După cum se cunoaște, la 13 martie 2020 Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a instituit codul roșu la nivel național în legătură cu accentuarea situației epidemiologice prin infecția cu COVID-19, iar ulterior în perioada 17 martie-15 mai curent, în conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.55/2020 pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență, iar urmare a acesteia a fost împuternicită Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova (CSE a RM) cu dreptul de a aproba dispoziții obligatorii (30 aprobate – în total) spre executare în contextul luării măsurilor de prevenire și de combatere a răspândirii infecției COVID-19.
Concomitent, regimul stării de urgență a fost declarat în perioada 16 martie-01 iunie 2020 și în regiunea transnistreană, prin emiterea mai multor ,,ukaz”-uri cu stabilirea diferitor măsuri restrictive de către liderul de la Tiraspol (nr.98 din 16 martie, nr.123 din 30 martie, nr.127 din 01 aprilie, nr.151 din 21 aprilie 2020 ș.a.), efecte adaptate la deciziile aprobate la Chișinău, fiind creat a.n. ,,Sediu operațional privind profilaxia și prevenirea răspândirii COVID-19”, condus de a.n. ,,ministru de interne” (34 aprobate – în total).
Pe perioada de referință au fost stabilite o serie de măsuri restrictive în regiune, inclusiv în calea liberei circulații, fiind determinat că persoanele care intră în regiunea transnistreană, vor fi supuse autoizolării și monitorizării medicale neîncetate în decurs de 14 zile (cu excepția ambasadorilor și angajaților misiunilor diplomatice), iar intrarea în regiune fiind admisă doar pentru persoanele cu viză de domiciliu și de reședință în regiune, corpului diplomatic/ reprezentanților organizațiilor internaționale și personalului însoțitor al acestora.
Sub acoperământul măsurilor de precauție, control și combatere a COVID-19 și a obligativității emiterii deciziilor ,,Sediului operațional” pe fiecare caz individual, structurile transnistrene au revenit la mecanismul notificărilor scrise prealabile și a solicitării listelor cu datele persoanelor și cu indicarea ,,punctelor” de trecere, întru a examina și a se expune nominal pe marginea posibilității de facilitare a circulației nestingherite peste linia administrativă, astfel fiind suspendat regimul simplificat de liberă circulație a persoanelor oficiale și a funcționarilor publici din Republica Moldova fără notificări scrise preventive (aplicabil din 16 septembrie 2019), a elevilor și a cadrelor didactice/ angajaților instituțiilor de învățământ în baza prezentării carnetelor de elev/ legitimațiilor de serviciu (aplicabil din 01 noiembrie 2018), accesul nestingherit la terenurile agricole al fermierilor din raionul Dubăsari și care cad sub incidența ,,Mecanismului din anul 2006” (aplicabil din 01 august 2018).
Astfel, s-a marcat un regres esențial pe 3 dosare din așa-numitul pachet Berlin+ (libera circulație, buna funcționare a școlilor cu predare în grafie latină, accesul la terenurile agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol).
Restricționarea liberei circulații în regiune a pus în dificultate mai multe categorii de persoane care au fost puși în imposibilitatea de a se deplasa la locul de muncă, fapt ce a mobilizat insistențele zilnice ale Chișinăului cu utilizarea platformei de comunicare de la nivelul oficiilor reprezentanților politici, informarea mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri ,,5+2”, sensibilizarea Misiunii OSCE în Moldova, fiind obținută libera circulație peste linia administrativă a exponenților administrației publice locale din raionul Dubăsari, angajaților subdiviziunilor teritoriale ale inspectoratelor de poliție, serviciilor urgență-pompieri/ mentenanță a rețelelor electrice/gaze naturale, penitenciarelor din Zona de Securitate, centrelor de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilități, fermierilor și mecanizatorilor care erau nemijlocit implicați în lucrări sezoniere pe câmp, precum și au fost soluționate cereri individuale de acces în/ revenire din regiune (de ex.: a minorilor rămași în regiune la rude/ bunici, dar a căror părinți domiciliază pe malul drept al Nistrului).
Grație asistenței oferite de Biroul politici de reintegrare și cu respectarea măsurilor epidemiologice, a fost asigurată transportarea și ridicarea salariilor pentru lunile martie și aprilie pentru angajații celor 8 școli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și pentru pensionarii din satele amplasate pe malul stâng al raionului Dubăsari, dar, partea transnistreană continuă să condiționeze ca trecerea prin punctele de control să fie coordonată preventiv, în bază de liste și cu verificări neautorizate a actelor de identitate.
Au fost neglijate și nesoluționate de către Tiraspol cererile de facilitare a circulației peste linia administrativă în privința angajaților organelor Procuraturii, instanțelor de judecată, Serviciului Vamal ș.a. instituții publice ale Republicii Moldova, precum și a companiilor private (de ex.: Lafarge Ciment Moldova), a căror salariați activează pe malul drept dar domiciliază pe malul drept al Nistrului.
Prin apelul public din 08 aprilie 2020, adresat actorilor formatului de negocieri ,,5+2” și unor ambasadori de la Chișinău, Avocatul Poporului din Republica Moldova a atras atenția că prin ,,Ukaz”-ul liderului de la Tiraspol nr.123/2020 s-au pus în aplicare mecanisme disproporționate și contrare standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului de gestionare a stării de urgență, fiind limitat dreptul la liberă circulație, dreptul de stabilire a domiciliului/reședinței în orice localitate, de ieșire și de revenire în regiune, dreptul la muncă și de a nu fi supus muncii forțate, dreptul la odihnă și la durata normală a săptămânii de muncă, dreptul la proprietate și la dispunerea de aceasta, impuse reguli abuzive pentru a menține ostatici locuitorii din regiune, intervenindu-se cu îndemnul de a fi utilizate toate platformele de dialog intern și extern existente pentru a asigura realizarea drepturilor și libertăților omului, a contribui la atenuarea efectelor generate de restrângerile nejustificate aduse de către factorii de decizie din regiune.
Într-o situație dificilă s-au pomenit medicii și cadrele medicale cu loc de trai în localitățile din stânga Nistrului, care au fost practic blocați în regiune sau plasați în carantină pe perioada stării de urgență, fiindu-le refuzată trecerea peste linia administrativă pentru a se deplasa la serviciu în centrele de sănătate, spitalele și farmaciile ce activează conform cerințelor sistemului medical din Republica Moldova, Tiraspolul respingând multiple cereri și intervenții ale Chișinăului în acest sens, invocând că această categorie se află în grupul cu risc sporit reieșind din aflarea în contact direct cu pacienții infectați cu COVID-19 și cărora conform deciziilor ,,Sediului operațional” nu le poate fi oferit un regim de trecere ,,exclusiv”, mai târziu constatându-se impunerea tuturor resurselor umane cu studii medicale din regiune de a trece la evidența Tiraspolului și de a activa în instituțiile medicale din regiune. De ex. prin pct.2 din ,,Ukaz”-ul liderului de la Tiraspol nr.151/2020 s-a dispus citarea la structurile militare pentru executarea în decurs de 2 luni a unor sarcini speciale în condițiile stării de urgență a persoanelor aflate în rezerva militară și care nu activează în ,,organele administrației publice” regionale sau în instituțiile locale din domeniul ocrotirii sănătății și care au studii superioare sau medii în medicină.
Pentru a veni cu o soluție alternativă în privința a 95 de cadre medicale din regiune, de la care au fost recepționate solicitări de a le fi scoase restricționările dispuse la Tiraspol și de a se deplasa nestingherit, Biroul politici de reintegrare în comun cu partenerii de implementare a Programului PNUD-UE ,,Măsuri de Promovare a Încrederii” (CBMV) au identificat fonduri pentru a acoperi cheltuielile de acomodare în proximitatea locului de serviciu și alte aranjamente tehnice în privința personalului medical care a exprimat consimțământul, cu emiterea ordinului de resort de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fiind cazate astfel 22 de persoane.
Pe lângă limitările aduse în calea liberei circulații, Tiraspolul a reluat și practica expedierii citațiilor ilegale emise de structurile paramilitare din regiune și care vizează recrutarea forțată a cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a celor recent reveniți de peste hotarele țării, Chișinăul sesizând imediat și pe fiecare caz cunoscut actorii formatului de negocieri ,,5+2” calificând drept abuzive și provocatoare aceste acțiuni, cu lansarea apelului către reprezentantul politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului de a renunța la aplicarea presiunilor asupra cetățenilor Republicii Moldova și de a contribui la asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora.
O stare alarmantă s-a atestat în perimetrul Zonei de Securitate, unde sub pretextul gestionării regimului stării de urgență, Tiraspolul a recurs la fortificarea infrastructurii ,,posturilor de control”, cu instalarea diverselor instalații/ bariere de îngrădire a trecerii (blocuri/ conuri din beton armat, valuri de pământ, vagonete, bariere auto ș.a.), amplasate pe principalele artere de acces în localitățile aflate sub jurisdicția autorităților moldovenești: Cocieri, Corjova, Doroțcaia, Molovata Nouă, Roghi și Pohrebea din raionul Dubăsari, Hârbovăț și Varnița din raionul Anenii Noi, Chircăiești, Copanca, Fârlădeni și Hagimus din raionul Căușeni, Talmaza din raionul Ștefan Vodă.
Posturi și îngrădiri de acest gen au fost observate în 38 de locații, iar tentativele observatorilor militari de a se deplasa la fața locului și de a documenta încălcările, au fost blocate de fiecare dată de către partea transnistreană, fapt ce a făcut imposibilă reflectarea reală și aprobarea acestora în rapoartele săptămânale ale Comandamentului Militar Întrunit despre situația din Zona de Securitate.
Solicitările de a evacua și de a lichida neîntârziat și necondiționat barierele neautorizat montate/ instalate în perimetrul de responsabilitate al operațiunii de pacificare au fost direcționate în mod continuu în adresa reprezentantului politic de la Tiraspol și cu sensibilizarea mediatorilor și a observatorilor internaționali, nefiind urmărită, cu regret, o dinamică pozitivă în acest sens. S-a intervenit constant către Misiunea OSCE în calitate de mediator cu solicitarea mobilizării eforturilor, monitorizării obiective și a raportării rapide a fiecărei abateri constatate cu includerea în proces și a statelor-membre pentru a elimina încălcările ce depășesc regimul stării de urgență.
O abordare și mai intensă a problemei a fost din partea delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC), fiind solicitat componentei transnistrene să dispună măsuri imediate întru deblocarea activității observatorilor militari și eliminării operative a obstacolelor instalate neautorizat, respectarea regimului Zonei de Securitate și a prevederilor Acordului din 21 iulie 1992, asigurarea trecerii nestingherite a cetățenilor peste linia administrativă, ultima nu doar că nu a reacționat în mod adecvat, dar și pe parcursul a 2 luni a neglijat invitațiile de a participa la ședințele online al Comisiei și în format de copreședinți, abia pe 14 mai curent reușindu-se reluarea în or.Bender a ședințelor CUC, precedenta având loc pe 12 martie 2020.
Dificultățile și impedimentele din Zona de Securitate au fost accentuate în procesul de audiere a Raportului Misiunii OSCE în Moldova, în cadrul Comitetului Permanent al OSCE ce a avut loc la Viena în data de 30 aprilie 2020, iar la sesiunea-online din 20 mai 2020 dintre Vicepremierul pentru reintegrare, șeful Misiunii OSCE la Chișinău și copreședintele CUC din partea Republicii Moldova s-a efectuat o verificare a datelor obținute pe teren, reiterat că este imperativ necesară accelerarea procesului de ridicare a posturilor ilegal instalate, menținerea ordinii de drept conform angajamentelor asumate, precum și s-a convenit că lunar și periodic OSCE va elabora rapoarte ce vor reflecta constatări privind starea lucrurilor din Zona de Securitate, ce se vor prezenta Viceprim-ministrului și Biroului politici de reintegrare.
Activizarea Tiraspolului în Zona de Securitate pe perioada stării de urgență, cu instituirea de noi posturi cărora li s-a atribuit funcția de control și evidență a persoanelor ce trec prin acestea demască tactica camuflată a acestora de a fortifica elementele de ,,frontieră” pe linia administrativă ce atentează direct la integritatea teritorială a Republicii Moldova și în acest context urmează a fi mobilizată implicarea tuturor partenerilor internaționali relevanți pentru a nu permite degradarea situației și a se reveni în albia normalității.
Prezența acestor bariere abuzive au izolat practic localitățile vecine, au blocat deplasarea persoanelor la serviciu, au îngrădit posibilitatea consumatorilor de a achiziționa produse alimentare și de primă necesitate, accesul pacienților la farmacii pentru a procura medicamente, inclusiv la medicamente compensate ce se eliberează pe bază de rețete, trecerea proprietarilor de terenuri către loturile agricole și a proprietarilor de animale la pășune.
Indignare au trezit cazurile de reținere a cetățenilor pentru pretinsa încălcare a regulilor de circulație prin aceste posturi, cum a fost și în cazul a 2 locuitori din Molovata Nouă, sechestrați și privați de libertate pe parcursul a 6 zile de către structurile de forță din regiunea transnistreană, eliberarea acestora reușindu-se a fi obținută pe 09 aprilie urmare a multiplelor intervenții și insistențe din partea Chișinăului.
La fel, drept o provocare semnificativă reprezintă cazurile de circulație neautorizată prin Zona de Securitate a tehnicii militare, la ședințele CUC fiind abordat de către delegația moldovenească și cazul accidentului din satul Butor, raionul Grigoriopol, ce a avut loc pe 13 mai curent, cu implicarea unei blindate din dotarea structurilor transnistrene.
Spre deosebire de factorii de la Tiraspol, partea moldovenească a procedat mereu într-o manieră corectă informând despre deciziile și mecanismele aprobate în cadrul CSE a RM, cum a fost și în cazul introducerii regimului de carantină în s.Talmaza din raionul Ștefan Vodă, în perioada 09 aprilie-15 mai curent, imediat fiind notificate toate componentele CUC, inclusiv în ceea ce ține de aspectele de asigurare a ordinii publice și de dislocare argumentată a reprezentanților autorităților de aplicare a legii și a militarilor, care nu erau dotați cu armament.
Întru soluționarea operativă a problemelor apărute în Zona de Securitate și în raioanele din stânga Nistrului, pentru perioada stării de urgență, a fost instituit un mecanism de comunicare zilnică dintre echipa Biroului politici de reintegrare și reprezentanții autorităților publice locale, fiind sistematizate problemele și dificultățile pe care le întâmpină locuitorii și oficialii din teritoriu, sensibilizate autoritățile naționale competente și utilizate canalele de dialog Chișinău-Tiraspol și Chișinău-parteneri externi, căutate opțiuni practice și menținute în vizor problemele constatate până la soluționarea definitivă a acestora.
De asemenea, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a efectuat vizite de documentare în satele Cocieri, Coșnița și Molovata Nouă din raionul Dubăsari, Gura Bâcului și Varnița din raionul Anenii Noi, unde s-a documentat la fața locului cu cele mai stringente probleme și provocări cu care se confruntă administrația publică locală, antreprenorii și locuitorii și a dispus luarea tuturor măsurilor posibile în vederea soluționării acestora și asigurării respectării intereselor legitime ale cetățenilor Republicii Moldova.
Din multitudinea de probleme sesizate și soluționate operativ poate fi exemplificată cea a asigurării funcționalității feribotului care circulă peste r.Nistru, între localităţile Molovata, Molovata Nouă, Corjova şi Cocieri din raionul Dubăsari, care urmare a implicării Biroului politici de reintegrare și în vederea acoperirii necesităților locuitorilor/ agenților economici, începând cu 07 aprilie curent a fost prelungit până la 20:00 orarul de lucru al acestuia, iar datorită extinderii programului de activitate al podului plutitor, capacitatea de transportare a acestuia a sporit considerabil: de la 11 mii de pasageri (aprilie 2019) la 15100 (aprilie 2020), numărul de unități de transport de la 3500 la 6500 pentru aceiași perioadă. La fel, dată fiind imposibilitatea exploatării feribotului în zilele de 09 și 10 mai curent urmare a deversării unei cantități mari de apă din rezervorul hidrocentralei de la Dubăsari, dar și a continuității aprovizionării localităților cu produse alimentare și de primă necesitate, imediat a fost interpelat oficiul reprezentantului politic de la Tiraspol pentru a facilita circulația nestingherită peste podul de la Dubăsari.
Suspendarea activității mai multor puncte de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a contribuit la redirecționarea importului de mărfuri de către agenții economici din raioanele de est ale țării pin posturile autorizate de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în mare parte prin punctele ,,Tudora-Starokazacie” și ,,Palanca-Maiaki-Udobnoe” (până în data de 08 mai 2020).
Astfel, a fost necesară și stabilirea unui cadru normativ adaptat la regimul stării de urgență, care a fost reflectat în dispozițiile CSE a RM și care a prevăzut proceduri specifice menite să faciliteze livrarea în mod continuu în regiune a mărfurilor indispensabile pentru populație (medicamente, produse alimentare, preparate sanitar-veterinare, inventar agricol ș.a.).
De exemplu, pentru importul loturilor de medicamente și de producție farmaceutică s-au consfințit pct.9 din Dispoziția CSE a RM nr.2 din 20 martie 2020 și pct.41 din Dispoziția CSE a RM nr.4 din 24 martie 2020, care au statuat că se permite, pe durata stării de urgență, efectuarea procedurilor de vămuire la posturile vamale moldovenești a mărfurilor importate de către agenții economici din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender, fără a se percepe drepturi de import-export și plățile pentru poluarea mediului și fără a se aplica măsurile de politică economică, în condițiile în care acești antreprenori sunt înregistrați la Agenția Servicii Publice (ASP) și obțin autorizația de import-export emisă de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar mărfurile vor rămâne exclusiv în regiune.
De asemenea, partea moldovenească a venit în întâmpinare, din considerente umanitare, dar și în contextul aprovizionării neîncetate a populației din regiunea transnistreană cu articolele medicale necesare pe perioada pandemiei, a urgentat termenii de convocare a ședințelor Comisiei Medicamentului, care deși anterior se convoca în decurs de 30 zile pentru a examina seturile de dosare, în perioada lunilor martie-mai se întrunea o dată la 2-3 zile, examinând doar la solicitarea oficiilor reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană 64 de adresări (18 martie-22 mai 2020), pe marginea cărora, după ce a fost ordonat pachetul documentar și s-au parcurs procedurile/etapele legal stabilite, au fost pronunțate decizii pozitive, emise autorizații de import și efectuată vămuirea, toate companiile solicitante fiind luate la evidența ASP.
În aceiași logică, prin pct.29 și prin anexa la Dispoziția CSE a RM nr.3 din 23 martie 2020 s-au stipulat scutiri de la drepturile de import-export și de la plățile pentru poluarea mediului, pentru agenții economici din raioanele de est ale țării, înregistrați la ASP, care parcurg vămuirea produselor alimentare, mărfurilor veterinare, produselor de uz fitosanitar și fertilizanți, în condițiile perfectării autorizației sanitar-veterinare de funcționare sau a certificatului de înregistrare a oficială pentru siguranța alimentelor, includerii în registrul operatorilor din domeniul fitosanitar, efectuării controlului în posturile de inspecție la frontieră de către inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și a rămânerii mărfurilor în regiunea transnistreană.
Ca și în cazul medicamentelor au fost reduși termenii de înregistrare în registrul operatorilor din domeniul fitosanitar și în sistemul TRACES (pentru importatorii de produse alimentare) de la termenul ordinar de 20 de zile la cel extraordinar de 3 zile.
La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, prin punctele de trecere autorizate, agenții economici menționați sunt obligați să dispună de următoarele acte permisive: certificatul sanitar veterinar eliberat de autoritatea competentă a statului exportator, certificatul de calitate și documentul ce atestă inofensivitatea produselor emise de producător și notificarea prealabilă cu 24 de ore înainte de intenția de import a postului de inspecție la frontieră prin intermediul sistemului informațional TRACES.
În cazul constatării că loturile de mărfuri respective pot pune în pericol sănătatea publică, Serviciul Vamal și ANSA sunt în drept să interzică importul acestora.
Cu respectarea acelorași mecanisme și în corespundere cu cerințele Legii nr.1163/2000 și ale Hotărârii Guvernului nr.606/2002, a fost acomodată și periodicitatea convocării Comisiei interdepartamentale de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, care deși se convoacă semestrial, în aceste luni s-a reunit de 5 ori, fiind examinate peste 50 de solicitări de autorizare a importului, venite din partea agenților economici din economici din regiunea transnistreană, pe majoritatea dintre acestea fiind pronunțate decizii precum că nu constituie obiect al controlului mărfurilor cu dublă destinație și prin urmare au fost vămuite pe principii generale.
Dată fiind politizarea media excesivă a subiectului importurilor de mărfuri de către factorii de la Tiraspol, dar și faptul că interacțiunea directă poate avea loc exclusiv dintre agentul economic interesat și autoritatea competentă națională, în limitele și în termenii stabiliți de legislația în vigoare, partea moldovenească a menționat despre inoportunitatea intermedierii cererilor și solicitărilor de urgentare prin intermediul oficiului reprezentantului politic, care doar face uz de imagine și de realizări nemeritate pe seama acestor procese.
La fel, în lipsa unor competențe diplomatice și consulare, reprezentantul politic de la Tiraspol a intervenit cu zeci de cereri, prin care solicita asistență în vederea repatrierii a sute de cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei și Federației Ruse, cu domiciliu sau luați la evidență în regiunea transnistreană, dar aflați peste hotarele țării și în imposibilitatea de a reveni acasă. Deoarece și pe seama acestui subiect, reprezentantul politic de la Tiraspol își asuma roluri și rezultate improprii, în comunicarea cu toți actorii formatului de negocieri ,,5+2” s-a precizat explicit că orice aspecte ce țin de repatrierea cetățenilor se coordonează cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, interacțiunea se desfășoară nemijlocit dintre solicitant și ambasada/ misiunea diplomatică a statului a cărui cetățean este, cu înregistrarea și prezentarea setului de acte necesar, utilizarea rutelor charter avia aprobate de CSE a RM, fiind aduse la cunoștință adresele web și datele de contact ale misiunilor diplomatice ale RM.
Declararea stării de urgență și evoluția situației epidemiologice au impus și sistarea activității mai multor întreprinderi de stat, dar și subdiviziuni teritoriale ale ASP responsabile de documentarea autovehiculelor, corespunzător între executarea prevederilor pct. 3 din Dispoziția CSE a RM nr.1 din 18 martie 2020, pe perioada de până la începutul lunii iunie 2020 a fost suspendată și activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și Râbnița. Această măsură a reieșit din necesitatea respectării regimului de carantină stabilit și a evitării contactelor cu potențiale persoane aflate în grupele de risc sau eventual infectate cu COVID-19, dar și din faptul că numărul solicitanților este în continuă descreștere, or, conform prevederilor pct. 5 art. I din Legea nr.170/2018, mecanismul de înmatriculare cu plăci auto de model neutru expiră în data de 01 septembrie 2020.
Pe tot parcursul perioadei stării de urgență, Biroul politici de reintegrare s-a preocupat de starea drepturilor omului în regiune, iar pentru a avea o cooperare productivă și un schimb de informații și opinii cu privire la potențialele modalități de monitorizare și de intervenție pentru a asigura restabilirea/ protecția acestora în regiunea în care lipsește un control efectiv, în contextul situației epidemiologice și a acțiunilor unilaterale ale reprezentanților Tiraspolului a fost stabilită o platformă de comunicare periodică cu Oficiul Avocatului Poporului și separat cu reprezentanții mediului asociativ și media.
La rândul său, Ombudsmanul de pe malul drept al Nistrului a semnalizat în mod constant îngrijorări în legătură cu acțiunile arbitrare ale Tiraspolului în comunicarea cu ,,împuternicitul pentru drepturile omului” din regiunea transnistreană, cu apelul de a contribui la soluționarea problemelor apărute, în particular la asigurarea accesului la locul de muncă și de trai, la instituțiile medicale, la ridicarea salariilor, pensiilor și a indemnizațiilor sociale, la mărfurile de strictă necesitate (produse alimentare, medicamente).
De asemenea, a fost menținut un dialog permanent cu Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului și cu Misiunea OSCE în Moldova pe dimensiunea monitorizării drepturilor omului și a asigurării respectării acestora în regiunea transnistreană, fiind abordate cazurile individuale de rezonanță și soluționarea în regim prioritar a celor ce țin de libera circulație, medici și accesul populației la asistența medicală garantată de stat.
Îngrijorări a trezit situația din locurile privative de libertate din regiunea transnistreană și întru evitarea răspândirii potențialelor focare de coronavirus de tip nou în rândul deținuților s-a menținut un dialog continuu cu Misiunea OSCE în Moldova și cu reprezentantul politic de la Tiraspol, fiind solicitată furnizarea de informații detaliate despre starea sanitar-epidemiologică în locurile de detenție și în instituțiile în care se aplică tratament medical forțat, gradul de asigurare a asistenței medicale primare și de aprovizionare cu mijloace de protecție, metodele de diagnostic și de tratare a simptomelor, iar în reacția Tiraspolului se menționa că în acele locuri nu au fost înregistrate cazuri de infectare cu COVID-19. La rândul său, Misiunea OSCE în Moldova a relatat că a vizitat mai multe locuri de detenție și a enunțat măsurile de precauțiune ce urmează a fi luate, nu dispune de date despre prezența cazurilor de infectare în locurile menționate supra, depune eforturi întru a implementa recomandările organismelor relevante ale ONU în regiune, monitorizând situația epidemiologică în acest sens.
Urmare a perseverenței Chișinăului în data de 22 mai curent a fost posibilă convocarea unei ședințe-online a grupurilor de lucru pentru drepturile omului, în cadrul căreia s-a insistat pe eliminarea restricțiilor nelegitim create în calea liberei circulații, deblocarea accesului medicilor la locul de muncă/ fermierilor la terenurile proprii/ pedagogilor la școli, asigurarea dreptului persoanelor la ocrotirea sănătății și la medicamente compensate, protecția persoanelor îmbolnăvite cu virusul HIV împotriva acțiunilor de discriminare și de segregare.
Autoritățile de la Chișinău mereu au reiterat deschiderea și disponibilitatea de a oferi asistența necesară instituțiilor medicale din regiune pentru a face față provocărilor generate de pandemie, în cadrul unic de cooperare al Republicii Moldova cu partenerii săi externi, iar cu suportul Programului PNUD-UE ,,Măsuri de Promovare a Încrederii” (CBMV) prin Platforma de Sănătate a Programului, au fost donate loturi de echipamente de protecție și consumabile (măști, uniforme de protecție, spirometre, termometre, concentrator de oxigen, sterilizatoare etc.) pentru centrele de sănătate de pe ambele maluri ale Nistrului, destinate pentru contracararea COVID-19.
Instituțiile abilitate moldovenești au acordat la orice solicitare din partea structurilor din sfera ocrotirii sănătății din regiune ajutor metodic și practic întru organizarea măsurilor sanitaro-antiepidemice, de testare și de tratare a persoanelor infectate, experții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au desfășurat seminare cu personalul medical, instrucțiuni la locul de muncă cu specialiștii în diagnosticarea COVID-19, au fost transmise materiale informative pentru cadrele din medicină și populație.
În același timp, Chișinăul ca sistem informațional de referință la nivel național specifica necesitatea evaluării situației epidemiologice din regiune și a gestionării optime a acesteia, uniformizării datelor și a sincronizării acțiunilor, solicitând furnizarea zilnică a informațiilor statistice despre noile cazuri de infecție, persoanele testate, examinate, spitalizate, aflate sub supravghere, tratate și decedate, repartiția celor îmbolnăviți pe sexe și vârstă, cazurile de transmitere locală și de import, focare confirmate, puncte de contact.
Deși, era vizibilă receptivitatea și dorința cadrelor medicale din regiune de a conlucra și de a activa într-un spațiu armonizat, factorii politici și de forță regionali deviau eforturile specialiștilor, erau mereu vocali cu mesaje propagandistice în media locală și în fața partenerilor internaționali pentru a crea senzația că situația e sub control și se gestionează ,,profesionist”, în timp ce realitatea demonstra starea deplorabilă în care funcționează sistemul medical din regiune, în locații și cu echipamente necorespunzătoare cerințelor, standarde de model sovietic, cu efectuarea testărilor veridice și a tratamentelor complexe a pacienților în instituțiile de pe malul drept al Nistrului și cu dependența primordială de ofertele de asistență din partea Chișinăului și a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Necesitatea sincronizării eforturilor întru soluționarea aspectelor urgente cauzate de pandemia de COVID-19, dar și a formării unei imagini de ansamblu cu privire la situația epidemiologică din regiune, au impus Chișinăul să solicite insistent și repetat convocarea Grupurilor de lucru pentru ocrotirea sănătății, care au fost refuzate de câteva ori de către Tiraspol, astfel partea moldovenească fiind nevoită să solicite, convocarea reuniunii-online în formatul ,,5+2” cu participarea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe subiectul gestionării pandemiei COVID-19 în regiunea transnistreană și a accesului la asistență medicală prin prisma drepturilor omului, ultima fiind la fel refuzată.
Din lipsa unor reacții clare privind reluarea activităților în formatele de dialog enunțate, dar și a necesității documentării pe teren despre realitățile crizei pandemice din regiune și instrumentele de gestionare a acesteia, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a solicitat șefului Biroului OMS în Republica Moldova să efectueze o misiune tehnică în regiunea transnistreană, parametrii căreia au fost în prealabil coordonați, iar constatările efectuate pe teren și pașii următori ce se impun a fi luați de către autoritățile naționale competente și OMS au fost discutate în ședințe de follow-up, ce se vor materializa și în acțiuni practice în timpul apropiat.
Ulterior urmează a fi convenită o foaie de parcurs comună OMS-autoritățile naționale competente pentru a uniformiza măsurile și resursele de pe ambele maluri în rețeaua națională unică, a fortifica capacitățile de supraveghere/ evaluare-răspuns la riscuri în corespundere cu standardele internaționale, a centraliza circuitele informaționale în sistemul național de referință generat la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, a ajusta protocoalele clinice regionale la cele naționale, a organiza treninguri și cursuri de formare/dezvoltare profesională pentru cadrele medicale, a revizui normele de protecție epidemiologică în conformitate cu recomandările OMS, a distribui stocuri de echipamente și inventar autorizat prin rețeaua națională unică ș.a.