Ion Leahu: Stabilitatea la hotarele europene costă

Pauza în activitatea guvernării de la Chișinău pe dimensiunea reglementării transnistrene este absolut explicabilă: guvernarea, care și în timpuri mult mai stabile nu prea acorda mare atenție acestei probleme, în momentele de grea cumpănă, le abandonează totalmente. În lipsa evenimentelor, a cam dispărut subiectul și din presa oficială din FR, din statele UE. Toți așteaptă formarea guvernului la Chișinău și inaugurarea noului președinte la Kiev. Unul dintre puținii analiști politici care a riscat să recurgă la careva prognosticuri, este Nicolae Tkhaci de la portalul de știri RTA (Regional Trends Analitics), care consideră că anul 2019 ar putea deveni unul semnificativ pentru politicile SUA și a UE în Moldova și Ucraina. Par interesante opiniile domniei sale, în special sub aspectul unor posibile schimbări și pe dimesiunea transnistreană.

Tkhaci consideră că, anterior, politica SUA și a UE în Moldova era dominată de două aspecte de bază: UE și-a asumat responsabilitatea pentru domeniile social și economic, pe când SUA i-a revenit cel ce vizează securitatea. Primul bloc de programe viza în calitate de mecanism de implementare ”Parteneriatul estic”, cel de al doilea – extinderea latentă a NATO prin colaborarea ne-forțată cu Moldova și Ucraina. Însă, timp de doar câțiva ani, Moldova, din ”țara de succes” s-a transformat în una din cele mai problematice state la periferia europeană. Atât asta, cât și victoria lui Vladimir Zelenski la prezidențialele din Ucraina, ar fi obligat UE să revadă abordarea complexului de relații numit ”Parteneriatul estic”. Schimbarea componenței Comisiei europene ca urmare a alegerilor preconizate pentru 2019, ar putea condiționa și apariția unei noi strategii referitoare la Europa de Est, posibil una mai reușită ca cea actuală. Către anul 2014 caracteristicile monstruoase ale politicii moldovenești, crescută sub umbrela ”Parteneriatului estic” au devenit insuportabile. Furtul miliardului, acapararea statului de un oligarh, justiția selectivă și sfidarea celor mai elementare drepturi ale omului, au transformat țara într-un exemplu despre cum ”nu se poate integra în Uniunea Europeană”. În același timp, în alte state ale blocului situația a semnalat revenirea la normal, consolidarea democrației și aplicarea tot mai intensă a valorilor europene. Turul doi al scrutinului din Ucraina a demonstrat că și în statele postsovietice e posibilă transmiterea puterii pe cale pașnică, ca urmare a procedurilor democratice. În sensul dat, consideră Tkhaci, Moldova – care din propria vină a derapat la coada politicii și intereselor Brusselului, ar putea din nou se apară în centrul intereselor UE. Autorul admite că, în acest scop, UE va depune eforturi considerabile pentru a exclude alianța forțelor prezente în Parlament și desfășurarea anticipatelor, în cadrul cărora se admite că vor avea de câștigat forțele proeuropene. Asta ar condiționa revenirea Moldovei în agenda priorităților a UE și, respectiv, reluarea asistenței macrofinanciare către RM.

Concomitent, tot RTA, vine cu o altă abordare a situației. Analistul Anatolie Șveț consideră că situația în Moldova este mult mai serioasă decât pare la prima vedere. În opinia analistului,  special se testează un bloc politic de importanță vitală – va putea Moldova și mai departe continua mersul spre UE și NATO, sau va deveni frontieră între Vest și Federația Rusă. Analistul apelează la lucruri evidente – pornind de la faptul că Vestul a investit mult în Moldova – a finanțat tot ce putea fi susținut; a activizat societatea civilă, prin intermediul căreia a infiltrat în societatea moldovenească valorile democratice, ceea ce ar fi trebuit să condiționeze acceptarea în societatea moldovenească a cursului proeuropean fără alternativă. Însă nu a avut să se întâmple. Populația vede cauza problemelor cu care se confruntă în disensiunile marilor puteri, fenomen care frânează făurirea aici a societății pro-NATO, fenomen care ar face irațională continuarea finanțării Republicii Moldova și implementarea proiectelor investiționale din partea Uniunii Europene.  

Șveț consideră că Uniunea Europeană în relații cu Ucraina se va concentra asupra măsurilor de stabilizare a situației interne, pentru a garanta tranzitarea gazelor în UE și a evita exodul necontrolat al populației în Europa. NATO se va opri la Nistru, ceea ce va condiționa treptat slăbirea interesului către Ucraina din partea UE. Cât ține de Moldova, republica ar putea deveni în scurt timp un subiect de interes în aplicarea a eforturilor atât politice, cât și militar-strategice ale UE și NATO. Fenomenul va  necesita decizii netriviale în problema reglementării transnistrene. Șveț admite că ar putea fi vorba despre ”marea afacere” pe dimensiunea transnistreană între Moscova și Occident, care demult este așteptată, ba și promisă de cele mai versate cercuri europene.

Cât sunt aceste prognosticuri fondate? În dreapta Nistrului  cu prognosticuri la subiectul reglementării transnistrene nu se preocupă nimeni, în prim plan e problema supraviețuirii. În Transnistria la fel e calm, însă din alt punct de vedere. ”Sovietul Suprem” e preocupat de dezvoltarea ”republicii”. Spre exemplu, la 24 aprilie ”legislativul” a examinat programul dezvoltării atractivității turistice a regiunii. La prima audiere – absurditate. Regiune rebelă, militari mai mulți ca civili. La majoritatea intersecțiilor drumurilor – la cele ce duc spre Nistru –în mod obligatoriu sunt posturi de control, efectivul cărora este înarmat ca pe vreme de război – cu mașini blindate, mitraliere, pistoale-mitraliere. Indiferent de acest aspect specific, ”Sovietul Suprem” a  adoptat în prima lectură ”Programul de susținere și dezvoltare a turismului în ”rmn” pentru anii 2019-2026”. În conformitate cu normele parlamentare, adoptarea programului a fost însoțită de  stabilirea surselor de finanțare în volum de  17 milioane ruble locale (ceva mai puțin de 1,7 milioane dolari SUA). Scopul programului – a perfecționa calitatea turismului și a consolida atractivitatea turistică a Transnistriei. Concomitent, în ”legislativ” se accentuează că  activizarea turismului este un element important de promovare a ”rmn” peste hotare, ce ar influența interesul de a vizita regiunea și a se familiariza cu istoria și actualitatea  acesteia.  Deputații consideră că turismul în ”rmn” dispune de un potențial suficient. Se fac trimiteri la fenomenul Transnistriei, la ”cultura multinațională”, la complexul industrial, care ar putea fi ținte de atracție. Evident că nu are șanse regiunea a deveni Mekka turismului, însă este important că subiectul este discutat, indiferent de actualitatea din Moldova, ba și din Ucraina.

Tot la 24 aprilie legislativul transnistrean a adoptat programul de dezvoltare a businessului pentru anii 2019-2021.  La baza programului sunt două proiecte, care deja funcționează: este vorba de programul ”Cumpără produs în Transnistria” și ”Funcționarea școlii de business”. Pentru realizarea proiectului se alocă 3,6 milioane ruble locale, dintre care 1.1 milioane în anul curent. Concluzia: acțiunea e mai multe formală, însă ea neapărat va contribui la consolidarea spiritului de independență la populația locală.

Prin decizia ”Sovietului Suprem” va fi extins numărul întreprinderilor introduse în programul ”Fundației investițiilor capitate”. Este vorba de o listă a întreprinderilor sau instituțiilor care vor fi în timpul apropiat reparate, sau dotate cu utilaje. Este un moment de rutină, însă Tiraspolul din tot ce e posibil face temei propagandistic. În lista respectivă sunt mai multe obiecte ce țin de asigurarea reabilitării invalizilor, participanților la conflictul din 1992, a copiilor cu dizabilități. Spre deosebire de alte activități de acest gen, programul dat este finanțat din propriile surse.

Realizarea programului investițiilor capitale este extinsă și în forțele militare ale regiunii. La 24 aprilie curent ”președintele” Vadim Krasnoselischii a efectuat o vizită la o unitate militară de infanterie, care se propune pentru a fi reconstruită în cadrul realizării acestui program. ”Ministrul apărării” Oleg Obrucicov, care îl însoțea pe ”președinte”, a comunicat pentru presă că ”pentru prima dată pentru perfecționarea infrastructurii trupelor armate se investesc surse proprii a ”statului” transnistrean (putem afirma fără îndoială, că e prima reparație capitală în unitate militară,  anterior nu s-a efectuat nici cea cosmetică). Din aceste considerente, pornind de la faptul că ”republica” este limitată în mijloace financiare, toate obiectele propuse pentru reconstrucție sunt  vizitate personal de ”președinte”. În cadrul acestei vizite și se decide soarta obiectivului. Krasnoselischii a mai vizitat institutul militar și școala de cadeți. ”Președintele” a acceptat includerea instituțiilor respective pe lista obiectivelor preconizate reparațiilor în cadrul fondului  investițional. Ținem să accentuăm faptul că în lista obiectivelor prioritare pentru reparații și-au găsit loc instituțiile de pregătire ale militarilor și unitatea militară în care activează militarii. Astfel s-a confirmat teza potrivit căreia Tiraspolul preconizează și pe viitor să-și consolideze capacitatea de apărare, inclusiv prin crearea condițiilor de pregătire a militarilor. În incinta școlii de cadeți a avut loc întâlnirea lui Krasnoselischii cu efectivul instituțiilor de învățământ și militari în termen, care i-au înaintat ”președintelui” mai mult de 40 de întrebări cu diferite subiecte.

Îi mai deranjează pe cei de la Tiraspol lipsa întrunirilor în formatul ”5+2”, ce le limitează posibilitățile propagandistice. Însă trecerea treptată de la tematica bellică la cea de pace, de refacere a infrastructurii, la fel oferă posibilități pentru autoafirmarea regimului. Putem constata că Transnistria are propria agendă în competiția care se numește  ”soluționarea diferendului transnistrean”, care este treptat realizată și care zilnic sporește valoarea acestei regiuni. Valoarea dată devine deosebit de importantă în caz că presupunerile analiștilor politici sunt corecte la capitolul ”marele târg pentru Moldova între Vest și Moscova”. FR va cere compensații pentru ”libertatea Moldovei”, în lista cărora recunoașterea independenței regiunii transnistrene (cu garanții de ireversibilitate) ar putea fi minimul cerut de Moscova, ne mai vorbind de ”datoria pentru gaze” de 6.5 miliarde dolari SUA. Posibil, stabilitatea la hotare, costă…