- Dinamica în platformele de dialog privind reglementarea transnistreană și cu partenerii externi relevanți.
Comparativ cu anul precedent, în anul 2020, dialogul și interacțiunea s-au intensificat în cadrul grupurilor de lucru sectoriale, acestea fiind convocate în 26 ședințe de lucru (21 în 2019), cele mai frecvente întruniri au avut loc între experții din domeniile transport auto (4), educație (3), ocrotirea sănătății (3), telecomunicații (2), drepturile omului (2), economie (2), probleme vamale (2), transport feroviar (2) etc.
În aceiași dinamică a fost menținut dialogul la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, adică, la fel ca și în 2019 în 2020 s-au desfășurat 3 întrevederi de lucru (14 ianuarie, 04 martie, 30 iulie), precum și au avut loc 2 întrevederi cu liderul de la Tiraspol (28 iulie, 12 noiembrie).
Cu regret, nu s-a reușit convocarea nici a unei runde oficiale de negocieri în formatul „5+2”, deși inițiative multiple în acest sens au fost din partea delegației moldovenești în perioada aprilie-iunie 2020, ulterior au fost mai multe amânări în diferite perioade din semestrul II 2020, fiind în cele din urmă transferată organizarea în cursul semestrului I 2021.
În perioada de referință, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a avut 54 de întrevederi cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor în cadrul formatului de negocieri ,,5+2”, inclusiv 3 întrevederi cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană, precum și 34 de întrevederi cu ambasadorii altor state și cu reprezentanții organizațiilor internaționale, fiind efectuat un schimb de informații și de idei pe marginea celor mai actuale subiecte în procesul de negocieri, prioritățile pentru anii 2020-2021 pe dimensiunea transnistreană, noile inițiative de proiecte privind consolidarea măsurilor de încredere și sprijinirea obiectivului de reintegrare a țării.
De asemenea, s-a păstrat o comunicare permanentă pe aspecte referitoare la evoluția situației pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene și alte elemente conexe dosarului transnistrean cu Misiunea EUBAM, având loc o întrevedere între Vicepremierul pentru reintegrare și șeful Misiunii (23 iunie), fiind asigurată reprezentarea instituțională la cea de-a 34-a reuniune a Consiliului Consultativ al EUBAM din 16 septembrie 2020, dat aviz pozitiv pentru acordul de prelungire până la 30 noiembrie 2023 a mandatului Misiunii, evaluate rezultatele activității organizației internaționale pe ultimii 3 ani, oferită consilierea Biroului pe un șir de inițiative și opinii tehnice generate de către experții Misiunii pe diverse subiecte relevante (interacțiunea în managementul situațiilor de criză, operațiuni de import-export efectuate de agenții economici din regiunea transnistreană, controlul în comun (moldo-ucrainean) la frontiera de est a Republicii Moldova, cerințe de conformitate vamală și veterinar-fitosanitară ș.a.).
În perioada 03-04 decembrie 2020, în cadrul celei de-a 27-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE, sub egida Președinției albaneze a OSCE a fost aprobată o nouă Declarație cu privire la procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transnistreană, care reafirmă poziția fermă a statelor participante la OSCE de a identifica o soluție cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, încurajează sporirea interacțiunii și a coordonării în gestionarea provocărilor legate de pandemia COVID-19, intensificarea eforturilor pentru a asigura protecția drepturilor omului, asigurarea implementării tuturor înțelegerilor ce figurează în ,,Pachetul Berlin+”, dar și mișcarea paralelă și atingerea progreselor tangibile pe toate cele trei coșuri ale agendei de negocieri (probleme social-economice; aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului; reglementarea comprehensivă a conflictului, inclusiv aspectele instituționale, politice și de Securitate).
În contextual consolidării dialogului cu Ucraina, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a avut o întrevedere cu Reprezentantul Special al Ucrainei în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, 5 întrevederi cu însărcinatul cu afaceri și cu Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, 1 întrevedere cu Viceprim-ministrul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate, fiind discutate aspecte ce țin de procesul de negocieri și agenda bilaterală, susținerea reciprocă a pozițiilor în platformele de dialog internațional, aprofundarea cooperării în soluționarea problemelor de interes comun.
- Comisia Unificată de Control.
În decursul anului 2020 au fost convocate 42 ședințe ale Comisiei Unificate de Control (CUC), 56 ședințe ale Comandamentului Militar Întrunit (CMÎ) și 19 întruniri de lucru ale copreședinților CUC, reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova.
Membrii CUC au participat la 5 seminare de instruire pentru observatorii militari, au fost elaborate 23 de rapoarte ale componentei moldovenești în CMÎ, 47 adresări, 17 interviuri, 5 publicații și 47 comunicate de presă.
Au fost fixate 83 de incidente (33 nedocumentate de observatorii militari din cauza blocării din partea componentei militare transnistrene) dintre care 24 țin de instalarea ,,posturilor mobile grănicerești”, 19 încălcări ale regimului Zonei de Securitate, dintre care 7 se referă la deplasarea tehnicii militare.
Delegația Republicii Moldova în CUC a întreprins acțiuni constante menite să soluționeze problema liberei circulații și cea a evacuării infrastructurii adăugătoare a posturilor neautorizate de control transnistrene (37 în martie 2020, reduse până la 13 în noiembrie 2020), instalate de către Tiraspol sub pretinsul pretext de a preveni și de a combate răspândirea pandemiei Covid-19 cu restricționarea deplasării persoanelor, elucidării cazurilor de reținere ilegală a unor cetățeni de către exponenții structurilor de securitate din regiune, reflectării obiective în rapoarte a incidentelor petrecute în perimetrul de responsabilitate al forțelor de pacificare, asigurării ordinii publice în localitățile amplasate în Zona de Securitate, inclusiv, în datele de 01 și de 15 noiembrie 2020 când au fost desfășurate ambele tururi pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova.
- Dosarele din așa-numitul pachet Berlin plus.
Ca și în perioadele precedente au fost depuse eforturi în vederea implementării angajamentelor convenite prin acest pachet, în special a celor 6 decizii protocolare semnate în perioada anilor 2017-2018.
3.1. Podul de la Gura Bâcului: Evaluarea stării tehnice a podului de peste r. Nistru dintre satele Gura Bâcului și Bâcioc a fost finalizată cu sprijinul UE, PNUD și OSCE în în semestrul IV 2019, însă, pentru demararea lucrărilor de reparație și de restabilire a infrastructurii acestuia este obligatorie retragerea posturilor de control de lângă s.Bâcioc, prezente cu încălcarea regimului Zonei de Securitate și cu limitarea abuzivă a liberei circulații a persoanelor, mijloacelor de transport și a mărfurilor, or, excluderea acestor bariere de comun cu aprobarea unei decizii a Comisiei Unificate de Control cu privire la menținerea ordinii publice pe acest obiectiv doar de către pacificatori și colaboratorii de poliție-miliție, precum și asigurarea circulației nestingherite servesc precondiții exprese din partea partenerilor internaționali, care sunt disponibili să suporte toate cheltuielile de repunere în exploatare a podului respectiv.
3.2. Funcționarea școlilor aflate în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării: Privitor la cele 8 licee și gimnazii cu predare în grafie latină din stânga Nistrului și mun.Bender, în anul 2020 așa și nu au fost atinse progrese în soluționarea problemei-cheie ce ține de dotarea tuturor instituțiilor de învățământ cu sedii potrivite procesului educațional și cu terenuri aferente proprii, iar pe libera circulație a elevilor și a personalului au fost marcate restricții în perioada 16 martie-01 septembrie 2020 urmare a stării de carantină impuse de către structurile de la Tiraspol și abia începând cu reluarea noului an de studii s-a relansat mecanismul de deplasare a acestora în baza carnetelor de elev și a legitimațiilor de serviciu, până atunci de fiecare dată Biroul se implica întru a soluționa problema ridicării salariilor de la ATM-urile amplasate pe malul drept al Nistrului, asigurării accesului directorilor și a cadrelor strict necesare la sediile instituțiilor, precum și a facilitării deplasării materialelor de uz educațional.
3.3. Terenurile agricole din raionul Dubăsari: Urmare a restricțiilor impuse de către Tiraspol pe perioada pandemică accesul proprietarilor și a deținătorilor de terenuri arabile de după traseul Râbnița-Tiraspol a fost asigurat doar cu aplicarea procedurilor de notificări scrise prealabile și de liste coordonate, inclusiv în cazul proprietarilor de animale care se deplasau spre terenurile de pășunat, ca și în anul 2019 doar 90 % din fermieri au fost documentați conform ,,Mecanismului din anul 2006”, din suprafața totală a terenurilor 97,58% au fost prelucrate, însămânțate și recoltată roada (floarea soarelui – 36,97%, grâu – 33,61%, porumb – 18,96% ș.a.), însă cantitatea culturilor recoltate a fost de 2-3 ori mai mică comparativ cu anul precedent, o problemă notificată constant este cea referitoare la controalele efectuate și taxele de trecere aplicate la punctele de control transnistrene în cazul trecerilor multiple și în cantități mai mari a fructelor, legumelor și a culturilor transportate pe malul drept al Nistrului pentru scopuri comerciale.
3.4. Asigurarea liberei circulații:
Libera circulație a fost restrânsă esențial de către reprezentanții de la Tiraspol începând cu data de 16 martie 2020 motivându-se pretinse raționamente de gestionare a pandemiei Covid-19, cu fortificarea și multiplicarea posturilor de control a fluxurilor de persoane, mărfuri și de mijloace de transport, fiind îngrădită deplasarea mai multor categorii de persoane fizice și juridice (cu excepția corpului diplomatic, oficialilor organizațiilor internaționale și a personalului lor însoțitor), condiționată obligativitatea obținerii așa-numitelor permise de trecere de la centrele de criză regionale, impusă limita nedepășirii de 12 ore maxim a intrării în regiune în vederea neaplicării regimului de autoizolare în decurs de 14 zile, obligate mai multe persoane ce au atins vârsta majoratului să prezinte confirmări ale testării pentru Covid-19, suportate pe cont propriu.
În rezultatul acestor acțiuni unilaterale, zeci de mii de cetățeni au rămas blocați în regiune sau au rămas în imposibilitatea deplasării la domicilii, familii și rudele apropiate aflate în stânga Nistrului și mun.Bender, în mod special a fost interzisă trecere medicilor cu loc de trai în regiune și cu loc de muncă pe malul drept al Nistrului (95 cadre medicale), iar asigurarea liberei circulații a fost relansată urmare a insistențelor părții moldovenești pe o serie de cazuri individuale, pentru fermieri, cadre didactice, colaboratori de poliție, din penitenciare și angajați ai serviciilor de electricitate/gaz din Zona de Securitate, s-a pus în aplicare un mecanism de compensare a cheltuielilor suportate în proximitatea serviciului pentru personalul medical cu domiciliu în regiune, s-a mărit capacitatea de transportare a persoanelor și a autovehiculelor cu feribotul care face legătura între localitățile Molovata – Molovata Nouă și Cocieri, s-a simplificat deplasarea locuitorilor din unele sate din raionul Dubăsari și s.Varnița din raionul Anenii Noi.
În pofida acestui fapt, s-a constatat o lipsă de sustenabilitate a angajamentelor convenite în perioada 2017-2019 în privința fermierilor din raionul Dubăsari, elevilor și cadrelor didactice din școlile moldovenești și a demnitarilor de stat/ funcționarilor publici ce efectuează vizite private în regiune, în privința cărora Tiraspolul a restabilit mecanismele de procesare a datelor la fiecare trecere prin posturile transnistrene și de coordonare preventivă a deplasării cu prezentări de liste nominale și de date despre mijloacele de transport.
3.5. Apostilarea diplomelor de model neutru: Mecanismul apostilării diplomelor de model neutru a funcționat plenar, în corespundere cu cele agreate în Decizia protocolară din 25.11.2017 și prevederile cadrului normativ în vigoare, în perioada 28.03.2018-04.01.2021 au fost apostilate 400 de acte de studii de acest gen (Italia – 89, SUA – 53, Bulgaria – 48, Israel – 33, Polonia – 32, Franța – 28, Spania – 16, Marea Britanie – 15, Austria – 13, Olanda – 13, Slovenia – 10, Turcia – 10 etc), iar cerințele înaintate pentru supralegalizarea acestor diplome sunt o consecință a rezervelor declarate de unele state care sunt în drept să le formuleze prin prisma legislației în vigoare naționale, neratificării Convenției de la Haga din 05 octombrie 1961 sau a situației specifice din partea R.F.Germania care a declarat rezerve față de toate diplomele emise pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
3.6. Înmatricularea autovehiculelor cu plăci neutre: La fel a fost menținută activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și or.Râbnița întru asigurarea aplicabilității Deciziei protocolare din 24.04.2018, în perioada 17 martie-02 iunie și 01 septembrie-01 octombrie 2020 a fost sistat programul de lucru al acestora din considerente sanitar-epidemiologice și de evaluare a eficienței, iar dat fiind expirarea la 01.09.2020 a termenului de acțiune al Legii nr.170/2018, mecanismul acesteia s-a prelungit până la 01.09.2022, prin modificările operate prin Legea nr.180/2020. Până în data de 05 noiembrie 2020 au fost înmatriculate cu plăci de model neutru 4139 autovehicule (Tiraspol-3095, Râbnița-1044), însă această cifră este nesemnificativă ținând cont că mecanismul vizează 115 mii de autovehicule din regiune (3,60% înregistrate cu plăci de model neutru), în timp ce peste 35 mii de locuitori din regiune au obținut prin procedura de preschimbare permise de conducere ale Republicii Moldova.
3.7. Organizarea interacțiunii în sfera telecomunicațiilor: Aspectele ce țin de implementarea Deciziei protocolare „Cu privire la organizarea interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor” din 25.11.2017 au fost discutate în cadrul unei ședințe cu operatorii de telefonie de pe malul drept al Nistrului, 2 ședințe ale grupurilor de lucru pentru telecomunicații și servicii poștale (04 februarie, 21 iulie) și în detalii la întrevederea din 30 iulie 2020 a reprezentanților politici cu participarea coordonatorilor GL sectoriale, partea moldovenească a sugerat opțiunile posibile de obținere și de utilizare de către operatorul de pe malul stâng a blocurilor în diferite benzi de frecvențe, cu explicarea cerințelor necesare de respectat în cazul licențierii activității în lumina exigențelor legislației naționale în vigoare și cu respectarea condițiilor de concurență loială pe piață, însă, deocamdată, partea transnistreană manifestă incapacitatea atingerii unui consens constructiv, durabil și prin prisma rigorilor enunțate supra.
3.8. Cauzele procesuale: Pe chestiunea dosarelor penale de fiecare dată a fost reiterată poziția părții moldovenești precum că aceasta ține de activitatea organelor de urmărire penală și de înfăptuire a justiției, de întrunirea circumstanțelor stabilite de legislația procesuală și de măsurile de intervenție obligatorii ale organelor de drept în vederea protejării/ restabilirii drepturilor fundamentale ale omului, iar orice amestec din partea persoanelor neîmputernicite este inadmisibil și presupune survenirea răspunderii juridice corespunzătoare, la rândul lor persoanele interesate se pot adresa nemijlocit în instituțiile competente pentru a obține acces la informații/ documente relevante, a concretiza rolul procesual și evoluția cauzei concrete, a utiliza drepturile și posibilitățile oferite de cadrul normativ în vigoare.
- Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Situația drepturilor omului s-a agravat pe durata pandemică în regiunea transnistreană, în contextul autoizolării regiunii sub acoperământul luptei cu riscurile Covid-19, restricționării circulației neîngrădite pentru mai multe categorii de cetățeni cu impunerea unor bariere excesive în rezultatul cărora a fost limitat injust dreptul la libera circulație pe întreg teritoriul țării, proprietate, educație, muncă, ocrotirea sănătății, libera exprimare, la un proces echitabil și în fața unor instanțe împuternicite prin lege.
A sporit numărul de posturi de control transnistrene în perimetrul liniei administrative cu atribuirea acestora a misiunilor specifice ,,regimului de frontieră”, cu încălcarea integrității teritoriale a țării, statutului Zonei de Securitate și a angajamentelor anterior convenite, iar apelurile neîncetate ale Chișinăului de a evacua această infrastructură ilegală și de a debloca deplasarea liberă nu au primit reacția adecvată din partea Tiraspolului.
În rezultatul acestor măsuri abuzive, dar și a refuzurilor emise constant de către așa-numitele centre de criză regionale pe durata ultimelor 9 luni, zeci mii de cetățeni au rămas fără acces la domicilii, familii și rude apropiate, la centre medicale și la farmacii pentru a beneficia de servicii medicale calificate și a procura medicamente compensate, la subdiviziunile teritoriale de documentare a populației ș.a.m.d.
Urmare a urgențelor create pe teren s-a instituit o comunicare constantă cu autoritățile administrației publice locale, autoritățile publice centrale relevante, Oficiul Avocatului Poporului, organizațiile mediului asociativ, Comisia Unificată de Control, fiind documentate dificultățile constatate și întreprinse acțiuni de sprijin, manifestate prin facilitarea circulației unor persoane și mijloace de transport, intensificarea circulației transportului fluvial (feriboturi), asistență în ridicarea salariilor și a pensiilor, transmiteri de donații ale partenerilor interni și externi către beneficiarii din regiune.
O îngrijorare sporită a ridicat situația din locurile privative de libertate și de tratare medicală forțată, fiind solicitat accesul Avocatului Poporului și al apărătorilor drepturilor omului la persoanele aflate în acele spații pentru a le evalua starea de sănătate, condițiile de detenție și a aprecia necesarul de asistență, toate cererile de acest gen au fost refuzate la Tiraspol.
Excese intolerabile din partea exponenților structurilor de la Tiraspol s-au urmărit printr-o serie de abuzuri incompatibile cu standardele dreptului național și internațional (reținerea și sancționarea persoanelor pentru pretinse treceri ilegale peste linia administrativă, răpirea persoanelor pentru așa-zise trădări de patrie, declararea persona non-grata a cetățenilor domiciliați în regiune, condamnări excesive pentru presupuse acte de extremism, cenzurarea liberei exprimări și persecuții ale autorilor diferitor publicații, spot-uri video și comentarii critice), fapt ce a impus notificarea organelor de drept, partenerilor externi și abordarea acestor derapaje grave în sfera drepturilor omului în cadrul mai multor reuniuni ale Consiliului permanent al OSCE.
În permanență a fost sensibilizat reprezentantul politic de la Tiraspol și actorii formatului ,,5+2”, cu apelul de a contribui la protecția și la restabilirea drepturilor fundamentale ale omului, a fost solicitat concursul partenerilor internaționali la îmbunătățirea situației pe această dimensiune, implicarea activă a Misiunii OSCE în Moldova și a Reprezentantului Special al Președinției în exercițiu a OSCE întru exercitarea mandatului încredințat.
În contextul agravării situației pe ambele dimensiuni pe perioada pandemică, cu instituirea în regiune a multiplelor interdicții, restricții și limitări a drepturilor inalienabile, reprezentantul politic de la Chișinău și Biroul au intervenit către negociatorul principal de la Tiraspol, actorii formatului de negocieri ,,5+2” și Misiunea OSCE în Moldova cu solicitări de asistență pe fiecare caz sesizat, de evacuare imediată a barierelor ilegale, de restabilire a drepturilor lezate, dar și cu cererea convocării unor reuniuni extraordinare ale formatului ,,5+2” și a grupurilor de lucru pentru drepturile omului, reușindu-se doar întrunirea în 2 reuniuni a experților din sfera drepturilor omului și din păcate nici a unei reuniuni a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană.
În perioada de referință au fost perfectate 548 de demersuri pe tematica drepturilor omului, 26 de rapoarte tematice de uz intern, acordată asistență la circa 1500 de solicitanți, deblocat accesul la locul de muncă și la terenurile agricole în privința a circa 8000 persoane, 44 de medici de pe malul stâng au fost temporar acomodați pe malul drept.
De asemenea, a fost prezentată opinia instituțională, informațiile și recomandările de resort pe marginea a 19 solicitări venite din partea MAEIE și a Agentului Guvernamental în care erau vizate cauzele CEDO împotriva Republicii Moldova, urmare a cererilor depuse de reclamanți ai căror drepturi au fost încălcate în regiunea transnistreană și prin care se solicita probarea acțiunilor întreprinse de către autoritățile Republicii Moldova întru onorarea obligațiilor pozitive în raport cu cetățenii săi.
Situația din Zona de Securitate a fost în vizorul delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, iar evenimentele din sfera militară și de securitate au fost monitorizate de către autoritățile naționale de profil care au dispus întreprinderea măsurilor ce se impun.
Protecția drepturilor fundamentale ale omului și eliminarea obstacolelor artificiale în calea liberei circulații a persoanelor, autovehiculelor, mărfurilor și serviciilor în direcția localităților din regiunea transnistreană reprezintă priorități constante pentru partea moldovenească care le menține pe agenda tuturor formatelor de dialog privind reglementarea transnistreană (,,5+2”, ,,1+1”, grupuri de lucru sectoriale), inclusiv în Comisia Unificată de Control.
O abordare proactivă pe aceste dimensiuni va fi asigurată și pe durata anului 2021, cu accent pe soluționarea cazurilor individuale și pe identificarea unui mecanism durabil de monitorizare a situației drepturilor omului și de reacționare promptă în lumina exigențelor tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
- Promovarea proiectelor de dezvoltare.
În mod tradițional, ca și în anii precedenți au fost prevăzute alocații bugetare în valoare de 15 milioane de lei pentru a asigura implementarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2020, în perioada 01.01-10.02.2020 a fost organizat concursul de proiecte în ce urmau a fi selectate pentru Programul respective, iar pe 13 martie și pe 13 aprilie 2020 au avut loc ședințele Comisiei de selectare a proiectelor, care a evaluat conform procedurilor stabilite de Hotărârea Guvernului nr.131/2014 lista proiectelor eligibile ce urmau a fi finanțate prin intermediul Programului, din totalul a 120 de proiecte fiind selectate 42 cele mai competitive și cu impact social-economic major, lista cărora a fost publicată în Hotărârea Guvernului nr.256 din 29.04.2020 și asigurată implementarea în volum de 100% a Programului până la 31 decembrie 2020.
Prin intermediul Programului PNUD-UE ,,Măsurile de Promovare a Încrederii (CBMV)”, în perioada ianuarie 2019-septembrie 2020 au fost sau sunt în proces de implementare 64 de proiecte cu un buget total de 3031529 euro, ce implică actori de pe ambele maluri ale Nistrului, dintre care: 10 pe componenta dezvoltării afacerilor (377137 euro), 11 de dezvoltare comunitară (844522 euro), 17 de dezvoltare a capacităților (515983 euro), 10 de suport pentru patrimoniul cultural și istoric (761831 euro) și 16 de suport a sectorului media (532056 euro).
De asemenea, cu sprijinul Programului CBMV, în perioada 15 aprilie 2020-15 ianuarie 2021 au fost acoperite costurile unui mecanism provizoriu de acomodare în proximitatea locului de muncă a 44 de cadre medicale domiciliate în regiunea transnistreană, dar a căror circulație a fost limitată de către structurile de la Tiraspol, iar prin Platforma de Sănătate a Programului CBMV și prin intermediul parteneriatelor cu actorii externi au fost donate loturi de echipamente de protecție și consumabile pentru centrele de sănătate de pe ambele maluri ale Nistrului, destinate pentru contracararea COVID-19, în valoare totală de sute de mii de dolari SUA
În perioada 2019-2020, în procesul punerii în aplicare a celei de-a 3-a faze a proiectului cu genericul ,,Acțiunea comună pentru a fortifica respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova 2019-2022”, finanțat de către Ambasada Suediei în Republica Moldova și implementat de PNUD, au fost implementate inițiative în valoare totală de 299883 dolari SUA, direcționate pentru susținerea ONG-urilor de profil și a formatorilor în domeniul drepturilor omului, acordarea asistenței persoanelor cu dizabilități și a celor din păturile social-vulnerabile, victimelor violenței domestice, reprezentanților comunității rome, pacienților infectați cu HIV-SIDA.
În contextul definitivării și aprobării noului Plan de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru perioada 2021-2024, pe dimensiunea promovării măsurilor de consolidare a încrederii, Biroul a exprimat disponibilitatea asigurării continuității în implementarea proiectelor anterior inițiate (seminare pentru profesorii de limbă franceză și pentru cadrele medicale pe filiera tratării dependenței de consumul de droguri, Youth Peace Camp 2020), cu respectarea formulei de coordonare cu autoritățile competente ale Republicii Moldova și cu Vicepremierul pentru reintegrare.
În data de 30 octombrie 2020, Vicepremierul pentru reintegrare în comun cu ministrul sănătății, muncii și protecției sociale în calitate de parteneri au semnat cu managerul de țară al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Acordul de implementare pentru proiectele de cooperare tehnică, axat pe aprofundarea cooperării și consolidarea încrederii în sectorul sănătății în regiunea transnistreană, prin efectuarea schimburilor de experiențe între ambele maluri ale Nistrului în domeniul îngrijirii pe termen lung la domiciliu (crearea unui Centru de zi pentru persoanele cu nevoi de îngrijire pe termen lung, elaborarea unui curriculum standardizat și a unui ghid de specialitate, acoperirea costurilor pentru formatorii informali ș.a.), în valoare totală de 250000 euro și cu termen-limită de implementare până în trimestrul IV 2022.
- Coordonarea activității autorităților administrației publice și asigurarea activității Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării.
Biroul a inițiat și a organizat 46 de ședințe de lucru interinstituționale în cadrul cărora au fost puse în discuție și identificate soluții pragmatice la un șir de probleme generate de nereglementarea dosarului transnistrean, provocările situației pandemice și acțiunile unilaterale ale factorilor din stânga Nistrului, precum și au fost convocate 17 ședințe preparatorii pentru a sincroniza pozițiile și pașii următori înainte de convocarea grupurilor de lucru sectoriale.
În data de 31 ianuarie 2020 a avut loc cea de-a 4-a reuniune a Mecanismului de coordonare pe problematica transnistreană (Parlament, Președinție, Guvern, reprezentanți din cadrul MAEIE, Biroul politici de reintegrare, alte autorități relevante), fiind purtate consultări pe problema încălcării drepturilor omului în regiunea transnistreană și a acțiunilor ulterioare ce pot fi întreprinse din partea autorităților Republicii Moldova în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi și intervenirii întru asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora.
În data de 22 iulie 2020, s-a desfășurat o ședință sub egida Viceprim-ministrului pentru reintegrare, cu participarea coordonatorilor grupurilor de lucru din partea Chișinăului, care au primit instrucțiuni referitor la tactica, prioritățile, liniile de activitate și pozițiile-cheie ce urmează a fi abordate în negocieri, modalități de promovare a subiectelor de interes pentru partea moldovenească și necesități de eficientizare a prestației experților la ședințele de lucru comune.
La inițiativa Biroului, pe 19 august 2020 a fost convocată o nouă reuniune a Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării, fiind trecută în revistă situația curentă în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, starea lucrurilor pe perioada pandemică în regiune, nivelul de realizare a înțelegerilor din așa-numitul pachet Berlin+, situația din perimetrul Zonei de Securitate, precum și au fost trasate un șir de măsuri prioritare ce urmează a fi întreprinse în perioada următoare, printre acestea figurând eficientizarea prestației Chișinăului în cadrul grupurilor de lucru sectoriale, fluidizarea fluxului de pasageri și mărfuri transportate cu Bacul Molovata, gestionarea promptă a incidentelor din Zona de Securitate, asigurarea bunei funcționalități a celor 8 instituții de învățământ cu predare în grafie latină, abordarea problemei drepturilor omului în platformele de dialog regionale, europene și internaționale.
Vicepremierul și reprezentanții Biroului au efectuat 27 de vizite în teritoriu, inclusiv în localitățile din Zona de Securitate și în raionul Dubăsari, unde s-au documentat cu problemele întâmpinate de către exponenții administrației publice locale, agenții economici, locuitori și au inițiat acțiunile necesare în vederea identificării soluțiilor viabile.
Întru soluționarea operativă a problemelor apărute în Zona de Securitate și în raioanele din stânga Nistrului, pe perioada stării de urgență și pandemice, a fost instituit un mecanism de comunicare zilnică dintre echipa Biroului și reprezentanții autorităților publice locale, iar pe marginea problemelor identificate au fost întreprinse toate măsurile posibile de rezolvare a acestora.
- Promovarea actelor normative și semnarea documentelor în procesul de negocieri.
În perioada de referință, au fost formulate avizele Biroului pe marginea a 34 de proiecte de acte normative și 9 proiecte de acorduri internaționale, s-au coordonat 20 de procese-verbale ale ședințelor grupurilor de lucru sectoriale, precum și au fost elaborate și consultate 8 proiecte de documente pentru procesul de negocieri, 3 dintre care au fost semnate.
Biroul a inițiat și a facilitat promovarea mai multor acte normative, cum ar fi:
– Hotărârea Guvernului nr.5 din 03 ianuarie 2020, prin care prevederile HG nr.770/2012 și nr.1047/1999 au fost aduse în conformitate cu prevederile Legii nr.170/2018 cu privire la înmatricularea unor mijloace de transport și modificarea unor acte legislative, inclusiv prin adăugarea localităților Gâsca, Chițcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug din raionul Căușeni ca beneficiare ale mecanismului de înmatriculare cu plăci de model neutru;
– Hotărârea Guvernului nr.162 din 11 martie 2020, care a fost modificat Regulamentul cu privire la permisul de conducere (aprobat prin HG nr.1452/2007), prin simplificarea procedurii de obținere a permisului de conducere național de către cetățenii Republicii Moldova și persoanele documentate cu acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, domiciliate și aflate în regiunea transnistreană, ele fiind scutite de susținerea examenului la preschimbarea acestora;
– Hotărârea Guvernului nr.256 din 29.04.2020, prin care s-au aprobat 42 de proiecte de dezvoltare în valoare totală de 15 mln. lei, finanțate prin Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2020;
– Hotărârea Guvernului nr.427 din 24 iunie 2020 și nr.919 din 16 decembrie 2020, prin care a fost prelungit până la 31 decembrie 2020, și respectiv, 30 iunie 2021, termenul de vămuire la postul vamal „Bender 2” a produselor petroliere introduse prin punctul de trecere a frontierei „Novosavițcaia–Cuciurgan”;
– Hotărârea Guvernului nr.578 din 31 iulie 2020, prin care au fost prelungite până la 01 februarie 2020 scutirile la perceperea drepturilor de import/ export, la aplicare măsurilor de politică economică și a prohibițiilor pentru agenții economici și instituțiile din raioanele de est ale țării ce efectuează vămuirea mărfurilor conform procedurilor stabilite de Serviciul Vamal, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale;
– Hotărârea Guvernului nr.879 din 09 decembrie 2020, prin care a fost aprobată noua componență nominală a delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.515 din 22 iunie 2020.
Totodată, prin promovarea Legii nr.180/2020 s-a prelungit până la 01 septembrie 2022 mecanismul de documentare cu plăci de model neutru a autovehiculelor din regiunea transnistreană, instituit prin Legea nr.170/2018.
În procesul de negocieri au fost semnate 4 documente:
– Procesul-verbal al ședinței experților din domeniul ecologiei, 09 iulie 2020;
– Protocolul adițional cu privire la modificarea și completarea anexei nr.1 la Decizia protocolară „Cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană care nu desfășoară activități comerciale”, prin care se extinde și asupra remorcilor auto mecanismul de documentare cu plăci de model neutru, 30 septembrie 2020;
– 2 protocoale adiționale la Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al acesteia până la 31 decembrie 2020, apoi, până la 30 iunie 2021, semnate pe 26 iunie 2020, și respectiv, pe 21 decembrie 2020.
- Mediatizarea activității Biroului.
Pe parcursul anului 2020 au fost elaborate și difuzate pe pagina web a Biroului și pe rețeaua de socializare Facebook 255 comunicate de presă, dintre care 37 reflectau activitatea grupurilor de lucru sectoriale și 32 a delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.
Vicepremierul pentru reintegrare a acordat 7 interviuri la emisiuni TV și radio, a participat în calitate de interlocutor la 4 forumuri și dezbateri publice, iar conducerea Biroului a oferit 18 comentarii la solicitările agențiilor media.
Bilanțul activității Biroului pentru anul 2020 a fost reflectat în briefing-ul Viceprim-ministrului pentru reintegrare, difuzat în data de 28 decembrie 2020.
Pagina web oficială a Biroului a fost actualizată în permanență și reflectă informații de interes pentru publicul larg despre activitatea Biroului, Vicepremierului pentru reintegrare, delegației RM în CUC, grupurilor de lucru sectoriale, Programul activităților de reintegrare a țării, comunicatele de presă difuzate, numerele telefoanelor și e-mail-urilor de contact.
Arhiva actelor semnate în procesul de negocieri, legislația națională pe dimensiunea transnistreană, studiile și analizele relevante, precum și rubrica declarațiilor Consiliului Ministerial al OSCE cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul ,,5+2” a fost ajustată la situația din luna ianuarie 2021.
Monitorizarea reacțiilor și a comentariilor din spațiul politic, media, asociativ și academic pe diverse subiecte referitoare la problematica transnistreană, declarațiilor oficialilor naționali și internaționali, analizelor și opiniilor tematice ale experților de profil, comunicatelor de presă relevante și a expunerilor publice ale actorilor formatului de negocieri ,,5+2” a fost asigurată în mod continuu, cu reflectarea acestora în 281 de reviste ale presei și 26 de note informative, remise prin poșta electronică Viceprim-ministrului pentru reintegrare și funcționarilor din cadrul Biroului.
Evenimentele majore și de relevanță pe tematica transnistreană sau care au avut o anumită tangență sau pot viza procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană au fost aduse la cunoștința conducerii prin intermediul rețelelor de comunicare disponibile.
Notă: Acest articol transpune gradul de realizare al Planului de acțiuni al Biroului politici de reintegrare pentru anul 2020, iar aceste informații au fost sistematizate și expuse și în raportul de activitate al instituției, care va fi publicat pe pagina web a Biroului.