Ion Leașcenco, președintele BUN: „Diferendul transnistrean poate fi rezolvat doar prin demilitarizarea, democratizarea și decriminalizarea regiunii“

Ion Leașcenco, președintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova, a avut amabilitatea să acorde un interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, organizație de cercetare al Universității „Lucian Blaga“ de la Sibiu. 

Ion Leașcenco

 

Stimate domnule Ion Leașcenco, ați intenționat să vă prezentați în fața electoratului din circumscripția Călărași drept candidat unionist pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Care sunt punctele forte pe care ați contaț să dobândiți mandatul, sub aspectul bilanțului Blocului Unității Naționale (unde sunteți președinte) și sub aspectul bilanțului personal?

 

Ion LEAȘCENCO: Din păcate, nu am fost lăsat să candidez pe Circumscripția uninominală Nr. 15 Călărași, chiar dacă am prezentat un număr suficient de semnături. Se pare că apariția noastră în politica moldovenească  nu convine nimănui. Cu siguranță avem șanse bune să câștig Circumscripția, de aceea, am și fost excluși. Drept confirmare, nici candidaturile colegilor mei Anatol Ursu și Mihai Goian nu au fost acceptate. Le este frică de unire și de oameni noi ca de tămâie. Cu toate acestea, inclusiv pentru a repara această nedreptate, îndemnăm oamenii să ne susțină pe lista națională Unirea – Democrația Acasă.

 

În pregătirea candidaturii, ați sesizat că problema transnistreană se află printre prioritățile cetățenilor, sau sunt altele mai presante? Dacă ar fi să propuneți un top al agendei cetățeanului, unde situăm tema transnistreană?

 

Ion LEAȘCENCO: Rezolvarea problemei transnistrene este imperativ necesară. Totuși, nu cetățeanul o poate rezolva ci clasa politică și, să o zicem pe șleau, Federația Rusă – stat agresor care continuă să mențină ilegal armata pe teritoriul Republicii Moldova.

Diferendul transnistrean poate fi rezolvat după sistemul 3D: Demilitarizarea, Democratizarea și Decriminalizarea regiunii. Doar după ce întreprindem acești pași esențiali, putem porni o campanie de informare corectă a populației și respectarea drepturilor cetățenești în stânga  Nistrului și la Tighina.

 

Aveți reproșuri de adresat instituțiilor oficiale care gestionează în prezent politica națională de reintegrare (Guvern, Președinție, Parlament)?

 

Ion LEAȘCENCO: Cu siguranță. Guvernanții de la Chisinau dau dovadă de o ipocrizie crasă. Pe deoparte exclamă sus și tare că raioanele din stânga Nistrului reprezintă o zonă de ocupație, pe de alta, continuă să facă afaceri cu autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, in detrimentul intereselor cetățenilor Republicii Moldova. Cel mai elocvent în acest sens este exemplul energiei electrice achiziționate de la centrală Termoelectrică de la Cuciurgan.

Președintele Dodon, la rându-i, continuă să scuipe în durerea ostașilor căzuți la Nistru în 1992 depunând flori la monumentul cazacilor care au omorât voluntari și polițiști moldoveni și cerând scuze, din partea Republicii Moldova, pentru războiul fratricid transnistrean.

 

În caz că ați fi dobândit mandatul de deputat, aveați în vedere propuneri concrete la tribuna Parlamentului, pentru soluționarea acestui conflict?

 

Ion LEAȘCENCO: Aș fi propus declararea ca persoane indezirabile a tuturor fruntașilor administrației separatiste și interzicerea circulației mașinilor cu plăcute de înmatriculare nerecunoscute, creând totodată condiții de înregistrare simplificate pe teritoriul Republicii Moldova și/sau crearea de unității ale ÎS Registru în teritoriile ocupate.

Aș fi sesizat procuratura privind abuzurile necontenite ale autorităților separatiste de la Tiraspol, aducând probe în acest sens. Pretinzând transparență maximă și sperând că organele competente să își facă treaba.  Astfel încât, după analiza minuțioasă a probelor să trimită aceste dosare în instanță. Această bătaie de joc nu poate continua la nesfârșit.

 

Vedeți utilă implicarea României în reglementarea transnistreană? Ce formule concrete ați propune?

 

Ion LEAȘCENCO: Implicarea României, de rând cu alte state din Uniunea Europeană și Statele Unite, este vitală. Pentru că România este interesată cu adevărat în rezolvarea problemei și este bine intenționată. Ceea ce nu putem spune despre Federația Rusă, stat agresor.

Efectivul de așa-ziși pacificatori ruși trebuie înlocuit cu o misiune internațională de pacificare. Mai ales, în condițiile în care, ONU a aprobat proiectul unei rezoluţii privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

 

A consemnat Constantin Constantinescu