Ion Leahu: Jocul de-a reglementarea

Moldova nu este un factor important în politica europeană, însă în anumite circumstanțe ea poate atrage atenția observatorilor.

La 28 decembrie 2021, cotidianul rusesc ”Kommersant” vine cu un articol mare, semnat de corespondentul special Vladimir Soloviev, în care se face o tentativă de a înțelege sensul evenimentelor ce au loc în prezent în RM și eventualele consecințe ale acestora. Fabula e pe cât de simplă, pe atât și neașteptată – unele inițiative ale Tiraspolului. E de menționat că actuala administrație secesionistă a mai intervenit cu propuneri năstrușnice, cum ar fi cea de a oficializa datoria Tiraspolului față de SA ”GAZPROM” de 7 miliarde dolari SUA pentru gazele utilizate și a o redistribui regiunii spre achitare. Chișinăul a ignorat inițiativa, ceea ce a permis regimului să-și treacă la activ o poziție importantă – noi nu negăm datoria noastră, însă Chișinăul nu ne permite să pornim achitarea. Probabil, Chișinăul este dominat de alte probleme, odată ce inițiativa recentă a Tiraspolului l-a prins complet pe neașteptate. Vadim Krasnoselischii, proaspăt ”reales” în funcție, îndată ce a revenit de la Moscova, a propus Chișinăului reluarea negocierilor referitoare la reglementarea transnistreană. Niciodată în cei 30 de ani de când au loc tratative, chiar și în scurta perioadă în anul 2003, când se porni elaborarea ”Constituției comune”,  Tiraspolul nu a venit cu o asemenea formulare.

Liderul secesionist scrie în adresarea către Doamna Maia Sandu: ”sunt convins că a apărut șansa de a soluționa cel mai longeviv conflict din Europa de Est. Fără a ne limita asupra unor aspecte politice, sociale sau umanitare, noi am putea veni la masa de tratative cu problema principală –reglementarea integrală a diferendului”. Se menționa că partea transnistreană este dispusă a examina problema atât între ”patru ochi”, cât și în formatul ”5+2”. Krasnoselischii insista ca prima întâlnire să se producă până la finele anului (scrisoarea era semnată la 24 decembrie), ceea ce ar fi fost tratat drept ”o garanție a păcii și speranță cu privire la schimbări pozitive în anul ce vine”. Cum am mai menționat, pentru prima dată partea transnistreană propune a examina ”apropierea” și nu ”divorțul civilizat”. Apoi, liderul de la Tiraspol se declară disponibil de a examina ”acordarea regiunii ai unui statut special”, menționând, că se va accepta ”doar un model viabil al coexistenței părților”. Autorul de la ”Kommersant” precizează, că oricare statut special pentru Transnistria prevede reintegrarea ei în componența Moldovei, lucru susținut de Moscova. Conceptul actual al politicii externe a FR prevede că ”Rusia contribuie soluționării integrale a problemei transnistrene în temeiul respectării suveranității, integrității teritoriale și statutului de neutralitate a Republicii Moldova”.

La data semnării articolului din ”Kommersant” nu era clar dacă anume acest Statut sunt disponibili de a-l examina la Tiraspol. Cu careva comentarii suplimentare ei nu au evoluat.

Interesul major asupra acestei situații l-a demonstrat în schimb Moscova. La 25 decembrie 2021 s-a dat cu opinia Maria Zaharova, reprezentantul oficial ai MAE al FR, care a menționat, că ”Invităm conducerea Republicii Moldova să manifeste o abordare constructivă și să reacționeze pozitiv la inițiativa Transnistriei. Rusia, în calitate de mediator și garant în procesul de reglementare transnistreană, este disponibilă de a contribui la activizarea tratativelor”.

La acest moment este clar una – FR inteționează să preia și în Moldova prioritatea în procesul de reglementare și să asigure consolidarea dependenței Moldovei de Rusia. Scrisoarea lui Krasnoselischii avea drept scop lansarea ori negocierilor, ori schimbului de replici. Tăcerea Chișinăului a dat puțin peste cap așteptările Moscovei, care nici nu ascunde nervozitatea provocată de această incertitudine. Andrei Rudenco, Vice-ministru de externe a FR, în lipsa oricărei reacții a Chișinăului, afirmă că ”Noi nu vedem (noi-Tiraspolul, Moscova?) cointeresarea Chișinăului de a se preocupa la concret de reglementarea transnistreană. Moldova a anulat convocarea formatului ”5+2”, nu a desemnat un reprezentant la negocieri, nu susține activitatea grupurilor de lucru. Vom apela la partenerii internaționali ca ei să stimuleze activitatea Chișinăului la negocieri”.

Presupunerea ”Kommersantului”, că în jurul Transnistriei este pornit un joc, o susține Valeriu Lițcai, anterior așa zisul ”ministru de externe al Transnistriei”. În opinia lui, ”Krasnoselischii a fost la Moscova unde au compus srisoarea. MAE a FE a evoluat cu o susținere masivă. Prin asta ei au preluat inițiativa. Doamnei Sandu îi va fi greu să respingă aceste inițiative. Lipsa negocierilor este puțin acceptabilă și pentru partenerii europeni. Acuma este important, cine va brusca Chișinăul, Moscova sau Occidentul”.

Este clar că o propunere categorică  de a reveni la masa de negocieri va urma. Important – ce va fi în agendă”. ”Kommersant” consideră că, în situația în care Chișinăul nu acceptă preluarea negocierilor și examinarea propunerilor Tiraspolului, Moscova ar putea reactiva procesul bazat pe referendumul din 2006. Cu atât mai mult, că ea deja are experiența Abhasiei și Osetiei de Sud. Asta e poziția și prognosticul cotidianului, format până la decizia obraznică a Tiraspolului referitor la problema terenurilor arabile din raionul Dubăsari.

Puțin altfel abordează situația Serghei Ceban de la Regional Trend Analitics în materialul ”O explozie de activitate în jurul Moldovei” din 29 decembrie 2021. Analistul atrage atenția la faptul că Chișinăul este destul de retras la comentarii referitor la situația din regiune, ceea ce ar putea însemna că conducerea RM minuțios examinează variantele evoluției acesteia, și care ar putea afecta și țara noastră. Această tactică extrem de rezervată, dar corespunzătoare situației, a fost pe neașteptate dată peste cap de scrisoarea ”nou alesului președinte” transnistrean Vadim Krasnoselischii, care, revenind de la Moscova, a apelat cu mai multe propuneri. Cum cunoaștem, el insista ca inițial să aibă loc întâlnirea celor ”doi președinți”, ca mai apoi deciziile adoptate să fie propuse spre examinare formatului ”5+2”. Concomitent, inițiativa Tiraspolului e susținută de diferite structuri la Moscova. Doamna Președinte Maia Sandu a declarat că nu planifică careva contacte cu Vadim Krasnoselischii, dat fiind faptul că nu vede oportunitatea acestora. Potrivit lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului RM, ”condițiile negocierilor referitor la reglementarea transnistreană trebuie să reiasă din respect față de Constituție și să fie bazate pe lege, pe statutul suveran și unitar al RM.”

Cum nu ar fi, dar autorii analizei și-au propus obținerea explicațiilor la întrebarea principală –  de ce anume acum Tiraspolul și Moscova au decis să lanseze acest joc? Ce se cunoaște la Moscova și nu este cunoscut la Chișinău, ce a condiționat apariția acestor acțiuni în ajunul sărbătorilor de Anul Nou? Intriga e aprofundată de disponibilitatea Tiraspolului a discuta referitor la ”reglementarea finală”, fără a pomeni despre referendumul din 2006. Din acest punct de vedere, consideră RTA, decizia doamnei Sandu de a renunța la discuții în contextul propus, pare absolut argumentată. Însă există și mari riscuri, dacă admitem că Tiraspolul și Moscova anume o asemenea reacție și-au programat. Este evident că ”partenerii” nu sunt sinceri cu Chișinăul, că ei doar realizează jocul indicat a demonstra în final, că actuala conducere de la Chișinău nu este capabilă de a purta în mod civilizat negocieri referitor la reglementarea diferendului. Odată în plus concluzia dată ne-o confirmă avertizarea Tiraspolului de a bloca activitatea punctelor de înregistrare a transportului auto și reacția agresivă la declararea de către Parlamentul RM a anului 2022 ”anul recunoștinței”. Numai nu partenerii binevoitori, dispuși de a soluționa conflictul integral, ar putea aplica asemenea expresii la adresa celor care  au luptat pentru suveranitate. Dacă cele ce au loc, ar fi doar produsul exclusiv al Tiraspolului, nu ar trezi semne de întrebare. Dar nu Tiraspolul le-a inventat, și nu e clar, pentru ce ele trebuiesc Moscovei? Dintr-o parte manifestă interes pentru realizarea diferendului, din alta – nu oprește acțiunile subversive ale regimului? RTA consideră că acest comportament ar fi o parte a liniei comune de atac agresiv a Moscovei, ce are drept scop modificarea geopolitică a regiunii post-sovietice și împărțirea acesteia cu concursul SUA pentru dominarea sa pe un timp mai îndelungat. Oficialii din FR admit că negocierile cu SUA ar putea demara deja în ianuarie 2022. Se formează opinia că problema Moldovei e prezentă în unele din mape, ce vor fi propuse pentru discuții, și FR cere SUA a influența Chișinăul să accepte negocierile cu Tiraspolul.

Ar putea fi doar presupuneri, pe când este absolut clar că Kremlinul vrea Moldova atrasă într-un joc geopolitic – sensul și conținutul căruia nu e prea evident la moment. Incertitudinea momentului ar determina conducerea RM la careva consultații urgente cu partenerii de dezvoltare, pentru a evita greșeli și a fi pregătită pentru careva contracțiuni, care ar putea neutraliza această activitate deloc normală și firească a Tiraspolului și Moscovei. Importanța acestor consultări a devenit mai mare, pornind de la decizia Tiraspolului de a limita valabilitatea acordurilor anterioare referitor la terenurile arabile din Dubăsari până în iunie 2022. Dacă regimul secesionist este dispus să realizeze aceste amenințări (dar la moment nu avem argumente că ar putea fi altfel), apoi riscurile destabilizării situației se triplează. Regimul transnistrean activ și intenționat subminează stabilitatea, care și așa era deloc consolidată. Am face o presupunere – scopul actualei tensionări, inițiate de Moscova, va contribui la înlăturarea de la putere a PAS și a Președintei Maia Sandu. Această versiune explică multe, cu excepția colaborării cu Vestul. Evident, că nici UE, nici SUA nu vor accepta presiunile asupra actualei conduceri în Moldova. Însă această conducere încurcă mult planurilor Moscovei, în special la capitolul extinderea influenței Moscovei având perspectiva refacerii URSS. Pe fundalul mai multor crize provocate de caracterul banditesc al contractului cu ”Gazpromul”, Moscova ar putea obține ”revolta” populației, care ar detrona PAS. Este doar încă un scenariu, o presupunere, dar ea odată în plus accentuează la pericolul conservării ”conflictelor înghețate”. Ele necesită soluționate cât mai devreme posibil pentru a nu concentra în ele forțe antistatale.