Alin Gvidiani: Geneza și evoluția crizei terenurilor agricole din raionul Dubăsari

Problema terenurilor agricole din r-nul Dubăsari, amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol este legată de impedimentele premeditat create de către reprezentanții Tiraspolului, care, în permanență impun diverse bariere artificiale și lezează grav dreptul de proprietate al fermierilor și agenților economici ce le prelucrează.

Este vorba despre 9544,62 ha de terenuri, inclusiv, 6334,38 ha cu destinaţie agricolă, situate în 5 localități din raionul Dubăsari, aflat sub jurisdicția autorităților constituționale (populația – circa 30 mii de locuitori, 11 primării, centru raional – s.Cocieri) și 5561 de deținători ai acestora.

 

Informaţie cu privire la suprafaţa terenurilor cu destinaţia agricolă a primăriilor din partea stângă a r. Nistru:

 

Primăria Total teren După traseu
Cocieri 1718,78 1636,08
Doroţcaia 2895,26 2636,30
Pârâta 1786,48 526
Molovata Nouă 785,4 450
Coşniţa 2358,7 1086
TOTAL 9544,62 6334,38

 

Istoric, aceste pământuri s-au aflat în proprietatea localităţilor menţionate şi a locuitorilor lor. Cel mai elocvent argument juridic în acest sens îl constituie actele de folosinţă a acestor pământuri, eliberate pe termen nelimitat în anii 40-50 ai secolului trecut de către Comitetul executiv al Sovietului raional de deputaţi ai poporului. La aceste acte sunt anexate hărţi detaliate, cu marcarea clară a hotarelor terenurilor agricole pentru fiecare sat în parte.

În conformitate cu prevederile Hotărîrii Parlamentului nr.931-XIII din 10.02.1992 privind hotarele moşiilor şi prevederile Hotărârii Guvernului nr.469 din 11.07.1994  ,,Despre aprobarea suprafeţelor fondurilor funciare de stat şi fondurilor de privatizare în hotarele comunelor”, precum şi în baza propunerilor autorităţilor publice locale de nivelul întâi şi doi au fost aprobate suprafeţele fondurilor funciare de stat şi a fondurilor de privatizare în hotarele comunelor şi satelor Republicii Moldova, inclusiv şi pentru unele din localităţile menţionate din raionul Dubăsari (anexa nr.16 la hotărârea de Guvern nominalizată).

În procesul efectuării reformei funciare în anii 1998-2000, în cadrul Programului de Privatizare şi Reorganizare “Pământ”, în fiecare dintre localităţile menţionate au fost organizate adunări generale ale locuitorilor, la care au fost adoptate decizii privind participarea la Programul “Pământ”. Contractele de participare la acest Program au fost încheiate între gospodăriile colective, primăriile localităţilor şi Departamentul de Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat al Republicii Moldova. Pământul a fost transmis în 1998 în proprietate privată locuitorilor comunelor Cocieri, Coşniţa, Molovata Nouă şi satelor Doroţcaia şi Pârâta.

Terenurile agricole, care sunt proprietatea privată a locuitorilor, au fost luate la evidenţă şi înregistrate în baza proiectelor de sistematizare a teritoriului gospodăriilor ţărăneşti, executate de Institutul de Proiectări Funciare. Fiecare proprietar a primit titlu de proprietate asupra terenului agricol.

De menționat, că Anuarul Cadastral Funciar includea informaţii oficiale transmise de specialiştii din regiunea transnistreană pînă în anul 1998. Aceste suprafeţe de terenuri din stânga Nistrului erau deja recunoscute ca proprietate privată a cetăţenilor în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova de specialiştii pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare pe lângă așa-numitele administraţii raionale din regiunea transnistreană.

Dreptul de proprietate asupra pământului al ţăranilor din aceste localităţi şi, prin urmare, dreptul lor de a-l lucra şi de a beneficia de rezultatele muncii lor, după cum vor considera de cuviinţă, nu a fost contestat de nimeni până în anul 2000, când reprezentanţii așa-numitei administraţii de la Tiraspol, mânaţi de ambiţiile lor politice, au pus acest drept sub semnul îndoielii.

Regimul din stânga Nistrului nu numai că şi-a revendicat dreptul asupra acestor terenuri, ci a şi început să creeze diferite obstacole în calea folosirii lor raţionale, exercitând presiuni asupra locuitorilor raionului Dubăsari, inclusiv până la aplicarea acţiunilor coercitive împotriva proprietarilor de drept ai terenurilor agricole. Ca rezultat, aceste acţiuni au condus la destabilizarea situaţiei în Zona de Securitate, care se agrava, în special, în perioada lucrărilor agricole de primăvară şi de toamnă.

Primul semnal l-a constituit instalarea așa-numitor posturi vamale de grăniceri ale pretinsei administraţii de la Tiraspol, care au început să le pună ţăranilor piedici în timpul perioadei de lucrare a terenurilor şi de recoltare. Sovietul orăşenesc Dubăsari de deputaţi din regiunea transnistreană a întreprins acţiuni pentru înstrăinarea terenurilor agricole şi de transmitere a lor în folosinţă gospodăriilor agricole controlate de către aceștia.

Începând cu anul 2001, autoproclamatele structuri transnistrene au întreprins diferite acţiuni pentru a-i forţa pe agenţii economici şi ţăranii cu gospodării individuale din aceste localităţi să se înregistreze la enitățile locale, necontrolate de către autoritățile constituționale, ceea ce ar fi însemnat trecerea de jure a terenurilor respective sub jurisdicţia regimului de la Tiraspol. Ţăranii au fost obligaţi să încheie contracte de arendă pe termen de 99 ani. Prin încălcarea prevederilor Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21.07.1992 în partea ce ține de asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor în/din Zona de Securitate, lipsa de reacţie a componentelor Federației Ruse și ale regiunii transnistrene în forţele de menţinere a păcii, precum și a pretinselor structuri din regiune, se leza sistematic dreptul ţăranilor de a lucra pământurile situate după traseu, de a recolta şi de a transporta roada strânsă.

Persoanele care se opuneau preluării abuzive a terenurilor prin scheme frauduloase erau lipsite de dreptul de folosință/proprietate asupra acestora (intentări de dosare administrative/ penale, rețineri și privări de libertate, maltratări, estorcări de bani şi de bunuri etc.).

În anii 2004-2005 situaţia s-a agravat şi mai mult din cauza sporirii numărului de puncte staţionare şi mobile ale aşa-numitelor „miliţii” şi „servicii vamale” ale regiunii transnistrene, fapt ce a dus la blocarea deplină a terenurilor agricole de după traseu.

Astfel, din cauza acţiunilor ilegale ale așa-numitei administraţii de la Tiraspol în anul 2004 ţăranii au prelucrat doar 2587 ha, dar şi de pe aceste suprafeţe agricultorii nu au reuşit să strângă recolta, iar pierderile directe au constituit peste 11,6 mln. de lei.

În aceste circumstanţe Guvernul a fost nevoit să acorde populaţiei din raionul Dubăsari ajutorul necesar, aprobând Hotărârea Guvernului nr.1386 din 16.12.2004 „Cu privire la compensarea parţială a pierderilor suportate de producătorii agricoli din localităţile situate în zona de securitate”, prin care, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate 3,5 mln. de lei.

În anul 2005 au fost arate doar 3796 ha de teren, fiind însămânţate 1069 ha și lucrate 247 ha de livezi, dar recolta aşa şi nu a fost strânsă. Ca rezultat, potrivit estimărilor unui grup de lucru, creat în acest scop de către Guvern, pierderile directe ale agricultorilor în 2005 au constituit 4,74 mln. de lei.

Conform practicii anterioare, prin Hotărârea Guvernului nr.1281 din 09.12.2005 „Cu privire la compensarea pierderilor suportate în procesul exploatării terenurilor agricole situate după traseul Râbniţa – Tiraspol”, au fost compensate pierderile suportate în valoare de 4,74 mln. de lei.

În anii ce au urmat situaţia s-a agravat şi mai mult din cauza măririi numărului de posturi staţionare şi mobile ale așa-numitei miliţii şi vămi din regiunea transnistreană, ceea ce a condus la blocarea totală a accesului la terenurile agricole situate după traseu.

În anul 2006, printr-o așa-numită dispoziție a liderului de la Tiraspol nr.220rp din 13.05.2006, în mod unilateral, a fost instituită o procedură, prin care proprietarii de terenuri au fost obligați să obțină certificate anuale de înregistrare provizorie la așa-numită administrație raională și orășenească Dubăsari, cu aplicarea unui regim simplificat de trecere a producției agricole prin punctele de control neautorizat instalate pe perimetrul liniei administrative. Termenul de acțiune al pretinselor certificate a fost stabilit până la 01.12.2009.

Totuși, urmare a negocierilor purtate în platformele de dialog pentru reglementarea transnistreană în anul 2006 s-a creat un grup de lucru responsabil de soluționarea problemei terenurilor amplasate după traseul Râbniţa – Tiraspol, în componența căruia au fost incluși reprezentanții raionului Dubăsari și cei ai pretinsei administrații a raionului Dubăsari, subordonate regimului de la Tiraspol. În rezultatul consultărilor și negocierilor purtate s-a reușit semnarea la 05.05.2006 a Protocolului nr.6 al grupului de lucru menționat, prin care a fost convenit Mecanismul de luare temporară la evidență a persoanelor fizice și juridice ce prelucrează terenurile agricole de după traseu, fiind stabilită procedura de documentare și de interacțiune între structurile raionale Dubăsari separate de linia administrativă. Conform prevederilor mecanismului agreat se stipula eliminarea tuturor obstacolelor și restricțiilor pentru libera circulație a fermierilor și pentru desfășurarea nestingherită a activităților agricole. Mecanismul în cauză a fost coordonat cu reprezentanții ambasadelor Federației Ruse, Ucrainei și ai Misiunii OSCE în Republica Moldova.

În scopul asigurării în continuare a accesului liber la terenurile agricole, a fost solicitată asistenţa Misiunii OSCE în Moldova, precum şi a reprezentanţilor Oficiuliului Reprezentantului Special al UE în Moldova, ambasadelor Federaţiei Ruse, Ucrainei şi SUA în Moldova, pentru a relua activitatea grupului de lucru, creat în anul 2006, şi a prelungi termenul de valabilitate a certificatelor provizorii de înregistrare.

În această ordine de idei, la iniţiativa Misiunii OSCE în Moldova, pe data de 19.11.2009 a fost organizată o întrevedere între Preşedintele Consiliului raional Dubăsari Gr.Policinschi şi conducătorul așa-numitei administraţii din or.Dubăsari I.Mazur. În cadrul întrevederii s-a convenit verbal asupra prelungirii termenului de valabilitate a certificatelor provizorii pentru a permite stringerea roadei și în anul 2010. Această schemă de prelungire a termenului de valabilitate a certificatelor provizorii se aplica, practic, în fiecare an, până în 2013, or, de atunci și până în prezent, partea transnistreană a blocat complet accesul fermierilor moldoveni la loturile de pâmânt ce le aparțin. În aprilie 2014, partea transnistreană a anunţat despre retragerea unilaterală din mecanismul de prelucrare a terenurilor agricole din 2006, iar proprietarilor/posesorilor acestora le-a propus să încheie contracte de arendă a propriilor terenuri cu pretinsele structuri locale controlate de către așa-numita administrație de la Tiraspol.

Deși, în anul 2006 s-a reuşit identificarea unei soluţii parţiale în problema terenurilor, pretinsele structuri transnistrene continuau să impună proprietarilor de terenuri achitarea unor plăţi la transportarea producţiei agricole proprii prin posturile de control nelegitim instalate. Se organizau în permanență acţiuni provocatoare care aveau drept scop agravarea situaţiei pe această dimensiune.

Prin așa-numita dispoziție nr.246r din 08.04.2014 semnată de pretinsul conducător al executivului din regiune Turanscaia T., practic au fost introduse în mod provocator noi condiții pentru ca fermierilor să li se permită accesul la propriile pământuri și să le prelucreze neîngrădit. Prin noul mecanism creat, partea transnistreană impunea fermierii să se înregistreze la așa-numita administrație a raionului și orașului Dubăsari și să încheie cu aceasta contracte de arendă pe un termen de un an, cu stabilirea unor plăți de arendă și a obligației de a se conforma la cerințele așa-numitei legislații din regiune.

Fiind îngrijorată de noua tensionare a situației pe dosarul terenurilor, partea moldovenească a solicitat insistent și în permanență reprezentanților Tiraspolului să stopeze și să anuleze cerințele impuse prin așa-numita dispoziție nr.246r/2014, să revină la masa negocierilor într-un dialog constructiv îndreptat cel puțin spre revenirea la mecanismul din 2006 și în perspectivă la agrearea unui mecanism durabil care să nu afecteze drepturile și interesele legitime ale fermierilor. A fost sensibilizată și atenția partenerilor internaționali în procesul de negocieri, mesajele cărora se limitau la formale declarații de genul necesității atingerii unui compromis între părțile aflate în litigiu.

Pe parcursul următorilor ani, partea transnistreană a manifestat indezirabilitatea de a aborda această temă în negocieri, aprofundând dramatic criza terenurilor (de ex.: dacă până la 2013 erau circa 40 de agenți economici care gestionau aceste terenuri, urmare a intrării majorității în procedura de insolvabilitate în anul 2017 numărul acestora era deja 8 agenți economici cu datorii de circa 1,4 mln. de lei). Între timp, reprezentanții Tiraspolului ofereau terenurile sechestrate forțat de la proprietarii legali altor antreprenori din regiune, inclusiv, cu investiții străine, inducând falsul argument către partenerii externi că problema e soluționată, pământurile se prelucrează, roada se recoltează și se comercializează, de vreme ce proprietarii legitimi se aflau la limita disperării urmare a pierderii principalei surse de îndeletnicire și existență.

În contextul situației create multiple litigii judiciare au fost inițiate, figurând pe rol și dosare procesuale pe faptul interzicerii samovolnice a accesului la terenuri și a încălcării dreptului de proprietate sau folosinţă asupra cotelor de teren, mii de persoane fizice și gospodării agricole adresându-se cu cereri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a pronunțat mai multe hotărâri pe această problematică (de ex. în februarie 2013 CEDO a transmis Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului Federaţiei Ruse 8 cereri ce cuprind plângerile a 1651 proprietari de terenuri agricole din raionul Dubăsari, precum şi 3 societăţi comerciale agricole, care au fost deposedaţi de propriile terenuri).

La rândul lor, autorităţile moldoveneşti continuu întreprind acţiuni pozitive în vederea sprijinirii fermierilor din raionul Dubăsari. Astfel, de exemplu prin prevederile alin. (4) şi (5) ale art.3 din Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari, deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Râbniţa-Tiraspol, reieșind din situația limitării accesului la acestea și până la înlăturarea consecinţelor restricţionării, li s-a stabilit că sunt scutiţi de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi beneficiază de un ajutor de şomaj sau o alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională. În perioada anilor 2006-2013 pentru protecţia socială a acestei categorii de populaţie și pentru acoperirea veniturilor ratate au fost achitate din bugetul de stat alocaţii financiare în sumă totală de 16,50 mln. de lei, inclusiv, cu titlu de ajutor de şomaj şi pentru reintegrare profesională.

În vederea implementării alin.(6) și (7) ale art.3 din Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.567 din 21.05.2017 ,,Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de compensare a veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ratate în legătură cu scutirea deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.

Guvernul de la Chișinău a realizat multiple alte acțiuni de susținere a fermierilor din raionul Dubăsari. De ex. prin Hotărârea Guvernului nr.569 din 10.09.2009 ,,Cu privire la acordarea unor ajutoare” pentru asigurarea prelucrării terenurilor situate după traseu s-au acordat câte 30 de litri de motorină la hectar.

În perioada 2004-2016 cheltuielile totale destinate pentru compensarea parţială a pierderilor suportate de producătorii agricoli nominalizați a constituit 35,6 mil. lei.

De exemplu în perioada anillor 2014-2016, alocații de acest gen au fost stabilite prin hotărârile de Guvern:

a) HG nr.836 din 08.10.2014 – 11,94 mln. lei;

b) HG nr.859 din 18.12.2015 – 7,98 mln. lei;

c) HG nr.1201 din 31.10.2016 – 7,98 mln. lei.

Repartizarea mijloacelor alocate în acest sens a avut loc în baza unui regulament, elaborat, aprobat și implementat de către Consiliul raional Dubăsari.

Problema terenurilor arabile din r-nul Dubăsari figurează în mod constant pe agenda tuturor platformelor de dialog pentru reglementarea transnistreană (formatul “5+2”, reprezentanţi politici, grupuri de lucru pentru economie). În cadrul negocierilor delegaţia Chişinăului insistă pe deblocarea necondiţionată a accesului la terenuri, restabilirea drepturilor de proprietate şi folosinţă lezate, eliminarea impedimentelor existente în calea liberei circulaţii, identificarea unui mecanism funcţional de prelucrare a pământurilor, inclusiv, fiind înaintată propunerea de a actualiza mecanismele anterior agreate în acest sens. Cu regret însă, reprezentanţii Tiraspolului politizează excesiv subiectul şi sabotează soluţionarea durabilă a acestuia.

Către partenerii internaţionali în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-a intervenit în repetate rânduri cu apelul de a da o apreciere obiectivă situaţiei create şi de a contribui cu eforturile necesare la revenirea dialogului într-o albie constructivă, cu abordarea echitabilă a subiectelor de interes pentru fiecare parte şi orientarea spre obţinerea unor rezultate pozitive şi favorabile intereselor legitime ale populaţiei şi întreprinzătorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chişinăul în continuare insistă pe definitivarea unui proiect de document cu privire la modul de prelucrare a pământurilor, prin care să fie depăşite divergenţele existente între părţi şi să fie rezolvată definitiv această problemă. La prima etapă se propune revenirea la Mecanismul din 2006 şi menţinerea acestuia funcţional până la identificarea altei soluţii viabile.

Problema respectivă a fost inclusă spre examinare și în cadrul grupurilor de lucru pentru economie, cu implicarea experților din partea Chişinăului şi Tiraspolului.

În pofida tergiversării intenţionate de către partea transnistreană a convocării următoarei reuniuni a grupurilor de lucru pentru economie, delegaţia moldovenească reiterează periodic indispensabilitatea continuării consultărilor pe subiectul dat şi identificării unei soluţii favorabile fermierilor din raionul Dubăsari.