Ion Leahu: Un nou protocol de colaborare

Președintele ”Sovietului Suprem” al Transnistriei, Alexandru Korșunov, a comentat pentru serviciul de presă a legislativului local efectele vizitei de o săptămână la Moscova a delegației transnistrene. Potrivit lui, întâlnirile ce au avut loc la Moscova vor da start unor noi relații între Transnistria și Federația Rusă. El a accentuat că există o mare probabilitate ca, pe parcursul anului curent, părțile (FR și Transnistria) să semneze un amplu program de relații reciproce, care va servi drept bază de desfășurare a mai multor proiecte importante. Speakerul de la Tiraspol a explicat de unde vine această convingere. Timp de o săptămână, delegația de la Tiraspol, formată din reprezentanții organelor legislative și executive, au avut întâlniri la diferite niveluri în Duma de Stat, Consiliul Federației, mai multe ministere și departamente, la oficiul partidului ”Rusia Unită”, la administrația Președintelui FR. În toate platourile oferite de gazde, oaspeții din Tiraspol au abordat probleme cu care se confruntă populația locală. Primordiale au fost combaterea pandemiei, asigurarea populației cu vaccinuri, medicamente, utilaj medical, ambulanțe. Concomitent au fost abordate și alte probleme, la fel importante pentru cetățeni. Este vorba de simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei rusești locuitorilor regiunii, perfecționarea activității punctului consular al ambasadei FR în RM cu sediul la Tiraspol. S-a discutat posibilitatea acordării asistenței celor mai vulnerabile pături a societății – persoanelor cu dizabilități, care sunt dotați sub orice nivel. ”Am apelat la colegii din Duma de Stat cu solicitarea de a identifica surse pentru acordarea ajutoarelor acestor categorii de cetățeni.” Scopul major a deplasării la Moscova a fost participarea reprezentanților ”republicii transnistrene” la întâlnirea de lucru în formatul ”masă rotundă”, organizată de către Comitetul Dumei de Stat pentru problemele CSI, în special pentru a examina problemele cu care se confruntă regiunea. Raportul de bază, în care au fost formulate măsurile necesare pentru consolidarea poziției FR în procesul de reglementare ”moldo-transnistreană”, a fost prezentat de Vitalie Ignatiev, ”ministru de externe” de la Tiraspol. Potrivit funcționarului, ”30 de ani pe parcursul cărora Transnistria se dezvoltă de sine-stătător, au demonstrat că republica rămâne un partener fidel al FR, respectând și realizând alegerea poporului referitor la formarea și consolidarea statului suveran și orientarea strategică spre apropierea maximă de Federația Rusă. Fiind încercuită de state proeuropene, Transnistria nu tăinuiește identitatea sa, apartenența la Lumea rusească”. Ignatiev a accentuat că Transnistria este forțată să se dezvolte în condițiile unei politici destructive a Moldovei, concentrată la limitarea posibilităților de existență prin  blocarea potențialului economic, limitarea capacităților sistemelor de transport, comerț, bancar. Ignatiev a declarat că pandemia  a fost transformată de Chișinău într-un factor suplimentar de efectuare a presiunilor asupra Transnistriei, în special asupra păturilor vulnerabile ale populației. El a declarat că procesul de negocieri pe agenda reglementării transnistrene stagnează, datorită ”renunțării depline a conducerii Moldovei de a realiza prevederile acordurilor semnate anterior, și revenirii la tactica de limitări, presiuni și amenințări la adresa Transnistriei”. Ignatiev a menționat că la moment nu este asigurat circuitul transportului auto transnistrean în exteriorul regiunii; nu sunt rezolvate problemele telecomunicațiilor, ale dosarelor penale; Moldova renunță a examina sistemul de garanții la exercitarea acordurilor atinse, propuse de Federația Rusă. Ignatiev a accentuat că există anumite riscuri de tensionare a situației, condiționate de preconizatele (pentru 1 septembrie curent) restricții ale accesului în Ucraina a transportului transnistrean, dotat cu numerele de înmatriculare transnistrene, și realizarea fazei secunde a organizării controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere vamal ”Cuciurgan”.

În mod aparte Ignatiev a atras atenția participanților la ”masa rotundă” către ”presiunile sistematice, efectuate de reprezentanții Chișinăului asupra operațiunii de menținere a păcii și organele de conducere a acesteia, cu scopul de a destabiliza situația și a submina activitatea operațiunii”. Ignatiev a indicat că ”valoarea negativă a problemelor respective nu numai că se menține, dar și se extinde, acutizând avertizările referitoare la drepturile și interesele cetățenilor FR, aflați cu traiul în Transnistria”. Cele spuse i-au permis lui Ignatiev următoarea concluzie: ”Situația necesită crearea unor noi mecanisme, adaptate la actualitate, de relații directe reciproce ruso-transnistrene”.  În acest context, Ignatiev a prezentat mai multe propuneri  practice, care ar putea activiza relațiile bilaterale ruso-transnistrene la nivel de departamente, politico-diplomatice, social-economice, comerciale. S-a accentuat asupra modalităților de a susține în continuare operațiunea de menținere a păcii la Nistru și un întreg complex de măsuri orientate spre asigurarea drepturilor și intereselor populației regiunii. În special s-a solicitat reluarea deservirii consulare a cetățenilor în stânga Nistrului. Potrivit lui Ignatiev, măsurile propuse constituie doar o parte din cele avute în vedere de către exponenții Tiraspolului. Realizarea acestui pachet ar permite obținerea unui efect vizibil la capitolul dat și ar spori esențial ponderea FR atât în asigurarea drepturilor și intereselor cetățenilor, cât și în procesul de reglementare a relațiilor moldo-transnistrene.

În urma dezbaterilor la ”masa rotundă”, a fost adoptat un proiect de hotărâre. Timp de o săptămână Comitetul Dumei de Stat va examina amendamentele și propunerile expuse, ca mai apoi documentul final (hotărârea) să fie adresat Administrației Președintelui, Consiliului Federației, Dumei de Stat și Guvernului FR.

Documentul dat va impulsiona relațiile ruso-transnistrene, va evidenția sferele prioritare și domeniile în care sunt așteptate investițiile din FR. A. Korșunov a amintit că, urmare a secetei, agricultura regiunii a suferit mari pierderi; bugetul, la rândul său, nu a primit veniturile așteptate. Și aceste probleme vor fi reflectate în actul final menționat. Însă, cel mai important aspect al documentului în cauză, este propunerea de a pregăti și a semna la cel mai înalt nivel protocolul de colaborare și prietenie reciprocă. Cum a menționat Korșunov, ”asemenea protocoale nu prezintă  ceva nou pentru relațiile între Transnistria și FR”. Anterior (în perioada când I. Smirnov deținea conducerea regiunii, s-au semnat două asemenea documente. Mare efect real ele nu au avut, însă pur propagandistic, au fost folosite), asemenea protocoale au fost semnate. Tiraspolul consideră că actualul protocol va include principii generale de cooperare (conservarea operațiunii de pacificare, activitatea punctului consular, acordarea cetățeniei FR) și puncte concrete, care vizează dezvoltarea complexului agroindustrial, infrastructurii, etc. Protocolul va ghida structurile de stat ale FR și ale regiunii în aspectul relațiilor reciproce. Orice departament din FR va cunoaște concret ce poate și trebuie să facă, pentru a transforma declarațiile de asistență în acțiuni concrete de ajutorare. Fără un asemenea document, acordarea acestor ajutorări este imposibilă, a concis Korșunov. El consideră că în termen de un an documentul va fi finisat și relațiile ruso-transnistrene vor obține cu totul alt conținut.

Din materialele prezentate este complicat a face careva concluzii. Cum am mai menționat, semnarea acestor protocoale nu este ceva nou, cum nu este ceva cu efect puternic. Problematica relațiilor nu a indicat nimic nou, ba mai mult, a demonstrat că regiunea se confruntă cu probleme sociale, pe care nu este capabilă să le rezolve de una singură. Și totuși, semnarea protocolului este un anumit angajament a Moscovei, nerealizarea căruia ar putea afecta autoritatea FR în regiune. Nu se exclude că Moscova va identifica careva surse pentru a face față și a-și consolida influența în teritoriu. Mai prost e cu altă parte – dividendele Moscovei de la această afacere. La acest capitol nu se vede nimic nou. Tiraspolul cere multe, dar poate propune în schimb doar propuneri. Unicul aspect care a fost promis de reprezentanții regiunii – conservarea operațiunii de menținere a păcii. De facto, aspectul dat nici nu cere careva investiții, odată ce Tiraspolul nu va renunța la o afacere destul de profitabilă, cum este această operațiune. Altceva, că ea devine plictisitoare pentru parteneri, iar asta ar putea genera anumite probleme Moscovei și Tiraspolului, devenind mai insistenți la solicitarea transformărilor în această operațiune. La 22 martie curent, Thomas Mayr-Harting, reprezentantul Președintelui OSCE, a avut o conferință on-line cu Vitalie Ignatiev. Au făcut schimb de opinii referitoare la evoluțiile procesului de negocieri, accentuând aspectul transportului auto. S-a discutat situația epidemiologică și posibilitatea susținerii reciproce întru depășirea acesteia. La drept vorbind – efectul e zero. Nu sunt propuneri și nu sunt condiții pentru a realiza aceste propuneri.  Când se conturează ceva concret, cât de mic, Tiraspolul face din asta mare tam-tam, atribuindu-și succesul. La moment nici o perspectivă a întrunirii în direct a formatului ”5+2”, iar fără asta ei nu pot aspira la noi decizii în favoarea lor, gen cele din 2016-2018. Fără această perspectivă, devine evidentă importanța disponibilității  FR de a activiza relațiile reciproce cu regiunea. Nu trezește nici o îndoială că integral propaganda transnistreană va avea la bază acest protocol cu Rusia. Vom vedea, care va fi efectul obiectiv, și cât de mult asta va afecta relațiile cu Chișinăul.