Arbitrul Comisia Electorală Centrală, a fluierat startul și participanții s-au pus pe treabă. Evident, în primele rânduri sunt analiștii și comentatorii politici, care au suficiente subiecte pentru analiză. Unul din acestea e miza FR în aceste anticipate parlamentare în Moldova.
Serghei Ceban de la Regional Trends Analitics, în materialul intitulat ”Miza Rusiei în alegerile moldovenești” din 11.05.2021, abordează în complex de probleme la acest capitol. El consideră că, la aceste alegeri, Rusia va tinde a obține așa un rezultat, care-i va permite a ”invita Occidentul la dialog, în cadrul căruia ar putea atinge înțelegeri strategice referitor la Moldova”. Ceban este convins că pătrunderea în planurile și miza Moscovei în această campanie electorală sunt extrem de importante nu numai pentru ”aliații” acesteia – formațiunile proruse, dar și pentru partidele proeuropene. Poate, pentru cele din urmă mai mult – de această pătrundere depinde strategia planificării și pregătirii propriei campanii electorale. Nu se discută faptul că, pierzând influența asupra Președinției, Kremlinul va avea drept ținta principală a propriilor eforturi – noul legislativ moldovenesc, care, în opinia lor, ar trebui să întrunească reprezentanți ai cât se poate mai multe partide prorusești, convențional considerate ”de stânga”. Ceban este convins că Federația Rusă ar fi disponibilă către o cooperare geopolitică de la egal la egal cu Occidentul, pe terenul neuniform moldovenesc, ba și a purta responsabilitatea subsidiară pentru cele ce se întâmplă în republică. Concluzia respectivă Ceban o derivă din evenimentele din 2019 (înlăturarea PDM de la putere). Din altă parte, disponibilitatea Moscovei de a colabora cu Vestul în Moldova ar fi condiționată de nedorința a investi fără un raționament garantat resursele, și așa destul de limitate. Mai important e alta – manevrele politice efectuate de Igor Dodon în toamna anului 2019, în special propunerea făcută de el Moscovei de redactare a unor rapoarte politice, a unor mecanisme prin care s-ar fi asigurat influențarea instituțiilor statale moldovenești, s-au adeverit a fi inapte a garanta Moscovei controlul politic eficient asupra evoluțiilor în Moldova. Totul s-a terminat cu pierderea catastrofală a lui Dodon la alegerile Prezidențiale și scăderea dezastruoasă a ponderii PSRM, ceea ce a exclus posibilitatea obținerii de către acest partid a majorității în viitorul legislativ. Cum s-a mai menționat, ”rezultatul imprevizibil” al scrutinului prezidențial a forțat Moscova să corecteze substanțial ”strategia moldovenească”, inclusiv să opereze modificări în funcționalitatea responsabililor în administrația președintelui FR. Moscova a fost nevoită să se implice în scrutinul dat, care fără îndoială va definitiva dispoziția forțelor politice pentru viitorul apropiat, jucând după un scenariu străin, doar acceptat de Kremlin.
Serghei Ceban face o afirmație destul de interesantă. El spune că ”Spectrul de posibilități al Moscovei este destul de redus. Problema principală fiind lipsa unui proiect puternic, care ar putea coagula în jurul său electoratul de stânga, care fulgerător se deconcentrează”. Anume în acest scop, consideră autorul, partidul socialiștilor a inițiat formarea unui bloc preelectoral a forțelor de stânga, care ar fi ocupat centrul segmentului politic respectiv, împingând spre marginalitate concurenții. Scopul dat a pus socialiștii în fața necesității de a ceda mult partidului comuniștilor, cum ar fi oferirea acestui mai multe locuri în primele zece din lista electorală a blocului. Fără nici o îndoială Ceban include în lista creaturilor Moscovei formațiunea ”Congresul civic”, condusă de Mark Tkaciuc (fost consilier al lui V. Voronin, artizanul polemicii dure cu Moscova după nesemnarea Memorandumului Kozac în 2003) și Muntean Iurie, foști fruntași ai PCRM. Mișcarea este susținută de Moscova, în speranța că ea va scoate la vot pe cei care s-au descurajat de comuniști și socialiști. Șanse reale de a accede în parlament are partidul Șor, care activ exploatează solicitările sociale ale populației. Mai multe întrevederi ale reprezentanților formațiunii cu factori politici de la Moscova ne permit să considerăm că și acest partid este agreat de FR. Renato Usatâi, situat în centru, activ absoarbe din electoratul concurenților. Însă, istoria acestui personaj cam anulează perspectivele lui de a deveni membru al clubului de onoare a ”forțelor proeuropene” din Moldova, ceea ce până la urmă îl va determina să se alipească și el la segmentul prorus în parlamentul moldovenesc. Având la dispoziție un asemenea complex al forțelor politice, Moscova se va asigura că la Chișinău nu se va adopta nici o decizie importantă, care ar leza mai mult sau mai puțin interesele FR.
Propunând cititorului analiza dată, rezumatul căreia nu lasă nici o îndoială referitor la șansele evidente ale segmentului ”de stânga” de a cuceri majoritatea viitorului Parlament de la Chișinău, S. Ceban la 13 mai 2021 vine cu o analiză a aceleiași situații, dar făcute din alt punct de vedere. Materialul RTA din 13.05.2021 este intitulat ”Perspectivele unionismului moldo-român în aspectul alegerilor parlamentare”. Unionismul, scrie Ceban, rămâne un fenomen stabil și indispensabil în politica moldovenească. Alegerile eventuale vor demonstra în ce măsură factorul proromânesc va influența cursul strategic al Moldovei. Deci, la Chișinău a finalizat stadiul prealabil al scrutinului și totul este gata de lansarea nemijlocită a campaniei electorale. Pe stânga totul e clar. Segmentul de ”dreapta” nu se bucură de unitatea demonstrată de oponenți. Marea majoritate a electoratul dat, indiscutabil o vor vota pe Doamna Maia Sandu – mai bine zis, partidul apropiat Președintelui RM. Restul forțelor politice sunt puși în o situație mai puțin plăcută de a identifica soluții pentru a-și asigura existența proprie politică. Și aici, cum ne comunică domnul Ceban, unicul factor care coagulează diferite forțe și formațiuni de ”dreapta”, devine tendința de apropiere de România, care la moment este prezentă în diferite întruchipări – de la cele mai prudente și până la evident unioniste. Tentativele de a pragmatiza unionismul și a egala sinonimic noțiunile de ”proromânesc” cu ”proeuropean” (exemplu – inițiativa recentă a lui A. Candu – două state-un sistem), neapărat vor continua și în actuala campanie electorală. Indiferent de afirmațiile observatorilor, potrivit cărora unionismul nu a depășit nici odată cele 10-15% tradiționale, la moment se consideră că idea a obținut noi rezerve. Una dintre acestea ar fi mobilitatea opțiunilor alegătorului local în funcție de realitate. Dinamicul condițiilor social-economice ar putea fi considerat drept un factor motivațional considerabil. La asemenea concluzii ne orientează barometrele opiniei publice, în special unul de ultima oră, efectuat de IMAS. Potrivit sondajului, 49% din intervievați au declarat că, odată cu aderarea statului la România, populația locală ar obține accesul la mult mai multe oportunități. Indiferent de această înclinație evidentă social-financiară a întrebărilor din sondaj, rezumatele absolut clar demonstrează că credibilitatea statului moldovenesc se micșorează de la an la an. De aici constatarea că o instrumentare bine gândită a subiectului unirii în programul electoral, ar putea plasa oricare partid de dreapta pe cele mai înalte locuri în finalul scrutinului.
Pornind de la faptul că popularitatea ideilor unionismului crește de la an la an, nu se exclude că anticipatele din 2021 vor fi marcate nu numai de o revanșă a forțelor prounioniste, dar și vor înscrie noi maxime ale opțiunii la nivel național și în diasporă. Rezultatele obținute la acest capitol (votarea) nu numai că vor actualiza discuțiile între stataliști și unioniști, dar și vor permite cercetătorilor puțin altfel să privească la problema perspectivelor statului moldovenesc. Nu se exclude că o prezență masivă la alegeri a exponenților unionismului, ar putea influența pozitiv și problemele mișcării, în special dezintegrarea totală a proiectelor existente. Ar putea apare perspective a forma o fracțiune respectivă în parlament. Nu se exclude că și la nivel național ar apare condiții pentru consolidarea adepților și formațiunilor existente. Aspectele respective ar putea contribui la realizarea sarcinii ambițioase, care și-a propus-o Bucureștii, de a fi activ prezent în viața politică a Moldovei. Cel puțin se permite a presupune că Bucureștii nu vor fi indiferenți la activitatea mișcărilor PUN și AUR, atât sub aspect electoral, cât și pentru a consolida forțele pro-române. Oricare ar fi perspectivele unionismului moldo-român, trebuie să conștientizăm că unul din obstacolele în calea Unificării rămâne actualul complex de probleme, între care cea teritorială (existența regiunii transnistrene, necontrolate de Chișinău), de încorporarea cărei Bucureștii, NATO și UE nu sunt pregătite. Așa consideră S. Ceban, dar punctul de vedere al său ar putea să nu coincidă cu al factorilor indicați. Cât ține de funcția alegătorilor din stânga Nistrului, reprezentanții Partidului Socialiștilor declară că acestora nu le poate fi îngrădit dreptul de a participa la votare. Astfel, nici de această gată nimeni nu se va preocupa de informarea alegătorilor din regiunea transnistreană. Cât privește organizarea transportării acestora la sectoare – socialiștii au o experiență bogată în domeniu. Probabil, ar trebui ca observatorii străini să cunoască datele Comisiei Electorale Centrale, comentate de PROMO-LEX la 13 mai curent. Potrivit comentariului, în comparație cu 2 septembrie 2020 numărul alegătorilor s-a redus cu 7500 persoane. În schimb crește numărul alegătorilor care nu dispun de viză de reședință, sau locuiesc în regiunea transnistreană. Asta, la rândul său, creează condiții pentru lărgirea listelor suplimentare ale alegătorilor. Factorul transnistrean își păstrează calitatea de sursă a falsificărilor. Nimic nou, ceva pozitiv regiunea în cauză nu generează.