Ion Leahu: Dezamorsarea depozitelor din Cobasna și relațiile moldo-ruse

Cât nu ar părea de straniu, însă problema relațiilor moldo-ruse și, în special, a reducerii din cantitățile enorme de armament la depozitele din Cobasna, nu este prezentă în edițiile de știri sau analiză în Federația Rusă. La acest capitol cu regularitate se expune doar canalul RTA (Regional Trend Analytics), materialele căruia ne permit să cunoaștem punctul de vedere al portalului, axat la problema reglementării transnistrene. În 2-3 materiale, autorii și-au expus opinia referitor la principalele aspecte ale problemei. Putem să nu fim de acord, putem demonstra erorile comise la aprecieri, însă este important că se demonstrează nu numai propriu zis faptul, dar și esența acestuia, locul lui în mrejele Federației Ruse, pregătite pentru a ”influența” Moldova.

La 12 septembrie curent, Vladimir Rotari publică materialul intitulat ”Prezența militară în schimbul gazelor naturale?”.  Autorul afirmă că Moscova obligă Moldova a da curs propriilor propuneri. Argumentele. La 11 septembrie a avut loc întâlnirea Miniștrilor de externe ai FR și a S. Lavrov și RM, Nicu Popescu, în cadrul căreia s-a discutat aspectele ce țin de comerțul bilateral, reglementarea transnistreană și utilizarea celor mai mult de 20 mii tone de armament depozitat la Cobasna. În final, Popescu a declarat că Moldova și Rusia sunt preocupate de normalizarea relațiilor, în care scop sunt axați asupra problemelor în cadrul cărora ar putea fi atinse progrese. Vizita respectivă este semnificativă anume prin faptul că a implicat în relații cu Moscova reprezentanți ai guvernului de la Chișinău. Anterior prioritatea în aceste relații o deținea președintele Dodon. El a purtat tratativele referitoare la reducerea prețului la gaze, despre care a comunicat presei. Indiferent de faptul că D. Pescov, secretarul pentru mass-media a lui V. Putin,  a declarat că experții mai au de lucru asupra condițiilor contractului de livrare a gazelor pentru Moldova, este clar că prețul va fi redus. Altceva, care va fi prețul acestei reduceri? Vladimir Rotari consideră că aplicarea reducerilor este văzută la Kremlin sub aspectul realizării inițiativei Moscovei de a casa sau a evacua armamentul învechit de la Cobasna. Rotari consideră că timpul consacrat acestui subiect de către S. Lavrov în cadrul conferinței de presă, ar demonstra că FR la cel mai serios mod tratează această problemă. Au fost decise și anumite aspecte tehnice, care la fel consolidează seriozitatea intențiilor Rusiei. Lavrov a menționat necesitatea transportării tehnicii de distrugere; a efectivului de specialiști; a identifica sursele mijloacelor financiare; a elabora schema contractelor și a asigura respectarea normelor de securitate, aplicate în armata FR. Altfel nu vom putea realiza intențiile. Momentul legat de aplicarea normelor de securitate, este unul important, odată ce în presa din RM el a fost tratat ca intențiile Moscovei de a realiza de una singură acest proiect. Lavrov a menționat că este necesar de a identifica sursele de finanțare a procesului, ceea ce din start înseamnă că vor fi implicați partenerii externi. La asta accentuează și Rotari, care spune că Lavrov nu exclude participarea partenerilor străini, însă în temeiul condițiilor impuse de Rusia. Este diferență între ”aplicarea normelor de securitate” și ”condiții”. Autorii au dreptul la anumite improvizări. Este important că Rotari afirmă în continuare, că prin acest proiect Rusia formează condiții pentru a-și menține, ba și a extinde, prezența contingentului militar de trupe ruse în Transnistria. Kremlinul face o mișcare fină, prin care plasează conducerea RM într-o situația delicată: guvernarea RM solicită evacuarea trupelor ruse din regiunea transnistreană, din altă parte de ce ar trebui să se opună inițiativei Moscovei pe direcția depozitelor? Ar fi pe neînțelesul atât al populației, atât și al partenerilor externi, care deja au spus ”da” propunerii de casare a armamentului. Cu atât mai mult că inițiativa cu armamentul este ofertată concomitent cu promisiunea de a reduce prețul la gaze. Fenomenul ar fi binevenit în condițiile unor probleme cu care se confruntă Moldova. Și Rusia are doar de câștigat de la această afacere. Printr-o reducere mai mult simbolică, FR își asigură prezența militară în regiune, și contribuie la consolidarea influenței în republică a aliaților săi – I. Dodon și Partidul socialiștilor. Rotari consideră că la moment Chișinăul nu are cu ce replica acțiunilor eficiente ale Moscovei.

Să fie anume așa? La 16 septembrie curent, analistul RTA Serghei Ceban evoluează cu materialul ”Va accepta Moldova utilizarea armamentului rusesc în Transnistria”?  Autorul din start presupune că Moldova ar putea renunța la inițiativa FR referitor la casarea armamentului stocat la Cobasna. În calitate de argumente se propun următoarele afirmații. Guvernul RM nu a formulat o atitudine clară referitoare la  inițiativa FR. Ministrul de Externe Nicu Popescu doar invită și alți parteneri de a participa la procesul de casare. Această reacție a guvernului este considerată drept intenție de a implica partenerii, care nu vor permite ca Moldova să cadă pradă intereselor Kremlinului. Mai mulți experți din Moldova (afirmă Serghei Ceban) ar considera că, la moment, pentru SUA și UE este important a nu admite ca FR să purceadă la procesul de dezamorsare doar în colaborare cu Moldova și cu implicarea regiunii transnistrene (cum este efectuată operațiunea de menținere a păcii). În opinia unor observatori occidentali, formatul dat ar însemna că foarte mult pierde Moldova și are de câștigat Rusia, care își consolidează prezența în regiune. Modul în care acționează Moscova nu lasă îndoieli, că ea intenționează anume astfel să și procedeze. Doar din considerente de asigurare a transparenței, Moscova ar accepta un monitoring la distanță din partea OSCE. (Afirmația aparține lui S. Ceban. Însă este indiscutabil faptul că FR nu dispune de surse financiare necesare. E problemă și cu tehnica specială. Anterior, pentru realizarea unui proiect similar, la solicitarea OSCE a fost prestat din Occident aparatul de distrugere, a.n. ”Camera Donovan”. Este puțin probabil că statele care vor asigura procesul prin prestarea mijloacelor financiare și a echipamentului tehnic, se vor limita la ”monitorizarea de la distanță”). Cu atât mai mult că OSCE deja a demonstrat disponibilitatea sa de a participa activ la utilizarea armamentului. La mai puțin de o lună de la declarația respectivă a Ministrului Apărării a FR Serghei Șoigu, în Moldova a efectuat o vizită Thomas Greminger, Secretarul General al OSCE, care a comunicat că Organizația este disponibilă de a-și asuma organizarea asigurării financiare și tehnice a operațiunii de evacuare și casare a armamentului. Claus Neukirch, șeful misiunii OSCE în Republica Moldova, l-a completat pe Secretarul general, afirmând că OSCE este disponibilă a contribui cu experți care vor aprecia starea depozitelor la Cobasna. Este absolut explicabil interesul organizațiilor internaționale și al cancelariilor europene cointeresate către inițiativa Moscovei. Asistăm la o schimbare de principiu a Moscovei către problema armamentului depozitat în Moldova, care ar putea fi tratată și ca o capcană pentru Moldova.

Care ar putea fi prețul inițiativei? S. Ceban afirmă că este greu de presupus că, în condițiile unor confruntări geopolitice cu Occidentul, Moscova ar fi admis reducerea din capacitatea sa militară în această regiune, împovărată de și contextul ucrainean. Modelul de utilizare propus de S. Lavrov în cadrul întrunirii cu N. Popescu, este unul uimitor. Potrivit lui Lavrov, la etapa începătoare se examinează în exclusivitate armamentul cu termenul de păstrare expirat; între departamentele militare a FR și a RM se încheie acorduri, planuri de activitate comună, care includ multiplele aspecte, între care asigurarea cu tot necesarul a militarilor ruși din trupele de menținere a păcii, aflați în stânga Nistrului; a pregăti documentarea necesară pentru procesul de casare și a identifica sursele de finanțare; evacuarea și distrugerea munițiilor o efectuează în exclusivitate specialiștii din FR. Deci, este doar punctul de vedere al FR. Concomitent, Lavrov a dat de înțeles că procesul de evacuare a armamentului este o derivată a procesului de normalizare a diferendului nistrean, lipsa progresului în acesta ar putea complica și cel cu armament. În linii mari poziția lui Lavrov ar putea fi considerată drept șantaj. Cu atât mai mult, că tot el a declarat în cadrul unui for al tineretului din FR, că Rusia este dispusă a reglementa diferendul nistrean, călăuzindu-se de principiile incluse în ”Memorandumul Kozac”. Este important că reacția Chișinăului nu s-a lăsat așteptată: declarația că această formulă este absolut inadmisibilă, a urmat fără întârziere.

La capitolul utilizarea proiectului de casare a armamentului pentru a fortifica pozițiile Transnistriei  se fac și presupuneri greu argumentate. S-ar fi presupus că după paravanul casării în regiune ar putea fi aduse diferite piese militare, specialiști militari și, principalul, a relua activitatea aerodromului militar la Tiraspol. În acest context partea rusă ar putea să reactiveze escadrila de helicoptere cu care au fost dotate trupele de menținere a păcii, lucru de mulți ani râvnit de delegațiile transnistreană și a FR în cadrul Comisiei Unificate de Control.  Nu putem exclude că partea rusă are asemenea intenții, însă realizarea acestora e destul de complicată. Nu totul depinde de Chișinău, astfel partenerii occidentali ar putea interveni și a nu admite consolidarea prezenței militare ruse în regiune. Contradicțiile la acest capitol între forțele politice pro-occidentale și pro-ruse din Republica Moldova ar putea atinge un nivel acut, ce ar condiționa o nouă criză politică în republică.

Nu putem exclude că, în această perspectivă, Moscova recurge la acțiuni care ar contribui la consolidarea forțelor pro-ruse în Moldova. Între 20 și 21 septembrie la Chișinău are loc forul economic moldo-rus, participarea la care a anunțat-o Dumitrii Kozac, Viceprim-ministru al FR. Participarea unui oficial de acest grad la un eveniment de intenții, în cadrul căruia nu se iau decizii, este probabil de o bătaie lungă. Astfel Moscova demonstrează seriozitatea intențiilor de a activiza relațiile cu Chișinăul. Iar faptul, că acest funcționar e D. Kozac indică la intențiile de a opera schimbări pe dimensiunea transnistreană. Tot cu acest scop la 19 septembrie la Chișinău a fost convocată ședința comisiei inter-guvernamentale moldo-rusă, prezidată de Vasile Șova și Dmitrii Patrușev, ministrul agriculturii al FR. La ședința comisiei, cu drept de observatori, au fost admiși reprezentanții Transnistriei. Lor li s-a permis să evolueze cu prezentarea solicitărilor, fapt care Tiraspolul nu l-a ratat. Fenomenul, ca și cel precedent, la fel poate fi caracterizat ca o cedare regimului de la Tiraspol. Delegația transnistreană a fost condusă de Serghei Obolonic, ”vice-prim-ministru, ministrul dezvoltării economice”. Acesta a invocat mai multe pretenții la adresa Chișinăului. Între acestea – problema funcționării postului vamal mixt la hotar cu Ucraina; relațiile cu instituțiile financiare din RM; importul medicamentelor etc.  Reprezentantul Moscovei la negocieri în formatul ”5+2” S. Gubarev s-a pronunțat în favoarea Tiraspolului, menționând că poziția acestui merită a fi luată în considerație.

Din nou Chișinăul nu respectă normele elementare de comportament, manifestă indulgență în raport cu regimul separatist. Tiraspolul nu are statut în relațiile externe. Statutul de parte plenipotențiară în procesul de negocieri în formatul ”5+2” deloc nu-i permite a fi prezent la ședințele comisiei interguvernamentale moldo-rusă. Aici agenda este mult mai extinsă și nu admite prezența reprezentanților regimului secesionist. Probabil, și acest pas face parte din tabloul de abateri, având ca scop satisfacerea cerințelor FR, în detrimentul intereselor Republicii.