Veaceslav Popescul: Societatea civilă transnistreană se dezvoltă astăzi în mod dinamic / Гражданское общество Приднестровья сегодня динамично развивается

Interviu realizat de Mircea  Merticariu cu Veaceslav Popescul, președintele organzației neguvernamentale „Stels-Tera” din Tiraspol și expert în politici educaționale

Veaceslav Popescul

 

M.M.: Cum apreciați evoluția societății civile din Transnistria, după semnarea Acordului de Asociere de către Republica Moldova? Proiectele finanțate cu fonduri europene reușesc să „construiască poduri” pentru depășirea barierelor de pe cele două maluri ale Nistrului? Concret, există o statistică a proiectelor și ONG-urilor care au accesat fonduri de la Uniunea Europeană? Au apărut piedici administrative față de aceste inițiative care contribuie la apropierea comunităților locale?

V.P.: Societatea civilă transnistreană se dezvoltă astăzi în mod dinamic și depășește obstacolele și provocările constante. Este dificil să evaluăm impactul Acordului de asociere semnat de Republica Moldova asupra dezvoltării societății civile transnistrene. Comunitatea civilă din Transnistria vorbește foarte puțin despre acest acord, deoarece acordul de asociere este baza legală prin care Republica Moldova implementează un program de reforme și modernizare a economiei. Rolul societății civile moldovenești în ceea ce privește implementarea acordului de asociere este foarte mare, societatea trebuie să participe activ la procesele de dezvoltare a politicilor statului și la luarea deciziilor. Acordul de asociere prevede punerea în aplicare a unui plan de reforme prioritare în domeniile cheie cuprinse în Foaia de parcurs, care stabilește termene clare pentru acțiuni specifice: stabilirea cooperării cu societatea civilă; reforme în sectorul justiției, intensificarea zonei de liber schimb profund și cuprinzător; implementarea Strategiei de reformă a administrației publice; îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții; eliminarea deficiențelor din sistemul financiar și bancar; adoptarea unui pachet de legi privind integritatea. Din păcate, societatea civilă din Transnistria nu este familiarizată cu aceste planuri de acțiune, în ciuda faptului că în acord se menționează despre intensificarea eforturilor pentru a găsi o soluție cuprinzătoare și pașnică a conflictului transnistrean. Pentru Transnistria, este important să fie prezentate oportunitățile Zonei de liber schimb profund și cuprinzător, unde producătorii transnistreni și-ar putea vinde produsele pe piețele UE. Vreau să notez că în 2014 Republica Moldova și-a stabilit obiective ambițioase de aderare la UE până în 2020, dar vedem că după șase ani un astfel de obiectiv necesită mobilizarea absolută a societății pe calea implementării scopului propus. Astăzi, societatea civilă moldovenească trebuie întrebată dacă  este suficient de motivată pentru a mobiliza întreaga comunitate în direcția atingerii obiectivului aderării R. Moldova la UE. Prin urmare, este prematur să vorbim despre schimbări semnificative în societatea civilă transnistreană după semnarea Acordului de asociere de către Republica Moldova, întrucât obiectivele stabilite în 2014 în Republica Moldova nu au fost realizate, iar societatea civilă nu a implementat în totalitate Acordul de asociere. Dimpotrivă, la 20 februarie 2020, directorul de politică externă al UE, responsabil pentru Parteneriatul Estic, Luc Devigne, a făcut o evaluare nesatisfăcătoare a eforturilor Chișinăului de a-și îndeplini obligațiile față de Uniunea Europeană și a amenințat că va opri asistența financiară. Asistența macrofinanciară a UE și sprijinul politic sunt încă elemente cruciale pentru asigurarea stabilității interne în Moldova.

În ultimii 3-4 ani, a avut loc o intensificare a proiectelor europene pentru organizațiile non-guvernamentale transnistrene, care văd o secvență sistematică și coerentă de programe și subvenții care vizează obiectivele sociale pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii de pe malul stâng al Nistrului. Putem observa activitatea organizațiilor locale din Transnistria la participarea în cadrul programelor de infrastructură, sociale, culturale, educaționale ale UE și PNUD. Depășirea barierelor dintre cele două maluri ale Nistrului este un proces lung și necesită o implicare mult mai mare a reprezentanților activi ai societății civile de pe ambele maluri. Reprezentanții ONG-urilor din Republica Moldova sunt cei mai activi în momentul anunțării concursurilor și subvențiilor de către Uniunea Europeană, și aș dori să vad parteneriate sistematice și din partea partenerilor de pe celălalt mal.

Structurile UE din Republica Moldova au o imagine completă a proiectelor pentru ONG-urile din Transnistria și a proiectelor implementate de acestea, iar în Transnistria lucrează Consiliul de coordonare pentru asistență tehnică și umanitară, care ajută ONG-urile transnistrene în încurajarea proiectelor și menține statistici privind proiectele implementate în Transnistria.

 

M.M: În calitate de director (președinte) al organizației non-guvernamentale „Stels-Tera” din Tiraspol, ce proiecte ați derulat și care sunt planurile de viitor? Care sunt posibilitățile de asociere cu alte ONG-uri din Republica Moldova sau Uniunea Europeană?

V.P.: În calitate de reprezentant al organizației neguvernamentale din Transnistria, mi-am propus să implementez proiecte care vizează promovarea grupurilor social-vulnerabile ale populației de pe malul stâng al Nistrului și căutarea de noi parteneriate cu țările Uniunii Europene pentru schimbul de experiență și aplicarea de noi metode de lucru în Transnistria. Este necesar să se creeze condiții favorabile pentru ca tinerii, medicii, profesorii, antreprenorii începători să nu părăsească teritoriul Transnistriei, să rămână într-o regiune cu climat economic favorabil și să își construiască viitorul pe malurile Nistrului împreună cu familiile lor. În 2019, am avut oportunitatea de a implementa un proiect în sprijinul tinerilor care au idei proprii în direcția creării propriei afaceri. Acest proiect a fost posibil datorită sprijinului Fundației Europa de Est și a resurselor financiare ale UE și Suediei. În timpul implementării proiectului am văzut că în Transnistria trăiesc tineri foarte harnici și ambițioși, care trebuie să primească sfaturi de viață, și cărora trebuie oferiți primii bani pentru a-și realiza visurile, ceea ce va duce la crearea propriei afaceri, care îi va hrăni toată viața și nu îi va forța să plece să muncească în Rusia sau Italia. Astăzi, ONG-urile transnistrene nu își folosesc întregul potențial, dar sunt sigur că parteneriatele bune cu ONG-urile din Moldova și din Uniunea Europeană vor face posibilă schimbarea comunei sau orașului și vor contribui la crearea unor condiții adecvate pentru viață și dezvoltare.

 

M.M: Organizațiile non-guvernamentale din Transnistria au posibilitatea să acceseze fonduri din Federația Rusă sau din Ucraina? Cum a evoluat nivelul finanțărilor după semnarea Acordului de Asociere de către Republica Moldova? Li se acordă o importanță mai mare ONG-urilor? Ce tipuri de proiecte, aplicabile în ce domenii, sunt finanțate cu prioritar de Rusia?

V.P.: În Transnistria, în societatea civilă a apărut o situație în care o parte a ONG-urilor lucrează cu proiectele europene, în timp ce alte organizații desfășoară activități care vizează colaborarea cu Federația Rusă. Programele proiectelor rusești și europene din Transnistria la care pot participa ONG-urile sunt foarte diferite. În Rusia există multe concursuri de proiecte pentru ONG-uri, dar organizațiile înregistrate din Transnistria nu pot participa direct la acestea. În competițiile finanțate de la Uniunea Europeană, ONG-urile transnistrene pot solicita și primi în mod direct finanțare pentru punerea în aplicare a ideilor lor, însă nu în toate competițiile, ci doar în cele special destinate Transnistriei. Participarea ONG-urilor transnistrene la programele mari ale Uniunii Europene sau Federației Ruse necesită un nivel ridicat de organizare și o experiență vastă a organizației neguvernamentale însăși. În Transnistria nu există programe de subvenții pentru organizațiile neguvernamentale înregistrate în Transnistria.

Consider că va fi o practică bună când ONG-urile locale vor ajuta grădinițele, școlile, clinicile, orfelinatele, casele de îngrijire medicală să rezolve probleme acute folosind bugetele administrațiilor locale, astfel încât societatea însăși va fi implicată în procesele de luare a deciziilor și în viața comunității locale.

 

M.M: Cum funcționează Platforma pentru Sănătate pe cele două maluri ale Nistrului? Ce pași mai sunt de făcut până la finalizarea proiectului? Considerați că ar trebui crescut nivelul de finanțare în domeniul medical? Aveți o situație a migrației personalului medical din regiunea transnistreană?

V.P.. Platforma pentru sănătate a fost creată ca parte a programului „Măsuri de consolidare a încrederii” al Uniunii Europene implementat prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Scopul Platformei pentru sănătate este consolidarea eforturilor întregii societăți pentru crearea unui sistem care să asigure disponibilitatea și eficiența ridicată a îngrijirii medicale pe malurile Nistrului. Din 2017 Platforma funcționează pentru a consolida cooperarea între instituțiile medicale partenere, inclusiv organizațiile societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru anii 2020-2021, Platforma a ales domenii de activitate în direcții precum: înființarea unui sistem de medicină de familie pe malul stâng al Nistrului, întărirea sistemului de educație postuniversitară, sănătatea femeilor și intervenția timpurie incluzivă pentru copii. Platforma pentru sănătate are ca scop atingerea următoarelor obiective: dezvoltarea unei echipe integrate de profesioniști, membri ai platformei, care se vor strădui să ofere populației asistență profesională de înaltă calitate; participarea Platformei pentru sănătate la îmbunătățirea sănătății și bunăstării populației, prin sprijinirea dezvoltării practicilor generale pe malul stâng al râului Nistru și punerea în aplicare a inițiativelor tematice prioritare în domeniul sănătății, în strânsă cooperare cu structurile de sănătate responsabile din partea stângă a Nistrului și cu participarea întregii societăți.

Platforma intenționează să acorde o atenție deosebită dezvoltării potențialului membrilor Platformei, care include evenimente de formare pentru creșterea nivelului de profesionalism al participanților platformei și întâlniri dedicate identificării zonelor comune de cooperare și redactării comune a propunerilor de proiecte între specialiștii de pe cele două maluri ale Nistrului. În viitorul apropiat, este planificat ca membrii platformei să efectueze instruiri pentru recalificarea personalului din medicina de familie pe parcursul a 50 de zile, unde peste 270 de medici de pe malul stâng al Nistrului vor primi cunoștințe.

Uniunea Europeană poate ajuta Transnistria sprijinind proiecte de sănătate și reforme sociale de amploare, ceea ce ar duce la o schimbare a calității serviciilor publice. Pe termen scurt, vor fi importante următoarele programe de sprijin: 1. Măsuri preventive menite să îmbunătățească sănătatea populației de pe cele două maluri ale Nistrului. Crearea de centre de educație pentru sănătatea populației. 2. Dezvoltarea sănătății persoanelor cu dizabilități și reabilitarea persoanelor cu dizabilități prin activități sportive și recreative. 3. Acțiuni multisectoriale pentru asigurarea bătrâneții sănătoase, un set de măsuri ar trebui să conducă la o creștere a speranței de viață a populației din regiune. 4. Digitalizarea sistemului de asistență medicală – aceasta este o prioritate pentru dezvoltarea sectorului sănătății la nivel mondial. Direcțiile cheie ale dezvoltării medicinii digitale pe termen scurt care ar trebui să se întâmple în Transnistria sunt: introducerea documentelor medicale electronice; dezvoltarea conceptului de „pacient conectat” – monitorizarea stării și furnizarea serviciilor medicale folosind dispozitive inteligente încorporate; telemedicină și multe altele. Platforma caută noi oportunități și donatori pentru a-și atinge obiectivele și calitatea principalelor sarcini.

Din păcate, procesele de migrație ale personalului medical de astăzi sunt tipice pentru Transnistria și Moldova, este jalnică fiecare pierdere de agent medical, și vreau să cred că activitățile Platformei pentru sănătate vor îmbunătăți situația pentru cel puțin un anumit număr de medici, ceea ce va duce la reforme pozitive și stabilizarea stării de spirit a personalului medical.

Uniunea Europeană, în cadrul programului de „Măsuri pentru consolidarea încrederii”, implementat de PNUD, funcționează nu numai în domeniul asistenței medicale, ci sprijină și activitatea a altor trei platforme tematice: educație și sport, cultură și mediu, care include organizații neguvernamentale și asociații de pe ambele maluri ale Nistrului.

 

M.M: Care este situația învățământului în limba română în momentul de față în regiunea transnistreană? Copiii care urmează cursurile la cele opt școli cu predare în limbă română au vreo posibilitate să urmeze studii superioare în limba română la Tiraspol? Cunoașteți vreo inițiativă de deschidere a unor filiale ale universităților de la Chișinău?

V.P.: Pe teritoriul Transnistriei există 8 școli care se află sub jurisdicția Republicii Moldova și închiriază spații pentru procesul educațional în limba română cu copii din regiune. Din păcate, populația are foarte puține informații despre activitățile acestor școli, în calitate de reprezentant al societății civile din Transnistria, nu întâlnesc informații despre activitățile acestor școli, numărul de elevi, oportunitățile educaționale din școlile românești, se pare că școlile în sine sunt izolate, sunt puține informații despre ele în regiune. Este dificil să vorbesc despre situația lor. Pe teritoriul Transnistriei există școli moldovenești cu instruire în limba moldovenească cu grafie chirilică, elevii acestor școli au posibilitatea de a se înscrie și de a primi studii superioare în limba moldovenească (în chirilică) la mai multe facultăți ale Universității „T. G. Șevcenko”. Nu am auzit despre dorința universităților moldovenești de a-și deschide sucursalele/filiale pe teritoriul Transnistriei, din anumite motive aceste inițiative nu apar, deși au fost deschise filiale ale universităților comerciale din Rusia și Ucraina, unde studenții primesc diplome de studii superioare după modelul Federației Ruse sau Ucrainei, care le oferă apoi posibilitatea de a efectua activitățile lor profesionale.

 

M.M.: Cum credeți, dată fiind expertiza dumneavoastră, ar putea România să se implice în sprijinirea locuitorilor din regiunea transnistreană? Ce tipuri de proiecte, pe ce domenii, ar putea fi promovate de România, ca membru UE, care să fie bine primite de către populație, dar și de către autorități?

V.P.: România este foarte aproape de Transnistria. Cu mașina de la Tiraspol în trei ore puteți ajunge pe teritoriul Uniunii Europene. Astăzi, România este interesantă pentru comerțul cu produse de pe teritoriul Transnistriei, iar populația este interesată de excursiile turistice bugetare pentru vizitarea obiectivelor turistice și a zonelor de agrement din România. Consider că alte domenii pot fi promițătoare în dezvoltarea relațiilor precum asistența medicală, sportul, educația incluzivă, deschiderea întreprinderilor de producție și multe altele. Însă, în opinia mea astăzi nu există niciun interes în România de a promova și implementa proiecte sociale, umanitare și economice în Transnistria. Populația din Transnistria și-a format atitudinea față de România și nimeni nu respinge această opinie, din păcate, nu pot numi programele individuale pe care România le-a implementat sau urmează să le implementeze pe teritoriul Transnistriei, deși există un număr mare de programe finalizate cu succes de Suedia, Germania, Cehia, Polonia.

 

 

M.M.: Как вы оцениваете развитие гражданского общества в Приднестровье, после подписанного Республикой Молдова Соглашения об ассоциации? Удаётся европейским проектам «навести мосты» для преодоления барьеров между двумя берегами Днестра? В частности, существует статистика проектов и НПО, которые получили доступ к средствам  Европейского Союза? К этим инициативам по сближению местных сообществ появились административные препятствия?

В.П.: Гражданское общество Приднестровья сегодня динамично развивается и преодолевает постоянные препятствия и вызовы. Достаточно трудно оценить влияние подписанного Республикой Молдова Соглашения об ассоциации на развитие гражданского общества Приднестровья. Очень мало в гражданском обществе Приднестровья говорят о данном соглашении, ведь соглашение об ассоциации является правовой базой, на основании которой Республика Молдова осуществляет программу реформ и модернизации экономики.Роль молдавского гражданского общества в том, что касается внедрения Соглашения об ассоциации очень велика,которое должно более активно участвоватьв процессах разработки государственных политик и принятия решений, более того, вовлекать в эти процессы всё общество. Соглашение об ассоциации предусматривает реализацию плана приоритетных реформ в ключевых областях, содержащихся в Дорожной карте, которая устанавливает четкие сроки конкретных действий, которые должны быть осуществлены в областях: налаживание сотрудничества с гражданским обществом; реформы в секторе юстиции и прокуратуры, активизация зоны углубленной и всеобъемлющей свободной торговли; реализация Стратегии по реформе публичного управления; улучшение предпринимательского и инвестиционного климата; устранение недостатков в финансово-банковской системе; принятие пакета законов о неподкупности.К сожалению, гражданскоеобщество в Приднестровье с данными планами действий не знакомо, несмотря на то, что в соглашении говорится об активизации усилия по поиску всеобъемлющего и мирного решения приднестровского конфликта.Для Приднестровья важно, что бы для Зоны углубленной и всеобъемлющей свободной торговли, были представлены возможности, где Приднестровские производители могли бы продавать свою продукцию на рынках ЕС.Хочу обратить внимание, что в 2014 году в Республике Молдова ставили амбициозные цели, что бы присоединиться к ЕС до 2020 г., но мы видим спустя шесть лет, что такая цель требует абсолютной мобилизации общества на пути для ее реализации. Сегодня нужно спросить молдавское гражданское общество, достаточно оно мотивировано, что бы мобилизоватьвсе общество, для достижения цели вхождение Молдовы в ЕС. Поэтому говорить о существенных изменениях приднестровского гражданского общества после подписания Республикой Молдова Соглашения об ассоциации преждевременно, так как поставленные в 2014 году цели в РМ не достигнуты и гражданское общество не сделало Соглашение об ассоциации реализованным в полной мере. Наоборот 20 февраля 2020 года, Директор внешнеполитической службы ЕС, отвечающий за «Восточное партнерство», Люк Девинь дал неудовлетворительную оценку усилиям Кишинева по выполнению обязательств перед Европейским союзом и пригрозил остановкой финансовой помощи. Макрофинансовая помощь и политическая поддержка ЕС все еще остаются важнейшими элементами в обеспечении внутренней стабильности в Молдове.

Последние 3-4 годанаблюдается активизация европейских проектов для Приднестровских неправительственных организаций, которые видят системность и последовательность программ и грантов, направленные на социальные цели, на поддержку мелкого и среднего бизнеса на левом берегу Днестра. Можно видеть большую активность местных сообществ Приднестровья для участия в инфраструктурных, социальных, культурных, образовательных программах ЕС и ПРООН. Преодоление барьеров между двумя берегами Днестра это процесс более длительный и требующий гораздо большего вовлечения активных представителей общества с каждого берега. Молдавские представители НПО осуществляют максимальную активность в моменты объявление конкурсов и грантов Европейским Союзом, хотелось бы видеть от партнеров с другого берега более системную работу в партнерских отношениях.

Полная картина о проектах для НПО в Приднестровье и реализованных проектах имеется у структур ЕС в Республики Молдова, а так же в Приднестровье работает Координационный Совет по технической и гуманитарной помощи, который оказывает содействие Приднестровским НПО в ободрении проектов и ведет статистику проектов реализующихся на территории Приднестровья.

 

M.M.: Как директор (президент) неправительственной организации Stels-Tera из Тирасполя, какие проекты вы осуществили и какие у вас планы на будущее? Каковы возможности объединения с другими НПО из Республики Молдова или Европейского Союза?

В.П.: Являясь представителем неправительственной организации Приднестровья ставлю задачи по реализации проектов, направленных на содействие социально-уязвимым слоям населения на левом берегу Днестра и поиску новых партнерств из стран Европейского Союза для обмена опытом и применения новых методов работы в Приднестровье. Нужно создать благоприятные условия, чтобы молодые люди, врачи, учителя, начинающие предприниматели не покидали территорию Приднестровья, оставались в благоприятном климатическом крае и строили свое будущее на берегах Днестра вместе со своими семьями. В 2019 году имел возможность реализовать проект по поддержке молодых людей имеющих свои идеи по созданию своего бизнеса, данная работа стала возможной благодаря поддержки Фондом Восточная Европа из финансовых средств ЕС и Швеции. Реализовывая проект увидел, что в Приднестровье живет очень старательная и целеустремленная молодежь, которой нужно дать в жизни совет, дать первые деньги на реализацию своей мечты, что приведет к созданию своего дела, которое будет кормить их всю жизнь и не вынудит их уезжать на заработки в Россию или Италию. Сегодня Приднестровские НПО не используют весь свой потенциал для работы, но уверен, что хорошие партнерства с НПО Молдовы и из Европейского Союза позволят изменить свое село, свой город, свой двор к лучшему и создать условия удобные для жизни и развития.

 

M.M.: Неправительственные организации из Приднестровья имеют доступ к средствам из Российской Федерации или Украины? Как изменился уровень финансирования после подписания Соглашения об ассоциации Республикой Молдова? К НПО начали обращать больше внимание? Какие типы проектов, применимых в каких областях, финансируются в первую очередь Россией?

В.П.: В Приднестровье в гражданском обществе сложилась ситуация, когда ряд НПО работают с Европейскими проектами, другая часть организаций осуществляют деятельность, направленную на работу с Российской Федерацией. Работа в Приднестровье Российских и Европейских программ, в которых НПО могут принять участие сильно отличаются. В самой России много имеются конкурсов проектов для НПО, но в них зарегистрированные организации в Приднестровье не могут участвоватьнапрямую. В конкурсах, которые финансируются из средств Европейского Союза Приднестровские НПО могут напрямую подавать заявки и получать финансирование на реализацию свой идей, но тоже не во всех конкурсах, а только в специальных направленных на Приднестровье. Участие Приднестровских НПО в крупных программах либо Европейского Союза либо Российской Федерации требует высокого уровня организации и большого опыта работы самой неправительственной организации. В Приднестровье нет грантовых программ для неправительственных организаций зарегистрированных в Приднестровье. Считаю, хорошей практикой, когда местные НПО будут помогать детским садикам, школам, поликлиникам, детским домам, домам престарелых решать насущные проблемы используя бюджеты местных администраций, таким образом само общество будет больше вовлечено в процессы принятия решений и в жизнь местной коммуны.

 

M.M.: Как работает Платформа по здравоохранению на двух берегах Днестра? Какие шаги необходимо предпринять для завершения проекта? Считаете ли вы, что уровень финансирования в медицинской сфере должен быть увеличен? Существует ситуация с миграцией медицинского персонала из приднестровского региона?

В.П.: Платформа по здравоохранению, создана в рамках программы Европейского союза «Меры по укреплению доверия», внедряемой Программой развития Организации Объединённых Наций. Целью деятельности Платформы по здравоохранению является консолидация усилий всего общества для формирования системы, обеспечивающей доступность и высокую эффективность медицинской помощи на берегах Днестра. Платформа работает с 2017 году для активизации сотрудничества между медицинскими учреждениями-партнерами, в том числе организациями гражданского общества с обоих берегов реки Днестр.На 2020-2021 года Платформа выбрала направления деятельности по пилотированию становления системы семейной медицины на левом берегу, укреплению системы постдипломного образования, здоровье женщины, и инклюзивного раннего вмешательство для детей. Платформа Здравоохранение нацелена на реализацию целей: – развитие объединенной командыпрофессионалов, членов Платформы, стремящихся обеспечить профессиональную высококачественную помощь населению; -Участие Платформы здравоохранение в улучшение здоровья и благополучия населения путем поддержки развития общеврачебной практики на левом берегу реки Днестр ивнедрение приоритетных тематических инициатив в области здравоохранения, в тесном сотрудничестве с ответственными структурами здравоохранения с левого берега и с участием всего общества. Платформа планирует уделить большое внимание развитию потенциала членов Платформы, где включены учебные мероприятия для повышения уровня профессионализма участников платформы и заседания, посвященные определению общих областей сотрудничества и совместному написанию проектных предложений между специалистами двух берегов Днестра.В ближайшее время планируется членами платформы провести тренинги для тренеров по переподготовке персонала по семейной медицине в течении 50 дней обучения, где получат знания более 270 врачам на левом берегу Днестра.

Европейский Союз может помочь Приднестровью, через поддержку крупных проектов по реформированию здравоохранения и социальной сфере, что привело бы к изменению качества предоставления услуг населению. В ближайшей перспективе будут иметь важное значение следующиепрограммы для поддержки: 1. Профилактические мероприятия направленные на улучшение здоровья населения на двух берегах Днестра. Создание просветительских центров здоровья для населения. 2. Развитие здоровья лиц с ограниченными возможностями и реабилитация людей ОВЗ через физкультурно-оздоровительные мероприятия. 3. Многосекторальные действия по обеспечению здоровой старости, комплекс мероприятий должен привести к увеличению продолжительности жизни населенияв регионе. 4.  Цифровизация системы здравоохранения – это является приоритетом развития сферы здравоохранения во всем мире. Ключевые направления развития цифровой медицины в краткосрочной перспективе должны произойти в Приднестровье: – Внедрение электронных медицинских карт; – Развитие концепции «подключенный пациент» – мониторинг состояния и предоставление медицинских услуг с помощью встроенных интеллектуальных устройств; – телемедицина и другое. Платформа находится в поиске новых возможностей и доноров для достижения поставленных целей и качественному выполнению основных задач.

К сожалению миграционные процессы медицинского персонала сегодня характерны и для Приднестровья, и для Молдовы, очень жалко терять каждого медицинского сотрудника, хочется верить, что мероприятия Платформы по здравоохранению позволят улучшить положение хотя бы для определенного количества врачей, что приведет к позитивным реформам и стабилизации настроений медицинского персонала.

Европейский Союз в рамках Программы “Меры по укреплению доверия”, внедряемой ПРООН, работает не только в сфере здравоохранению, но и поддерживает работу 3 тематических платформ – образование и спорт, культура и экология, куда входят неправительственные организации и ассоциации с обоих берегов Днестра.

 

M.M.: На сегодняшний день, какова ситуация с образованием на румынском языке в приднестровском регионе? У детей, которые посещают курсы в восьми школах с преподаванием на румынском языке, есть возможность получить высшее образование на румынском языке в Тирасполе? Вы знаете о какой-либо инициативе по открытию филиалов кишиневских вузов?

В.П.: На территории Приднестровья находятся 8 школ, которые находятся под юрисдикцией Республики Молдова и у Приднестровья арендуют помещения для проведения учебного процесса с детьми на румынском языке. К сожалению, у населения очень мало информации о деятельности данных школ, являясь представителем гражданского общества Приднестровья я не сталкиваюсь с информацией о деятельности данных школ, количестве учащихся, возможностях по обучению в румынских школах, создается впечатление, что сами школы себя держат в изоляции, мало информации о них в регионе, поэтому говорить о их положении дел весьма затруднительно. На территории Приднестровья есть молдавские школы с обучением на молдавском языке на кириллице, у учащихся данных школ есть возможность поступить и получить высшее образование на молдавском языке (на кириллице) на нескольких факультетах ПГУ им. Т.Г.Шевченко. Не слышал о желании молдавских университетов открыть свои филиалы на территории Приднестровья, почему-то данные инициативы не возникают, хотя были открыты филиалы коммерческих ВУЗов России и Украины, где студенты получают дипломы о высшем образовании образца РФ или Украины, что им дает возможность потом там осуществлять свою профессиональную деятельность.

 

M.M.: Как вы думаете, учитывая ваш опыт, Румыния может быть вовлечена в поддержку жителей приднестровского региона? Какие типы проектов, и в каких областях могла бы продвигать Румыния как член ЕС, чтобы они были хорошо приняты населением, а также властями?

В.П.: Румыния находится очень близко к Приднестровью, где на машине из Тирасполя в течении трех часов можно попасть на территорию Европейского Союза. Сегодня Румыния интересна для торговли товарами, производимыми на территории Приднестровья, а так же население заинтересовано в бюджетных туристических экскурсиях для посещениядостопримечательностей и курортных зон в Румынии. Считаю, что и другие направления могут быть перспективны в развитии отношений как здравоохранение, спорт, инклюзивное образование, открытие производственных предприятий и другое, но на мой взгляд сегодня нет интереса у Румынии продвигать и реализовывать социально-гуманитарные и экономические проекты на территории Приднестровья. У населения Приднестровья сформировалось свое отношение к Румынии и данное мнение никто не опровергает, к сожалению, не могу назвать отдельные программы, которые реализовала или собирается реализовать Румыния на территории Приднестровья, хотя есть большое количество успешно выполненных программ от Швеции, Германии, Чехии, Польши.