei la înregistrarea actelor de stare civilă și eliberarea certificatelor de rigoare.

5. În privința procedurilor de documentare a străinilor cu ședere permanentă/ temporară în regiunea transnistreană legislația RM nu prevede careva regimuri speciale, iar, condițiile și setul de acte necesare sunt identice pentru toți străinii, indiferent de locul de trai ales pe teritoriul RM. Acte normative de referință pe această dimensiune sunt Legea nr.200 din 16.07.2012 privind regimul străinilor și HG nr.914 din 07.11.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului și efectivului limită ale Biroului migrație și azil din subordinea MAI”.

În cazul în care străinul din regiunea transnistreană nu se încadrează în una din condițiile expres prevăzute de legislație (repatrierea, reântregirea familiei, munca, studiile), Ghișeul unic de documentare a străinilor din cadrul Biroului migrație și azil (BMA) recepționează spre examinare cererea pentru acordarea dreptului de ședere, dacă străinul prezintă dovezi ce justifică prezența sa pe teritoriul RM.

De remarcat, că examinarea datelor privind acordarea dreptului de ședere străinilor în regiunea transnistreană, în perioada anilor 2013-2017 denotă o creștere numerică a solicitanților, în special, pentru anii 2014-2015, precum și o creștere în totalul străinilor documentați în regiune a cotei persoanelor cărora le-a fost acordat dreptul de ședere provizorie: de la 6% în 2013 până la 23 % în 2017.

Număr de acte de identitate valabile eliberate străinilor din regiunea transnistreană:

Criteriile actuale de acordare a dreptului de ședere nu creează dificultăți pentru documentara străinilor din regiunea transnistreană, iar, sporirea numărului de adresări în mare parte se datorează stabilirii pentru RM a regimului liberalizat de vize cu statele UE. Mulți străini din regiune solicită acordarea unui drept de ședere pentru a urgenta dobândirea cetățeniei RM și a dreptului de circulație în statele UE. Cât ține de creșterea numărului străinilor cu drept de ședere provizorie, fenomenul se explică, pe de o parte, de dorința străinilor aflați în regiunea transnistreană de a-și legaliza statutul pentru a solicita ulterior drept de ședere permanentă, iar, pe de altă parte, de necesitatea legalizării statutului pentru unele categorii de străini urmare a introducerii unui regim special de trecere a frontierei de stat pentru originarii din Federația Rusă și Ucraina, stabilite de autoritățile ucrainene în legătură cu conflictul militar din țară. Fiind lipsiți de posibilitatea utilizării rutelor tradiționale spre Federația Rusă prin Ucraina, evirând RM, mai mulți străini din regiunea transnistreană au optat pentru utilizarea transportului aerian (Aeroportul Internațional Chișinău), fapt ce a catalizat procesele de legalizare și documentarea lor pe teritoriul RM.

Totodată, este de menționat că din 27.06.2017 a intrat în vigoare modificarea operată prin art.III din Legea nr.283 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative la art.45 din Legea nr.200 din 16.07.2012, prin care s-a stabilit că dreptul de ședere permanentă pe teritoriul RM poate fi solicitat fără dovada cunoașterii limbii de stat, care a fost unul dintre impedimentele pentru străinii din regiunea transnistreană ce soilicitau permis de ședere permanent, având în vedere și coraportul etnic al străinilor documentați în regiunea respectivă.

Cota străinilor în funcție de țara de origine din totalul persoanelor documentate în regiunea transnistreană:

Sunt atestate și cazuri de refuz pentru agenții economici din regiune care solicită acordarea dreptului de ședere lucrătorilor imigranți. Asemenea situații apar în cazul în care agentul economic respectiv nu deține certificatul de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat a RM.

Pentru a asigura evidența străinilor din regiune care intră/pleacă în/din RM, din noiembrie 2013 au fost deschise și activează 6 oficii teritoriale ale BMA (Sănătăuca, Rezina, Criuleni, Pârâta, Hârbovăț, Hagimus), iar, numărul străinilor ce apelează la serviciile respective este în permanentă creștere.

Numărul străinilor din Federația Rusă, Ucraina, Belorusia și Turcia luați la evidență de BMA:

Mecanismul de evidență prevede doar preluarea automatizată a datelor documentului de călătorie ale străinilor care circulă prin regiune, iar, serviciul în cauză este gratuit. Aprobarea acestui mecanism a avut loc prin mai multe runde de negocieri, consultații politice, testări și promovări a mecanismului, inclusiv, cu participarea organizațiilor internaționale, ambasadelor statelor străine acreditate în RM, societății civile.

Notă: Acest articol reflectă datele și informațiile furnizate de către autoritățile publice de specialitate ale Republicii Moldova.