Interviu cu Alin Gvidiani, șef al Secției analiză și planificare, șef-adjunct al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova
- Care sunt necesitățile procesului de negociere care au dus la crearea formatului ”grupurilor de lucru”? În ce etapă a negocierii conflictului s-au instituit aceste grupuri? În prezent, acest format este satisfăcător sau mai poate fi îmbunătățit pe viitor? Și dacă da, cum?
A.G.: Generarea platformei de interacțiune de la nivelul grupurilor de lucru (GL) sectoriale a intervenit din necesitatea de a complementa dialogul politic cu formate tehnice de activitate în cadrul cărora să fie mobilizată expertiza specialiștilor din domenii determinate întru a elabora și a formula modele de soluții argumentate/ în cunoștință de cauză și a le înainta spre aprobare către factorii decizionali abilitați.
Primul document de referință care a instituit GL de profil și a statuat modul de activitate al acestora este Înțelegerea cu privire la bazele organizatorice ale cooperării social-economice dintre Republica Moldova și Transnistria, semnată la nivel de lideri pe 10.11.1997, conform căreia a fost prevăzută crearea unei comisii unificate pe probleme social-economice, compusă din specialiști ai Chișinăului și Tiraspolului, responsabili de elaborarea mecanismelor, formelor și metodelor de stabilire a conlucrării întru a atinge în cadrul întrevederilor comune soluții pe probleme din domenii concrete.
Pentru a realiza funcțiile comisiei respective au fost create 20 GL permanente, abilitate să analizeze situația în diferite sfere și să pregătească propuneri și proiecte de documente pentru reuniunile comisiei unificate, după cum urmează:
- GL pentru prognozarea dezvoltării social-economice a Părților.
- GL pentru cooperare comercial-economică și tehnico-științifică în domeniul industrial și al complexului agroindustrial.
- GL pentru cooperare în domeniul energetic și de asigurare a plăților reciproce pentru consumul de resurse energetice.
- GL pentru cooperare în domeniul transporturilor.
- GL pentru cooperare în domeniul construcțiilor și în gospodăria locativ-comunală.
- GL pentru cooperare în promovarea reformelor economice, privatizării și administrării proprietății publice.
- GL pentru cooperare în domeniul informaticii, poștei și comunicațiilor.
- GL pentru perfecționarea legislației economice și a controlului asupra respectării acesteia.
- GL pentru standarde, metrologie și supraveghere tehnică.
- GL pentru lucrări de explorare geologică și a resurselor minerale.
- GL pentru cooperare în sistemele financiar-valutar, bugetar-fiscal și bancar.
- GL pentru cooperare în aspecte vamale.
- GL pentru utilizarea resurselor naturale și protecția mediului ambiant.
- GL pentru utilizarea resurselor de muncă și protecția socială a populației.
- GL pentru statistică și asigurare informațională.
- GL pentru asigurarea dezvoltării sferei de ocrotire a sănătății.
- GL pentru asigurarea dezvoltării învățământului, pregătirea oamenilor de știință și a cadrelor științifico-pedagogice.
- GL pentru asigurarea dezvoltării culturii.
- GL pentru coordonarea măsurilor în asigurarea ordinii publice.
- GL pentru coordonarea acțiunilor în activitatea comercială externă.
Pe parcursul timpului numărul, componența, domeniul de competență și denumirea GL menționate au suportat modificări și redenumiri în dependență de cadrul normativ promovat și abordările Părților. Astfel, de ex. pe malul drept un act normativ de referință este Hotărârea Guvernului nr.1178 din 31.10.2007 “Pentru realizarea iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova privind întărirea încrederii şi securităţii în contextul procesului soluţionării problemei transnistrene”, care determină componența instituțională a 8 GL din partea Chișinăului.
În prezent, însă prevederile acestei hotărâri de Guvern sunt inactuale în contextul existenței la zi a 13 GL și a 2 subgrupuri sectoriale, activitatea cărora este reglementată prin acte departamentale ale instituțiilor a căror conducători ocupă poziții de coordonatori în GL corespunzător, după cum urmează:
1) GL pentru economie + subgrup de lucru pe probleme bancare.
2) GL pentru ocrotirea mediului.
3) GL pentru educație.
4) GL pentru agricultură și probleme sanitar-veterinare.
5) GL pentru transport auto şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor.
6) GL pentru transport feroviar şi comunicaţii.
7) GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale.
8) GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei + subgrup de lucru pentru drepturile omului.
9) GL pentru probleme vamale.
10) GL pentru probleme sociale şi ajutor umanitar.
11) GL pentru ocrotirea sănătății.
12) GL pentru combaterea criminalității și situații excepționale.
13) GL pentru demilitarizare și întărirea securității.
La momentul actual documentul-cadru pe această dimensiune este Regulamentul comun al grupurilor de experţi (de lucru) pentru consolidarea măsurilor de încredere şi dezvoltarea interacţiunii, semnat la 09.09.2011 în or.Bad Reichenhall, Germania de către reprezentanții politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului. Anume în documentul în cauză este reflectată competența, modul de formare și de funcționare, procedurile de convocare și de documentare a lucrărilor în cadrul GL comune, cu mențiunea că activitatea acestora este coordonată de reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și Tiraspolului.
Formatul GL sectoriale continuă să fie unul primordial, fiind atestate reuniuni de lucru în creștere numerică constantă de la un an la altul comparativ cu evoluțiile în celelalte platforme de dialog existente (de ex.: în anul 2011 – 7 ședințe, 2015 – 22 ședințe, 2016 – 35 ședințe) și produse mai multe proiecte de documente tehnice (de ex.: 2011 – 5 proiecte, 2015 – 8 proiecte și 2016 – 15 proiecte), dintre care doar în perioada 2009-prezent au fost semnate și implementate 24 de protocoale, înscrieri și decizii protocolare, iar consultări și dezbateri au loc pe marginea altor mecanisme de soluționare a dificultăților întâmpinate de către locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
- Au contribuit grupurile de lucru la creșterea încrederii reciproce prin soluționarea concretă a unor situații?
A.G.: Cert este faptul că modelul GL ca și cel al celorlalte platforme de dialog Chișinău-Tiraspol este unul unic atunci când vorbim despre conflictele nereglementate din spațiul post-sovietic, prezentând interes în calitate de etalon util ce poate fi replicat și în alte state (de ex.: vecinii ucraineni examinează opțiuni de instituire a unor platforme similare, de rând cu crearea unei instituții guvernamentale responsabile de procesele de reintegrare teritorială).
Vizavi de rolul GL, este de specificat că existența acestora este menită să completeze canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici ai părților, menținând o interacțiune ramurală între profesioniștii din domenii de specialitate fără a fi necesară o conlucrare interpretabilă cu structuri neîmputernicite cu competențe prin lege, cu antrenarea plenară a experților implicați în discuții tematice întru găsirea unor remedii pragmatice și favorabile intereselor populației la cele mai urgente probleme cotidiene, intensificând în egală măsură contactele interumane și aproximând prin comunicare pozitivă abordările asupra unor chestiuni ce au ca componentă elementul asigurării realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Eficiența acestora s-a relevat prin unele măsuri convenite în comun, formalizate în documente semnate în negocieri și materializate prin realizarea în practică a acestora, de ex: demontarea funicularului peste râul Nistru între oraşele Râbniţa şi Rezina (2014-2015), aplicarea unui mecanism funcțional de asigurare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană (2012-prezent), evacuarea a 1052 de surse cu material radioactive și a 3000 de obiecte radiologice din stânga Nistrului (2013-2016), implementarea unui mecanism de cooperare a agenţilor de asigurări de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul asigurărilor obligatorii a răspunderii civile auto (2015-prezent), stabilirea unui cadru de interacțiune în sfera hidrometeorologiei (2016-prezent), etc.
- Ce a determinat modificarea numărului grupurilor de lucru? Care au fost criteriile de selecție a sectoarelor de lucru?
A.G.: Pentru a nu repeta informaţiile mai sus prezentate referitor la evoluţia numerică şi lista GL sectoriale, concretizez că funcţionalitatea acestora este dictată de actualitatea şi stringenţa problemelor ce figurează pe agenda negocierilor, cu lansarea impulsurilor corespunzătoare din partea reprezentanţilor politici ai părţilor sau a partenerilor internaţionali în procesul de negocieri, care intervin cu propuneri şi sugestii pentru a menţine, modifica, completa şi/sau reorganiza formatul existent al GL, distribuind concomitent sarcini, funcţii şi dispoziţii ce urmează a fi îndeplinite de acestea.
La etapa actuală se examinează posibilitatea instituirii unor noi GL permanente: pentru cultură şi patrimoniu arhitectural, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională în localitățile din stânga Nistrului și mun.Bender, consolidarea subgrupului de lucru pentru drepturile omului, prin reorganizarea acestuia într-un GL distinct pentru monitorizarea situaţiei drepturilor omului în regiunea transnistreană care să includă reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale relevante, mediului academic, ONG-urilor promotoare ale drepturilor omului, instituţiei ombudsman-ului, precum şi separarea componentei sanitar-veterinară într-un GL separat de domeniul agricultură.
Referitor la intenţia de permanentiza activitatea noilor GL menţionate, reprezentantul politic din partea Chişinăului a informat omologul său de la Tiraspol şi suntem în aşteptarea unor poziţii clar exprimate pe aceste propuneri.
Totodată, Chişinăul optează şi pentru deblocarea activităţii GL pentru demilitarizare şi întărirea securităţii, în contextul în care în programele de activitate ale Guvernului Republicii Moldova de mai bine de 11 ani figurează două obiective primordiale ce ţin nemijlocit de competenţa acestui format de dialog, şi anume: a) retragerea de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor armate străine fără statut juridic determinat, precum şi retragerea sau distrugerea armamentului, muniţiilor şi echipamentelor militare, dislocate contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale existente; b) transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă sub mandat internaţional.
Indiferent de evoluţiile înregistrate în cadrul GL sectoriale, autorităţile moldoveneşti vor promova noi iniţiative în raport cu locuitorii de pe malul stâng al Nistrului pentru a rezolva problemele de ordin social-economic şi umanitar, a garanta respectarea drepturilor inalienabile ale acestora şi a presta servicii publice de calitate.
- Grupurile de lucru oferă punctual soluții la diversele probleme în negociere, sau se încearcă dezvoltarea unor metodologii de lucru și negociere aplicabile și pentru alte situații asemănătoare – în baza experienței și expertizei acumulate de acestea ?
A.G.: În corespundere cu rolul atribuit, GL reprezintă o platformă specifică de interacţiune la nivel de experţi sectoriali, cărora le revin multiple sarcini: de a identifica soluții tehnice la problemele existente în domeniile respective, a elabora propuneri şi proiecte de decizii pentru a fi aprobate de către reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană (coordonatorii principali ai GL), a lansa diverse iniţiative direcţionate spre apropierea celor două maluri ale Nistrului, a implementa cu suportul partenerilor internaţionali proiecte de dezvoltare, a expertiza materialele tehnice pentru procesul de negocieri, a acorda asistenţa necesară formatelor de negocieri „5+2” şi „1+1”, precum şi de a facilita dialogul politic întru a stimula procesul de reglementare.
Componenţa nominală şi sferele de intervenţie ale GL sunt determinate în actele departamentale, aprobate de către instituţia responsabilă de activitatea acestora (de ex.: în cazul GL pentru combaterea criminalităţii şi situaţii excepţionale – prin ordinul ministrului afacerilor interne, GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei – ordinul ministrului justiţiei ş.a.m.d.), iar coordonatorii acestora sunt desemnaţi de către conducerea instituţiei reprezentate, de regulă, la nivel de viceminiştri, directori adjuncţi sau şefi de departamente/direcţii generale/subdiviziuni autonome.
Conform cerinţelor Regulamentului comun din 09.09.2011 periodicitatea convocărilor în reuniuni a GL este de cel puţin o şedinţă în decurs de 2 luni, în corespundere cu data convenită la întrevederea ordinară sau urmare a iniţiativei uneia dintre părţi. În practică cea mai aplicabilă e ultima situaţie. Dacă o şedinţă s-a desfăşurat la Chişinău, următoarea trebuie să aibă loc la Tiraspol sau Bender, şi apoi invers, iar în dependenţă de oraşul-gazdă se asigură prezidarea şi documentarea evenimentului de către partea primitoare.
Pentru toate şedinţele GL se întocmesc procese-verbale în care sunt reflectate date despre participanţi, inclusiv, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor din formatul de negocieri „5+2”, subiectele discutate, poziţiile expuse de către delegaţia moldovenească şi cea transnistreană, rezultatele celor convenite în cadrul întrevederii. Proiectele proceselor-verbale se perfectează în decurs de 3 zile de la data desfăşurării şedinţei de către partea care a condus reuniunea şi se remit spre examinare şi consultare cu coordonatorul GL omolog prin canalul corespondenţei dintre reprezentanţii politici, iar după agrearea conceptului are loc semnarea şi expedierea acestora către factorii decizionali de resort pentru a fi dispuse acţiunile ulterioare ce se impun a fi întreprinse.
Uzual întrunirea experţilor se petrece conform componenţei reprezentanţilor instituţionali permanent aprobaţi prin actele departamentale menţionate mai sus (de ex.: la toate şedinţele GL actele de stare civilă şi documentarea populaţiei din partea Chişinăului participă reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Serviciului Stare Civilă, Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, Biroului politici de reintegrare), iar, în dependenţă de specificul subiectelor abordate sunt invitaţi specialişti şi din alte autorităţi competente (de ex.: Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti etc dacă vorbim de acelaşi GL exemplificat aici). În cazul problematicilor complexe ce vizează domenii de competenţă interinstituţională se convoacă reuniuni întrunite ale două sau mai multe GL, sub egida coordonatorului GL de bază (de ex. tematica importului de produse petroliere este abordată în cadrul GL pentru probleme vamale, cu implicarea experţilor din GL transport feroviar şi comunicaţii şi GL pentru economie).
În anul 2016, grație eforturilor depuse de experții GL sectoriale și impulsurilor lansate la nivelul reprezentanților politici au fost semnate 3 documente tehnice:
- Protocolul privind interacţiunea în domeniul hidrometeorologiei (10.06.2016), prin care s-a convenit procedura schimburilor de date şi interacţiunea sectorială a părților.
- Protocolul de cooperare în domeniul gestionării pescuitului şi utilizării durabile a resurselor biologice acvatice ale râului Nistru (15.06.2016), prin care a fost agreat mecanismul de schimb informaţional şi de conlucrare sectorială.
- Protocolul adiţional la „Decizia protocolară privind principiile reluării plenare a circulaţiei trenurilor marfare prin regiunea transnistreană” din 30 martie 2012 (30.12.2016), prin care a fost prolongat termenul de acţiune a deciziei protocolare din 30.03.2012 până la 31.12.2017.
De asemenea, pe parcursul anului 2016 experții de la Chișinău au elaborat și au propus spre coordonare omologilor de la Tiraspol alte 12 proiecte de decizii protocolare, pe marginea cărora este necesar să fie continuate consultările. Printre acestea pot fi menționate următoarele: cu privire la modul de apostilare a actelor de studii din regiunea transnistreană, cu privire la unele aspecte de interacțiune în sfera menținerii ordinii de drept, privind dezvoltarea interacțiunii în domeniul transportului auto internaţional de călători şi mărfuri, privind măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor, cu privire la deschiderea podului de peste râul Nistru în apropierea satelor Bâcioc şi Gura Bâcului, privind interacţiunea în domeniul veterinar, carantină şi protecţia plantelor, privind întoarcerea la locul de trai permanent a copiilor rămași fără însoțitori, Programul privind schimburile informaționale în domeniul hidrometeorologiei etc.
- În cadrul grupurilor de lucru am observat prezența domeniului telecomunicații. Care sunt principalele probleme întâmpinate în acest domeniu și cât de important este acest sector în soluționarea conflictului transnistrean?
A.G.: Aspectele conexe problematicii în cauză sunt abordate în cadrul GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale şi sunt legate nemijlocit de necesitatea restabilirii interconexiunii telefonice între ambele maluri ale Nistrului, eliminării tuturor barierelor în activitatea operatorilor/ furnizorilor/ prestatorilor de comunicații electronice, renunțării la tacticile unilaterale de utilizare neautorizată a frecvențelor TV și radio, standardelor internaționale de telefonie fixă și mobilă, precum și a readucerii în legalitate a activității agenților economici din regiune (în speță, SA Interdnestrcom).
Partea moldovenească a întreprins multiple acțiuni pozitive în acest sens. De ex.: prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr.884 din 18.07.2016 au fost operate modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr.815 din 02.08.2016 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior a agenţilor economici din Transnistria, prin care operatorilor de telefonie din regiunea transnistreană li s-a oferit posibilitatea înregistrării gratuite, din aceasta decurgând și efectele intrării activității antreprenoriale ale acestora în cerințele câmpului legal al Republicii Moldova și a implementării principiilor de concurență loială pe piață.
Pe linia negocierilor, partea moldovenească în repetate rânduri și versiuni de concepte a propus proiecte de decizii protocolare privind colaborarea în domeniul telecomunicaţiilor şi posibile soluţii tehnice de depășire a dificultăților existente, informând constant partea transnistreană și despre rezultatele consultărilor cu operatorii de pe malul drept și acțiunile ulterioare ce se impun a fi întreprinse.
Din considerente tradițional politice, partea transnistreană refuză categoric semnarea proiectelor propuse de Chișinău, manifestă incapacitatea de a se antrena în discuții productive, insistă pe instrumente de colaborare internațională de genul „RM-Transnistria” (provocatoare și total inadmisibile), ocupă abuziv frecvențe TV și radio naționale și prejudiciază continuu activitatea operatorilor de pe malul drept și bugetul de stat al Republicii Moldova.
În pofida divergențelor și problemelor existente, dialogul la nivelul experților din domeniul telecomunicațiilor și al operatorilor de telefonie continuă să aibă loc și se întreprind eforturi sporite în vederea ieșirii din impas și rezolvării eficiente a problemelor existente.
- Care sunt domeniile de lucru care ridică cele mai multe dificultăți în soluționare?
A.G.: Dificultăți și aspecte problematice sunt multiple în contextul nereglementării diferendului, incotrolabilităţii din considerente obiective a situaţiei din estul ţării de către autorităţile constituţionale și existenței unor abordări confrontaționiste permanente din partea reprezentanţilor Tiraspolului, însă, printre subiectele de importanță majoră asupra cărora Chișinăul insistă găsirea unor soluții imediate, necondiționate și conforme principiului legalității pot fi enumerate următoarele:
– eliminarea barierelor artificial instituite în calea liberei circulații a persoanelor, mijloacelor de transport, bunurilor şi serviciilor între cele două maluri ale r.Nistru, inclusiv, prin lichidarea infrastructurii posturilor instalate neautorizat pe linia administrativă din proximitatea r.Nistru;
– crearea condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană şi rezolvarea problemelor curente ale acestora (asigurarea cu sedii proprii, aprovizionarea cu materiale didactice, eliminarea tarifelor discriminatorii la plata serviciilor comunale şi a contractelor de arendă etc.);
– încetarea acţiunilor unilaterale ale reprezentanţilor Tiraspolului, prin care sunt exercitate presiuni constante asupra subdiviziunilor instituţiilor moldoveneşti amplasate în Zona de Securitate în vederea sistării activităţii acestora şi expulzării din regiune (impunerea conformării la pretinsa legislaţie lingvistică din regiune, majorarea exagerată a tarifelor la serviciile comunale, reţineri şi percheziţii detaliate la posturi de control instalate neautorizat pe linia administrativă, obligarea luării la evidenţa fiscală regională, interzicerea portului uniformelor cu însemnele distinctive ale statului RM, citaţii la structuri de anchetă şi comisariate militare, lipsirea de sedii adecvate, etc.);
– depăşirea crizei terenurilor agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Tiraspol-Râbniţa, prin deblocarea integrală de către partea transnistreană a accesului la acestea, restabilirea dreptului de proprietate lezat, revenirea la prima etapă la Mecanismul de prelucrare a terenurilor din 2006 (elaborat şi agreat de reprezentaţii Federaţiei Ruse, Ucrainei şi OSCE), și ulterior, trecerea la elaborarea unui noi mecanism funcțional, consultat cu partenerii internaționali și în lumina prevederilor legislației în vigoare;
– deschiderea podului peste r.Nistru dintre localităţile Gura Bâcului şi Bâcioc pentru a permite circulaţia persoanelor şi mijloacelor de transport;
– ieșirea din impasul existent în activitatea Comisiei Unificate de Control, cu respectarea regimului Zonei de Securitate și a angajamentelor asumate de părți, renunţarea de către partea transnistreană la măsuri de tensionare şi de destabilizare continuă a situaţiei în perimetrul de responsabilitate al forţelor de pacificare, cu interpretarea eronată a incidentelor premeditat provocate de structurile de forţă transnistrene şi blocarea accesului observatorilor militari pentru documentarea situaţiei la faţa locului;
– monitorizarea continuă a evenimentelor ce au loc în Zona de Securitate, întreprinderea acţiunilor operative menite să elimine focarele de tensiune apărute și să restabilească drepturile încălcate ale persoanelor, coordonarea eficientă a contingentelor forțelor de pacificare și transparentizarea activității organelor de menținere a ordinii de drept în perimetrul de responsabilitate a Comisiei Unificate de Control, ș.a.
– descurajarea acțiunilor provocatoare generate de pretinsele structuri de la Tiraspol, inclusiv, a aplicațiilor militare neautorizate, desfășurate în comun cu contingentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse;
– depolitizarea temei dosarelor contravențional-penale și abordarea acesteia prin prisma principiilor statului de drept și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
– întreprinderea eforturilor consolidate în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere în regiunea transnistreană, cu oferirea asistenței şi instruirii necesare agenţilor economici și actorilor interesați din stânga Nistrului întru a implementa mecanisme viabile de aplicare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în regiune, a promova relații comerciale cu UE și a armoniza cadrul de funcționare la standarde conforme exigențelor comunitare;
– reglementarea problemei autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană, cu aprobarea unor proceduri de documentare, testarea tehnică, plasarea sub regim vamal de import și de înmatriculare a acestora la autoritățile naționale competente (pot fi examinate multiple modele de plăcuțe: neutre, de model național în vigoare, cu inițialele MD + cele ale centrului unității administrativ-teritoriale respective din regiune);
– restabilirea interconexiunii telefonice între ambele maluri ale Nistrului, cu furnizarea nestingherită a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice;
– identificarea, agrearea și realizarea unui mecanism fezabil de monitorizare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, sub egida organizațiilor internaționale relevante (ONU, Consiliul Europei, OSCE) și cu implicarea reprezentanților mediului academic, asociativ, Oficiului Avocatului Poporului, juriștilor cu experiență și a promotorilor drepturilor omului;
– stabilirea și convenirea unor mecanisme pragmatice de interacțiune în alte domenii concrete: prevenirii și combaterii criminalității organizate, eliminării consecințelor situațiilor excepționale, aspectelor de tutelă și curatelă, schimburilor de date în privința documentelor de stare civilă păstrate în fondurile de arhivă, instituirii bazelor de date accesibile în sfera educațională și fiscală, executării silite a hotărârilor judecătorești în localitățile din stânga Nistrului, etc;
În dialogul direct Chişinău-Tiraspol majoritatea elementelor problematice rezidă şi din lipsa mecanismelor viabile de schimburi informaţionale pe varii domenii de referinţă, în special, în partea ce ţine de prelucrarea, transmiterea și protecția datelor cu caracter personal, fapt ce argumentează şi imposibilitatea furnizării sau obţinerii unor categorii de informaţii prin canalul de corespondenţă al reprezentanţilor politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană.
În contextul evitării cazurilor de lezare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către structuri neâmputernicite prin lege şi a căror activitate se află în afara controlului autorităţilor constituţionale, refuzul părţii moldoveneşti de a transmite date personale este întemeiat, însă, în ultima perioadă de timp partea transnistreană refuză majoritatea solicitărilor de acces informaţional ale Chişinăului, motivând abordări similare celor invocate de autorităţile R. Moldova (restricţii juridice, informaţii cu acces limitat, lipsa înţelegerilor de cooperare, dreptul părţii interesate de a solicita informaţii personal sau prin reprezentanţi împuterniciţi de la furnizorul respectiv, confidenţialitatea datelor procesuale), precum şi consideră inadmisibilă propunerea de a înregistra operatorii de date cu caracter personal din regiune în Registrul de evidenţă gestionat de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).
Pentru a identifica soluţii la problema abordată, a fost pusă sarcina corespunzătoare experţilor grupurilor de lucru pentru actele de stare civilă și documentarea populației, în componenţa căruia în delegaţia din partea Chişinăului au fost incluşi şi reprezentanţi ai CNPDCP, şi respectiv, în prezent eforturile sunt concentrate pe elaborarea şi definitivarea unui mecanism de referinţă temporar (până la soluţionarea definitivă a conflictului) care să determine modalităţile de interacţiune în soluţionarea unor probleme stringente (ex. protecţia drepturilor copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, monitorizarea situaţiei persoanelor ilegal private de libertate în penitenciarele din regiune, descoperirea pe urme fierbinţi a infracţiunilor deosebit de grave etc.).
- Cum cooperează grupurile de lucru cu celelalte organisme implicate în soluționarea conflictului transnistrean?
A.G.: Dacă e să enumerăm instituțiile Republicii Moldova ce implementează măsuri de reintegrare a țării și care conlucrează nemijlocit cu GL sectoriale, printre acestea se regăsesc următoarele:
- platforma de consultări Parlament-Președinție-Guvern;
- Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării (CGRȚ);
- Viceprim-ministrul responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrare țării;
- Biroul politici de reintegrare;
- nucleele și responsabilii instituționali de problematica transnistreană.
Platforma de dialog executiv-legislativă a fost inițiată în anul 2016, fiind convocate mai multe întruniri cu participarea Preşedintelui Parlamentului, membrilor Biroului permanent şi ai fracţiunilor parlamentare, consilierilor relevanţi din cadrul Aparatului Președintelui RM şi a Cabinetului Prim-ministrului, Vicepremierului responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării, ex-negociatorilor Chişinăului în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, conducerii şi reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene şi ai Biroului politici de reintegrare, exponenţilor societăţii civile. În anul 2017 această platformă a fost complementată cu formatul de dialog la nivelul a 4 experţi permanenți din cadrul Aparatului Președintelui, Parlamentului şi Guvernului, funcţională în regim de consultări informale şi coordonări a poziţiilor între Viceprim-ministrul pentru reintegrare, consilierul principal de stat al Premierului în politici de securitate, consilierul prezidenţial în domeniul reintegrării şi un consilier al Preşedintelui Parlamentului. În cadrul platformei se discută subiecte de actualitate de pe agenda negocierilor, inclusiv, a GL şi se determină abordările/priorităţile ce urmează a fi promovate în negocieri.
CGRȚ este un organ coordonator care funcționează de mai bine de 6 ani, întrunește toți membrii Cabinetului de Miniștri și reprezentanții autorităților relevante, fiind condus de Prim-ministrul Republicii Moldova și Vicepremierul pentru reintegrare, iar în sarcina acestuia revine asigurarea promovării de către toate instituțiile naționale a unei politici unice în domeniul reintegrării țării, precum și dispunerea întreprinderii măsurilor de resort direcționate spre identificarea unor soluții viabile la cele mai stringente probleme cu care se confruntă locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile și dispozițiile aprobate în cadrul CGRȚ servesc drept linii directorii pentru GL din partea Chișinăului, ghidând activitatea acestora și formulând abordări consolidate pentru negocierile tehnice.
Viceprim-ministrului pentru reintegrare îi revine un rol-cheie în calitate de negociator-șef al Chișinăului și reprezentant politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, având sarcina de a coordona în permanență activitatea conducătorilor și experților GL de profil, a definitiva din perspectiva politică conceptele de documente sectoriale și a aproba versiunea finală acestora, a lansa impulsurile necesare pentru a stimula avansarea dialogului, a desfășura dezbateri interactive cu membrii GL de pe malul drept pentru a stabili poziții consolidate pe marginea subiectelor de pe agendă. Vicepremierul aprobă planurile de activitate ale tuturor GL și este unicul semnatar împuternicit să poarte corespondența oficială cu reprezentantul politic de la Tiraspol pe diverse aspecte legate de GL, scrisorile circulând pe antete neutre (fără simbolică statal-regională și mențiuni de apartenență instituțională).
Biroul politici de reintegrare (BPR) al Cancelariei de Stat are misiunea de a coordona, monitoriza și a acorda suportul necesar GL sectoriale, atribuție inerentă în situația când BPR este instituția ce oferă asistență în activitatea Vicepremierului pentru reintegrare, care la rândul său în exercitarea atribuției de reprezentant politic și negociator-șef din partea Chișinăului îndeplinește și funcția de coordonator principal al GL de pe malul drept, fapt ce presupune că toți conducătorii și experții acestor grupuri sunt obligați să consulte în prealabil pozițiile și proiectele de documente elaborate de delegația moldovenească cu Viceprim-ministrul și BPR.
În cadrul BPR prin dispoziție internă este aprobată repartizarea nominală a colaboratorilor responsabili de activitatea GL sectoriale, astfel încât în fiecare GL să fie asigurată prezența cel puțin a unui reprezentant al BPR. De regulă, sunt desemnați un responsabil principal și altul supleant, ambii având sarcina de a sistematiza, definitiva și arhiva la dosar toate materialele GL repartizat, cu purtarea corespondenței de rigoare cu instituțiile vizate, expunerea avizelor pe marginea proiectelor de documente elaborate, consilierea experților instituționali pe aspecte legate de problematica transnistreană, participarea și documentarea ședințelor GL comune, elaborarea comunicatelor de presă şi a rapoartelor cu privire la rezultatele activităţilor desfăşurate.
Subiectele de pe agenda GL sunt formulate de regulă în prima lună a anului în curs și prezentate spre coordonare de către conducătorul GL Vicepremierului pentru reintegrare, ulterior, cu definitivarea și încorporarea acestora într-un Plan de activitate anual, care reflectă problemele ce urmează a fi abordate, periodicitatea convocării reuniunilor și responsabilii de executare. Intervenția BPR este esențială la etapa formulării viziunilor Chișinăului pe marginea tematicilor identificate, întru a asigura corespunderea acestora cu prioritățile obiectivului guvernamental de reintegrare a țării, realizarea dezideratului de reconstituire a spațiilor naționale unice, identificarea unor soluții favorabile intereselor legitime ale populației și facilitarea avansării procesului de negocieri spre atingerea unei reglementări viabile și comprehensive a problemei transnistrene, bazate pe suveranitatea și integritatea teritorială a țării în frontierele sale internațional recunoscute.
Componența și funcțiile nucleelor și responsabililor instituționali de problematica transnistreană sunt aprobate prin ordine interne ale conducătorilor autorităților ai căror reprezentanți participă la lucrările CGRȚ și la ședințele GL, fiind constituite în vederea promovării eficiente a politicilor sectoriale de reintegrare a țării, expertizării materialelor de pe agenda GL, generării soluțiilor tehnice la problemele generate de nereglementarea dosarului transnistrean și sprijinirii activității BPR și a Viceprim-ministrului pentru reintegrare.
Nota redacției: Interviul poate fi preluat / prelucrat în mod liber, fără condiții privind drepturile de autor
Interviu realizat de Marius Șpechea, în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului”
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
