Răspunde Alexandru Zubco
– Șef Secția Prevenirea Torturii OAP
– Consultantul Avocatului poporului pe problema transnistreană
- Are Avocatului Poporului capacitate legală și capacitate efectivă în gestionarea drepturilor omului în regiunea transnistreană?
A.Z.: În mandatul său, Avocatul Poporului asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către instituțiile publice, de către autorităţile publice, de către organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile. Instrumentele acestuia, delegate de legislația Republicii Moldova sunt în a promova, contribui, preveni, monitoriza, colabora și emite recomandări sau avize de perfecționare a normelor juridice. În activitatea sa, Avocatul Poporului, dar și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului sunt asistați de reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului, inclusiv Reprezentanțele teritoriale (Bălți, Cahul, Comrat și Varnița (pentru regiunea transnistreană). Atribuțiile Ombudsmanilor se extind pe întreg teritoriul Republicii Moldova, fără excepții.
- Este această instituție apelată de către cetățenii din stânga Nistrului? Dacă da, care sunt principalele tematici, și ce rezolvări le puteți oferi? Vă rugăm să ne prezentați câteva cazuri semnificative.
A.Z.: Adresările parvenite în adresa Avocatului Poporului sunt diverse. În 2016 Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului din satul Varnița a înregistrat 168 de cereri scrise și verbale, majoritatea parvenind de la petiționarii domiciliați în regiunea transnistreană (cca 73%). Printre problemele invocate de solicitanți au fost: documentarea defectuoasă cu acte naționale și de naștere, în special a minorilor; ingerințe în libera circulație și proprietatea privată; încălcarea dreptului la muncă, protecție socială și ocrotirea sănătății. Mai puține adresări au fost pe domeniile ce țin de libertatea și siguranța persoanei, accesul la justiție, informație, respectarea dreptului la petiționare și de protecție a datelor cu caracter personal. Cea mai sesizată problemă de către Avocatul Poporului continuă să reprezinte documentarea cu acte de identitate naționale și de stare civilă, precum și recunoașterea faptelor de stare civilă produse și înregistrate în regiunea transnistreană. Problemele în cauză au apărut atât din cauza imperfecțiunii legislației naționale ce prevede mecanismul de recunoaștere a cetățeniei și procesul de documentare, cât și din cauza practicilor defectuoase aplicate. Avocatul Poporului este de părerea că autoritățile naționale trebuie să identifice mecanisme clare, non-birocratice, standardizate pentru sporirea eficienței în documentarea populației din stânga Nistrului.
- Care sunt instrumentele de evaluare ale gradului de respectare a drepturilor omului de către autoritățile de la Tiraspol, avute la dispoziție de către instituția Avocatului Poporului?
A.Z.: Avocatul poporului nu evaluează gradul de respectare a entităților ilegale din regiunea transnistreană, or mandatul său se referă exclusiv la asigurarea drepturilor omului de către autoritățile publice. Avocatul poporului implică instrumentele sale în procesul de monitorizare a situației privind respectarea drepturilor omului și libertăților individuale în zona respectivă, inclusiv și modul în care autoritățile constituționale asigură drepturile victimelor din acel spațiu necontrolat. În acest sens, Avocatul poporului contribuie la dezvoltarea și consolidarea sectorului asociativ din regiune în vederea promovării drepturilor omului.
- Problema învățământului cu predare în limba română în regiune, constituie o zonă de interes pentru Avocatul Poporului? Cum este aceasta gestionată în prezent și care sunt perspectivele pentru viitor ?
A.Z.: Asigurarea respectării dreptului la educație rămâne în atenția Avocatului Poporului. Cele opt școli cu predare în grafia latină, aflate sub custodia autorităților constituționale, continuă să fie supuse unor diverse provocări. Avocatul Poporului apreciază faptul că autoritățile implicate în negocieri și grupul de lucru pe educație au întreprins tentative de soluționare a problemelor ce țin de asigurarea funcționalității instituțiilor de învățământ. Totuși problemele respective rămân nesoluționate ceea ce afectează procesul educațional în stânga Nistrului și reduce din entuziasmul pedagogilor din aceste școli. În 2016 în instituțiile cu predare în grafie latină își făceau studiile peste 1300 elevi. Într-o altă opinie, problema școlilor este într-un proces de „status quo”. Practic, toate subiectele cu privire la situația acestor instituții de învățământ au încetat să fie abordate la nivel serios și insistent, inclusiv din cauza sensibilității cazului respectiv. Problema școlilor a fost în ultimul timp excesiv politizată, ceea ce face dificilă abordarea din perspectiva asigurării dreptului la educație și al intereselor superioare ale copiilor din stânga Nistrului.
- Cum vedeți perspectivele de îmbunătățire a nivelului respectării drepturilor omului în Transnistria?
A.Z.: Avocatul Poporului reiterează că starea de nesiguranță pentru respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este generată nu numai de acțiunile/inacțiunile autorităților din regiunea transnistreană, dar și de alți factori. Printre aceștia se numără lipsa mecanismelor de asigurare a drepturilor omului în spațiul necontrolat; neintervenirea sau intervenirea ineficientă a autorităților publice centrale în unele cazuri, atunci când ar fi posibil; lipsa unor reglementări legislative care ar putea oferi soluții pe anumite segmente; birocratismul și neglijența sau abuzul în serviciu admis de unii funcționari publici; informarea insuficientă a populației despre atribuțiile și serviciile prestate de autoritățile publice, cultura juridică redusă, etc. Fără a pretinde o abordare exhaustivă a problematicii respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, Avocatul Poporului menționează importanţa utilizării eficiente a tuturor mecanismelor disponibile în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, orientate spre impulsionarea procesului de negocieri şi obținerea unor rezultate concrete.
- Raportat la anii precedenți situația prezentată în Raportul privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2016, în ceea ce privește în zona transnistreană prezintă semne de ameliorare sau dimpotrivă ?
A.Z.: Dimpotrivă, situația, după cum ați perceput din analiza Raportului respectiv a devoluat. Constatăm cu îngrijoare că autoritățile publice au depus efort insuficient pentru asigurarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Există un șir de probleme la acest segment, generat de factori subiectivi, obiectivi cât și de elementul politic al acestui conflict înghețat. Suntem de părerea că autoritățile urmează să identifice mecanisme clare și consolidate privind protecția drepturilor și libertăților or în lipsa unor mecanisme nu putem vorbi despre o evoluție în această situație.
- Același raport vorbește despre aproximativ 2000 de copii orfani din regiunea transnistreană a căror drepturi sunt sub semnul întrebării în absența unei Autorități Tutelare, care este strategia sau viziunea Avocatului Poporului pentru reglementarea acestei situații?
A.Z.: După cum am menționat mai sus, evident în lipsa unor autorități responsabile de monitorizarea pe domenii a situației din regiune, nu vom putea vorbi despre asigurarea acestor drepturi. Cifra de 2000 copii atenționa, de fapt, lipsa unui suport din partea autorităților în vederea prevenirii unor eventuale abuzuri față de minorii aflați pe teritoriul Republicii Moldova și neluați în evidență „copii ai nimănui”. Avocații poporului consideră că autoritatea de resort trebuie să instituie la nivel central sau local o autoritate tutelară, care să-și exercite mandatul respectiv în regiunea transnistreană.
Interviu realizat de Marius Șpechea, în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului”
Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.
