Ion Leahu: Din nou ”istoria succesului”?

Presa rusească a reacționat destul de liniștit la evenimentele din Republica Moldova, în schimb aprecierile au fost utilizate la superlativ. Practic, toate materialele consacrate subiectului, ne propun o concluzie: Moldova din nou devine stat cu o ”istorie de succes”, și, respectiv, că acest succes datorează faptului că de data aceasta în situația din Moldova a avut loc coinciderea pozițiilor a Federației Ruse, Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene, dispuse a contribui la eliberarea Moldovei de regimul oligarhic.

Așa e sau lucrurile stau nițel altfel? Au coincis interesele acestor mari cancelarii, sau fiecare dintre ele are propriile interese, care la moment nu le destăinuiește? Și, principalul, cum în realitate va evolua situația în Moldova la general, și referitor la reglementarea transnistreană, în particular?

Încercăm să răspundem la întrebarea dată pornind de la câteva publicații. Svetlana Gamova zilele trecute a evoluat cu un material amplu, intitulat ”Germania din nou se preocupă de Transnistria”. Potrivit doamnei Ambasador al Germaniei în RM Angela Hanninger, la declarațiile căreia face trimitere S. Gamova, curând în Germania se va desfășura conferința tradițională consacrată consolidării ”încrederii reciproce” a Moldovei și Transnistriei. Ultimii doi ani forul nu s-a convocat, odată ce Tiraspolul a renunțat a se prezenta, declarându-l inutil. ”Am putea spune că decizia Tiraspolului de a relua participarea la conferință are un semn pozitiv sub aspectul reglementării”. Cam așa apreciază momentul și Alexandru Rar, directorul științific al ”Forului germano-rusesc”, la care face referință S. Gamova. Atenția către Moldova din partea Germaniei A. Rar o explică prin schimbările politice în Moldova și preluarea puterii politice acolo de către forțele anterior rivale: proruse (de stânga) și pro-europene (de centru-dreapta). Urmează afirmația care și provoacă semnele de întrebare: ”Moldova astăzi provoacă un interes mare în Europa. Nu se exclude, că  ea ar putea deveni platou pe care s-ar apropia FR și Germania”. El a menționat că nu era credibilă situația în care o parte din stat este orientată spre Est, iar altă parte – spre Vest. Însă, când puterea au format-o reprezentanții acestor axe, s-a demonstrat că e mai convenabil a trăi având relații comerciale cu ambele direcții. Concomitent, la Berlin, din nou Moldova este apreciată ca stat cu o ”nouă istorie a succesului”. Deci, la finele doar a primelor luni de guvernare, A. Rar face concluziile respective. Fără a apela la careva statistici, la dovezi, uitând că comerțul cu Moscova există, ne mai vorbind de majorare. Posibil, anume aceste realizări se doresc și se declară că au loc în prealabil?

Potrivit lui A. Rar, din moment când reprezentanții partidului socialist și ai blocului ”ACUM” au preluat guvernarea, în Germania, Moldova din nou a devenit solicitată. Au devenit tot mai auzite opiniile de a folosi Moldova pentru a regla relațiile cu Federația Rusă. Și-au amintit în Germania și de Transnistria, au promis implicarea în reglementarea diferendului. La 23 iulie curent ambasadorul Germaniei la Chișinău Angela Hanninger i-a promis lui Vasile Șova, Ministrul pentru reintegrare în guvernul moldovenesc, că cabinetul german va contribui și pe viitor la soluționarea diferendului nistrean. În special, va fi petrecută conferința pentru ”consolidarea încrederii”.

La 24 iulie a avut loc (prima în acest an) întâlnirea reprezentanților politici în procesul de negocieri – Vasile Șova și Vitali Ignatiev. Este de menționat, că dacă partea transnistreană insistă asupra continuării dezbaterilor a problemelor de ordin economico-social, apoi domnul Șova a insistat asupra necesității a identifica ”o formulă viabilă de reglementare politică a conflictului, care ar permite respectarea indiscutabilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.  La fel, în calitate de preferințe ale procesului de negocieri, domnul Șova a nominalizat asigurarea drepturilor și libertăților  omului, libertatea circulației între malurile Nistrului, formarea spațiului economico-comercial unic, studierea problemelor ce vizează crearea spațiilor juridice și militare unificate, ce ar permite a lansa dialogul referitor la reglementarea definitivă a problemei. La fel, Viceprim-ministrul moldovean a apelat la susținerea partenerilor de dezvoltare la realizarea proiectelor, care ar contribui la consolidarea Republicii Moldova în calitate de stat integru. Este vorba de construcția automagistralei Chișinău-Tiraspol-Cuciurgan.  În cadrul întrunirii în formatul ”3+2”, părțile au convenit, că în octombrie curent, la Bratislava va avea loc ședința ordinară în formatul ”5+2”. Astfel, procesul de reglementare revine în albia sa formală.

Puțin altfel tratează evenimentele materialul din 25 iulie, publicat în www.gazeta.ru cu trimitere la sursa vazhno.ru. Potrivit autorilor, modul în care s-a terminat confruntarea politică la Chișinău i-a luat prin surprindere nu numai pe oponenți, dar și pe adepții PDM. Se așteptau lupte crâncene, însă totul s-a rezolvat în cele 15 minute la 14 iunie curent, cât a durat vizita la oficiul PD a ambasadorului SUA  Derek Hogan. Astfel, o ediție a FR recunoaște că momentul crucial revine părții americane, care a găsit așa argumente, astfel că Plahotniuc nu a mai pornit târgul, ci a plecat la aeroport.

Pentru noi este importantă și altă declarație a autorilor din FR.  ”Revoluția pașnică din Moldova a finalizat. Oligarhul a plecat, criza s-a dezlegat. Înainte e viitorul luminos. Moscova oficială salută evenimentele din fosta republică frățească, și face o aluzie fină, că acest rezultat a fost atins nu fără participarea sa”. Și din nou se trâmbițează că a avut loc un moment important – în Moldova au coincis interesele Uniunii Europene, ale Statelor Unite ale Americii și ale Federației Ruse, grație cărora republica a fost eliberată de oligarh. Momentul este unul important, la el am vrea să revenim puțin mai târziu, când vom concluziona referitor la teza de bază a materialului.

La subiectul ”Moldova-istoria de succes” apelează și Vladimir Rotari, expert la portalul RTA. În materialul din 24 iulie curent, d-lui descrie vizita la Bruxelles a doamnei Prim-ministru Maia Sandu și a Președintelui Parlamentului doamna Zinaida Greceanâi. Nu fără un element de senzație – ”într-un guvern reprezentanții curentelor politice diametral opuse. Europa e șocată și interesată”. La modul serios, Rotari consideră că atitudinea europenilor către PSRM s-a schimbat radical. Nimeni nu consideră straniu colaborarea cu partidul socialiștilor – partid care oficial e la guvernare într-un stat ce tinde spre integrarea europeană. Din această constatare, autorul face o deducție neașteptată: invitația președintelui partidului socialiștilor în capitala UE nu e doar o manifestarea de bunăvoință, e în primul rând un semnal al Moscovei referitor la disponibilitatea de a continua dialogul cu FR pe direcția moldovenească (și nu numai), dar și a-l moderniza esențial. Socialiștii, admiși la Moscova, ar putea realiza aceste semnale de colaborare ale Moscovei cu Uniunea Europeană. Tot la capitolul simpatiilor față de socialiști la guvernare, e și un alt capitol a materialului. Faptul că UE acordă Moldovei o asistență financiară esențială, ar însemna, în opinia autorului, că UE este cointeresată ca socialiștii cât mai mult să rămână în coaliția de guvernare în Moldova. Sensul: de comun acord cu partenerii proeuropeni, socialiștii ar servi pentru Europa drept o punte durabilă către Moscova, contribuind la o colaborarea mai puțin conflictuală și mai mult creativă a celor doi factori importanți ai geopoliticii. De parcă Moscova nu dispune de multe alte posibilități pentru a regla relațiile cu Occidentul.

Concomitent, consideră Rotari, alianța PSRM-ACUM, din start creează un sistem de realizare a deciziilor, care radical exclude exploatarea factorului geopolitic și axează partenerii spre soluționarea problemelor de bază. Anume asta este așteptat de la Moldova la Moscova și Bruxelles.

Mai sus am atenționat la afirmația unuia dintre autorii materialelor folosite, că Moscova ar fi insistat la implicarea ei în rezolvarea crizei politice din Moldova. Există suficiente materiale, care demonstrează că Moscova cel puțin nu a planificat categoric actuala formulă de guvernare în Moldova. Varianta PSRM – PD era la fel posibilă, și, aș presupune, că mai mult dorită de Kremlin. Argumentele: liderii PD sunt mult mai vulnerabili ca cei de la ACUM. Pe ei e mult mai ușor a-i obliga să realizeze interesele Moscovei. Eu nu aș exclude că ambasadorul SUA Derek Hogan a procedat în modul respectiv, venind în văzul ziariștilor în staff-ul PDM, fiind constrâns de eventuala decizie a acestuia de a forma blocul de guvernare cu PSRM. În varianta dată, puțin probabil că în UE cineva ar fi calificat situația din Moldova ca o nouă istorie a succesului.

Nu e nicio garanție că ea este în realitate și acum. Tiraspolul și-a schimbat tactica, dar nu scopurile. A acceptat plecarea în Germania la conferință pentru a dispune de un platou în plus și a demonstra partenerilor capacitatea ”republicii moldovenești nistrene”  a exista în mod suveran. A insistat la convocarea formatului ”5+2” pentru a demonstra că Chișinăul nu-și onorează obligațiunile asumate la ședințele anterioare. Nu cred că Domnului Viceprim-ministru în guvernul moldovenesc Vasile Șova îi va reuși a direcționa discuțiile la masa de negocieri, în acest format, spre elaborarea formulei de soluționare a diferendului nistrean, fără a afecta suveranitatea și integritatea teritorială a RM. Vom vedea, căci dovezi la acest capitol vom primi suficiente și până la întrunirea din octombrie la Bratislava.