Sub regimul unei debilitări constante
Camera obștească a Transnistriei consideră că limba moldovenească trebuie salvată
În acest scop a fost propusă înființarea unei comisii speciale de stat
Camera obștească a Transnistriei recomandă președintelui republicii, Evgheni Șevciuk, înființarea unei comisii speciale de stat, care să elaboreze un nou plan de dezvoltare a limbii moldovenești conform condițiilor actuale. Acest fapt este menționat în raportul camerei, după cum informează „Noua Regiune”.
Membrii Camerei au semnalat faptul că limba moldovenească în vechea grafie chirilică se confruntă cu o situație mult mai dificilă în Transnistria decât celelalte două limbi oficiale, rusa și ucraineana.
„Limbile rusă și ucraineană se dezvoltă odată cu Rusia și Ucraina. În acest scop ambele țări alocă fonduri uriașe, dispunând de o bază științifică și materială puternică și de un număr mare de cadre științifice. Limba rusă folosită în RMN a fost deja dezvoltată în Rusia, iar limba ucraineană în Ucraina. În timp de limba moldovenească este dezvoltată numai în RMN” – constată Camera obștească, amintind faptul că încă de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut în Moldova a început să se folosească grafia latină, numind din acel moment limba sa drept limba română.
Conform afirmațiilor membrilor Camerei, în situația actuală limba moldovenească cu alfabet chirilic poate să fie înlocuită de limba română și, într-un final, să dispară complet. Astfel, Comisia obștească consideră că pentru a preîntâmpina această situație este necesară o comisie de stat condusă de un consilier prezidențial.
Această problemă importantă a fost analizată de Camera obștească, însă a fost ea analizată în mod serios? Se spune că dacă vrei să îngropi o problemă, trebuie să înființezi o comisie.
Exact cu un an în urmă, în ziarul nostru a fost publicat materialul redactorului Nikolai Buceațki „Limba mea – esența și sufletul meu”. În acest articol autorul scria despre dispariția inevitabilă a limbii moldovenești în grafie chirilică. Copiii moldoveni învață limba timp de 11 ani numai pentru a putea citi la un moment dat firma „Sovietului sătesc”.
Și doar atât. Aceștia sunt privați de posibilitatea de a citi cărți în limba maternă. Ar fi oare de acord rușii ca nici copiii lor să nu îi citească pe Pușkin, Nekrasov sau Tolstoi? Atunci de ce conducătorii noștri consideră că pe moldoveni nu-i preocupă aceste probleme?
A reacționat oare puterea la articolul lui Buceațki? Bineînțeles că nu, ci l-a ignorat. La fel ca și Uniunea moldovenilor în frunte cu Valerian Andreevici Tulgara care activează la Tiraspol de mulți ani. Toate conform celor mai rele tradiții smirnoviene.
Va înființa guvernul comisia? Din ce membrii va fi alcătuită? Vor face parte din aceasta vorbitorii limbii sau numai aceia care știu în limba moldovenească doar două cuvinte: „pâine” și „lapte”. Vor hotărî aceștia să propună măsuri adecvate pentru a salva limba?
Eu nu pot fi optimist în acest sens. Comisia nu va fi înființată, deoarece conducerea republicii noastre nu știe ce hotărâre să-i impună spre adoptare.
În urmă cu 22 de ani, transnistrenii au acordat definitiv moldovenilor dreptul de a folosi grafia chirilică. Aceasta a fost una dintre revendicările principale ale opoziției înverșunate.
Smirnov și tovarășii săi au hotărât astfel că problema a fost rezolvată. Mai trebuie însă câștigată și competiția pașnică cu limba moldovenească sau română în grafie latină. Iar aceasta presupune publicarea unui număr de cărți, ziare și reviste cel puțin egal cu cele publicate în România și Moldova laolaltă. Deschiderea de instituții de învățământ profesional și superior cu un nivel de predare mai înalt decât cel de la București și Chișinău. Dezvoltarea televiziunii, înființarea de teatre și de colective artistice naționale în limba moldovenească. Înființarea de grupe în cadrul instituțiilor preșcolare și de clase în cadrul școlilor. În acest scop este necesară alocarea de fonduri uriașe de la bugetul republicii.
Există și o a doua cale de dezvoltare a limbii moldovenești. Organizarea unui referendum în rândul vorbitorilor limbii sau al locuitorilor din zonele unde populația moldovenească este prezentă în mod compact, privind folosirea liberă a limbii moldovenești în grafie latină laolaltă cu cea în grafie chirilică.
Nu exclud faptul că s-ar putea găsi sume astronomice pentru dezvoltarea limbii conform primului scenariu, pe baza grafiei chirilice, alfabetul latin fiind astfel compromis. Însă câtă vreme alfabetul chirilic este cel compromis, este timpul ca, în sfârșit, să găsim curajul pentru a recunoaște ceea ce este evident.
În ceea ce privește acceptarea grafiei latine, se vor găsi, fără îndoială, patrioți care mă vor învinui și pe mine, și pe redactor, de trădare și renegare a idealurilor și realizărilor republicii: „Pentru ce ne-am luptat? Pentru ce a curs sânge?” În niciun caz pentru ca limba unuia dintre popoare să piară pe pământul său natal.
De trădare și renegare poate fi învinuit și Sfântul Vladimir, care nu doar a transmis credința păgână strămoșilor noștri, ci i-a și botezat, chiar și cu forța. Iar noi considerăm adoptarea creștinismului și ortodoxiei drept unul dintre cele mai însemnate evenimente.
Petru I, „renegatul și trădătorul” a ras bărbile boierilor, tot cu forța. Dacă nu ar fi fost el, am fi fost mândri până în ziua de azi cu bărbile atârnându-ne până la brâu și chiar mai jos, și cu caftanele până în pământ.
Iar Ecaterina cea Mare a fost nemțoaică.
Și noi, păcătoșii, vorbim în prezent într-o limbă care seamănă prea puțin cu slava veche. Se poate păstra integritatea limbii moldovenești cu grafie chirilică numai de dragul unei remarci, dar cu ce ne mulțumește aceasta? Oare nu reprezintă aceasta degradarea culturală și, ulterior, degradarea definitivă a celui mai numeros grup etnic din Transnistria și scăderea potențialului economic și defensiv al RMN?
Vladimir Baskakov, Tiraspol