Alin Gvidiani: Situația și progresele înregistrate în anul 2018 în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană

După cum este bine cunoscut obiectivele de reintegrare a țării și de promovare a unei soluții politice comprehensive pentru conflictul transnistrean cu respectarea suveranității şi integrității teritoriale a R. Moldova rămân a fi prioritare în Programul de activitate guvernamentală și în acest sens autoritățile de la Chișinău depun toate eforturile posibile în vederea realizării acestor deziderate.

În cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, partea moldovenească se manifestă proactiv, cu înaintarea permanentă de inițiative și viziuni menite să soluționeze problemele actuale de pe agendă, argumentarea pertinentă și combaterea abordărilor destructive, explicarea obiectivă a situației de fapt și prezentarea măsurilor întreprinse de către autoritățile constituționale în vederea atingerii soluțiilor viabile, mobilizarea partenerilor internaționali, precum și îmbunătățirea permanentă a prestației și a calității expertizei specialiștilor de profil din partea Chișinăului.

Efectuând o privire asupra evoluțiilor marcate pe parcursul perioadei 01.01-13.12.2018 în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană observăm că practic dialogul s-a dinamizat în toate platformele de interacțiune existente și este mai intens comparativ cu anii precedenți, cu menținerea activă a formatelor „5+2” (29-30 mai 2018, reuniunea de la Roma), „1+1” (30 întrevederi a reprezentanților politici, comparativ cu 9 în 2017) și a grupurilor de lucru sectoriale (87 de ședințe, comparativ cu 32 în 2017), cele mai productive fiind grupurile de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor (32 de ședințe), ocrotirea sănătății (11 ședințe), telecomunicații și servicii poștale (10 ședințe), economie (8 ședințe), educație (5 ședințe).

Datorită spiritului proactiv manifestat de către delegația moldovenească și deschiderii politice a părților, în procesul de negocieri în anul 2018 au fost semnate 4 documente:

1) Decizia protocolară „Privind interacțiunea în domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor”, 15.02.2018;

2) Înscrierea protocolară a întrevederii reprezentanților politici cu participarea grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, 28.02.2018;

3) Decizia protocolară „Cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană care nu desfășoară activități comerciale”, 24.04.2018;

4) Roadmap-ul „Pentru implementarea prevederilor Deciziei protocolare cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor din 25 noiembrie 2017”, 28.06.2018.

Din cele 8 subiecte ce figurează în așa-numitul pachet „Berlin plus” s-a reușit atingerea unor realizări palpabile pe 6 teme, rămânând a fi soluționată necondiționat/ neîntârziat și cu respectarea angajamentelor anterior asumate problema liberei circulații între maluri, dar și depolitizat și exclus de pe agenda negocierilor subiectul dosarelor penale, care ține de competența exclusivă a organelor de drept/ de înfăptuire a justiției și excede mandatul negociatorului din partea puterii executive.

  1. Pe podul de la Gura Bâcului – Bâcioc, după ceremonia de deschidere oficială din 18.11.2017 și evaluările tehnice s-a admis inițial circulația autovehiculelor până la 3,5 t și ulterior până la 10 t, iar urmare a constatărilor formulate la finele lunii septembrie curent de către compania „Universinj” SRL în comun cu expertul UE delegat în acest sens s-a stabilit posibilitatea admiterii în circulație a vehiculelor cu masa totală de până la 25 t (pentru sarcini necontrolate) și de maxim 40 t (pentru sarcini excepționale unice), urmând totuși a fi închiriată tehnică specială, existentă în alte state pentru a determina starea tehnică reală a podului, a evalua lucrările de reparație/ renovare ce se impun, cu stabilirea devizului de cheltuieli, elaborarea studiului de fezabilitate și inițierea lucrărilor propriu-zise. Delegația UE și Misiunea OSCE au exprimat disponibilitatea de a finanța lucrările respective prin intermediul fondurilor alocate pentru programele de promovare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului.

Îngrijorări trezește intenția părții transnistrene de a amenaja lângă s.Bâcioc un așa-numit terminal vamal internațional și o parcare pentru autovehicule de mare tonaj, partea moldovenească reiterând în repetate rânduri apelul de a renunța la încălcarea flagrantă a angajamentelor asumate, iar în cadrul Comisiei Unificate de Control insistă de mai mult de un an pe aprobarea unui proiect de decizie referitor la asigurarea liberei circulații pe întreg perimetrul obiectului, cu prezența exclusivă doar a pacificatorilor și cu stipularea că partea transnistreană va evacua așa-numitele posturi de control și va oferi garanții privind facilitarea circulației nestingherite a persoanelor și a mijloacelor de transport. Cu regret, partea transnistreană se eschivează și manifestă incapacitatea de a purta un dialog constructiv.

  1. Mecanismul de apostilare a actelor de studii de model neutru eliberate de către Universitatea “Taras Șevcenco” din or.Tiraspol este deplin funcțional și se implementează din 20.03.2018, până la 07.12.2018 fiind apostilate peste 193 de diplome (54-Italia, 28-Bulgaria, 20-SUA, 12-Franța, 11-Israel etc), în temeiul cadrului normativ ce a fost instituit prin Ordinul ministrului educației, culturii și cercetării din 06.02.2018 și Hotărârea Guvernului nr.138 din 07.02.2018 ,,Cu privire la completarea punctului 9 din Regulamentul privind aplicarea apostilei”.

Însă, partea transnistreană politizează excesiv subiectul, tratând eronat formalitatea de aplicare a apostilei care nicidecum nu presupune recunoașterea/ nerecunoașterea calificărilor obținute și/sau a instituției emitente ci atestă veridicitatea semnăturii, sigiliului și а ștampilei de ре acest act, calitatea în care а acționat semnatarul. Prin apostilarea diplomelor neutre se oferă șansa absolvenților din regiune de a-și continua studiile sau de a se angaja în câmpul muncii peste hotarele țării, iar decizia în privința competitivității/eligibilității candidatului aparține comisiei de selectare/evaluare a instituției respective. În privința aspectelor de acreditare și de ajustare a curriculumului universitar fiind necesară conformarea la cerințele în vigoare naționale și internaționale în domeniul educațional. Totodată, reprezentanții Tiraspolului pretind la eliminarea procedurii supralegalizării în privința diplomelor neutre, or această pretenție e în afara obiectului de reglementare al Deciziei protocolare din 25 noiembrie 2017, iar în partea ce ține de diplomele cu destinația Germania se cunoaște că acest stat a declarat rezerve față de aplicabilitatea în privința Republicii Moldova a unor prevederi ale Convenției de la Haga cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine din 05.10.1961, și respectiv, situațiile de acest gen depășesc autoritățile de la Chișinău.

  1. Pe dosarul școlilor cu predare în grafia latină constatăm că parțial partea transnistreană a îndeplinit doar 4 și 7 angajamente asumate, adică, prin încheierea contractelor de arendă la suma simbolică de 1000 lei/ lunar per instituție și pe un termen de 10 ani (01.01.2018-31.12.2017) și prin simplificarea unor formalități la circulația elevilor/profesorilor/ materialelor didactice/ produselor alimentare/ articolelor de construcții prin posturile de pe linia administrativă.

Chișinăul a propus și Tiraspolul a acceptat asigurarea fără notificări a liberei circulații în privința celor 1500 de elevi și 407 de angajați, inclusiv 224 de cadre didactice în baza carnetelor școlare și a legitimațiilor de profesor/angajat, fiind convenite modelele acestora și până la 12.12.2018 au fost eliberate de către Agenția Servicii Publice 1262 de carnete de elev și 186 de legitimații pentru angajați. Au avut loc deja mai multe treceri prin punctele de pe linia administrativă cu prezentarea doar a carnetelor și a legitimațiilor.

S-a obținut acordul parțial al părții transnistrene, care admite că ar putea accepta transportarea bunurilor destinate pentru școli pe baza facturii prezentate de agentul economic, însă, se condiționează cu acumularea de către ambele părți a tuturor exemplarelor și colaționarea periodică în comun a facturilor, ceea ce implică impedimente ascunse (resurse umane și de timp suplimentare). Au fost înregistrate cazuri când la transportarea unor bunuri (de ex. cadouri de Anul Nou), directorii de școli le treceau fără notificare prealabilă cu declararea la postul de trecere despre existența unor înțelegeri între Chișinău și Tiraspol de a transporta liber bunurile pentru școli, iar reprezentanții postului după ce lua legătura telefonică cu cei de la Tiraspol îndată cereau factura, o xerocopiau și permiteau trecerea.

Nesoluționate rămân a fi aspectele referitoare darea în folosință a terenurilor adiacente pentru organizarea manifestațiilor în aer liber și a evenimentelor sportive (se ascunde anexa la contractele de locațiune referitoare la atribuirea terenurilor), asigurarea cu sedii proprii/ potrivite pentru desfășurarea procesului educaţional (Ministerul Educației în repetate rânduri a accentuat că dispune de rezerve financiare pentru a procura noi sedii în or.Râbnița, Grigoriopol, Dubăsari și Tiraspol), echivalarea tarifelor la serviciile comunale (în prezent acestea depășesc de 2-8 ori calculele aplicate celorlalte școli din regiune).

Îngrijorează nedorința Federației Ruse de a executa cauza CEDO Catan ș.a. vs. RM și FR, interconectând-o cu evoluțiile din implementarea Deciziei protocolare pe școli și formatul ,,5+2”, interpretând eronat conceptului de control asupra situației din regiunea transnistreană și încercând în culise să influențeze poziția unor state-membre ale Consiliului Europei.

  1. Accesul la terenurile agricole de după traseul Camenca-Tiraspol a fost deblocat grație eforturilor constante ale Chișinăului și a prezenței permanente în teritoriu a reprezentanților Biroului politici de reintegrare, reușindu-se ca începând cu 01.08.2018 să fie asigurat proprietarilor/deținătorilor din raionul Dubăsari, cu restabilirea Mecanismului din anul 2006 și urmare a documentării cu certificate pentru posesie, folosință și prelucrare a loturilor de pământ pe un termen de 20 de ani. Până la 16.10.2018 au fost depuse seturile documentare necesare pentru suprafața de 5968,90 ha (91,90% din totalul de 6494,9 ha), fiind admise seturi pentru o suprafață de 5669,77 ha (87,29%) și înmânate 125 de certificate pentru o suprafață de 5395,9239 ha (83,08 %).

Suprafața de terenuri rămasă (deținătorii care nu au depus seturile de documente necesare, cei care se află peste hotarele țării, terenurile aflate la balanța administrației publice locale, precum și terenurile care fac obiectul succesiunii) va fi documentată pe parcurs, partea moldovenească insistând pe documentarea și oferirea accesului la terenurile ce se confirmă prin acte cadastrale emise de către organele competente ale Republicii Moldova că sunt incluse în hotarul satului respectiv.

Deranjează insistența părții transnistrene de a închide dosarele penale legate de terenuri, or, reieșind din mandatul atribuit negociatorului-șef și conform angajamentului din pct.5 al Deciziei protocolare pe terenuri, partea moldovenească doar a informat Procuratura Generală despre evoluțiile înregistrate după data de 01.08.2018 în partea ce ține de accesul la terenuri, procesul de documentare cu certificate, deciziile corespunzătoare urmând a fi luate conform cerințelor legislației în vigoare și în dependență de noile circumstanțe apărute.

  1. Domeniul telecomunicațiilor este pe agenda atât a grupurilor de lucru sectoriale cât și a ședințelor de lucru, cu participarea membrilor Guvernului, ambasadorilor Suediei și Franței, operatorilor de telefonie de pe malul drept, iar întru realizarea prevederilor Protocolului de la Roma pe 28.06.2018 a fost semnat la nivelul coordonatorilor grupurilor de lucru un Roadmap, în proces de negocieri cu operatorii fiind și un Memorandum cu privire la cesiunea cotei teritoriale de licență și a compensațiilor oferite în acest sens, cu promovarea concomitentă a ajustărilor de resort la cadrul normativ național și a unui Protocol adițional la Decizia protocolară din 25.11.2017 întru a actualiza prevederile acesteia. La ședința Guvernului din 21.11.2018 a fost aprobat proiectul unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea art.97 din Legea comunicațiilor electronice nr.241/2007 care a reglementat procedura de atribuire a licenței cu limitare teritorială doar pentru unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender.

Aspecte problematice și care necesită o soluționare adecvată implică elemente ce țin de necesitatea înregistrării la ANRCETI a operatorului InterDnestrCom și a conformării activității acestuia la cerințele cadrului legal în vigoare pentru a se evita anumite situații de risc în procesul de interacțiune cu operatorii de pe malul drept și cu autoritatea națională de reglementare: nerespectarea regulilor de concurență loială, procesări ilegale de date personale, interceptări telefonice neautorizate, potențiale litigii de arbitraj internațional ș.a.

  1. Mecanismul de asigurare a documentării autovehiculelor din regiunea transnistreană cu plăci și certificate de înmatriculare neutre a fost pus în aplicare din 01 septembrie curent, prin deschiderea celor 2 puncte de înmatriculare din Râbnița și Tiraspol, cu înmânarea simbolică pe 10 septembrie curent de către Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini a primelor numere neutre, iar începând cu 09 octombrie curent primele autovehicule documentate cu certificate permanente pot să participe în traficul rutier internațional, cu condiția prezenței actelor necesare la traversarea frontierei de stat: permis de conducere național/ internațional, pașaport valabil pentru călătorie, asigurare de răspundere civilă auto ,,Cartea Verde”, actul care confirmă transmiterea în folosință a vehiculului, raportul de inspecție tehnică periodică a automobilului, elipsa cu inscripția ,,MD” instalată în spatele mijlocului de transport, alte acte justificative, necesare călătoriilor în străinătate conform cerințelor țărilor de destinație/ tranzitate.

Autoritățile Republicii Moldova au informat partenerii internaționali interesați despre specificul mecanismului pus în aplicare și au promovat cadrul normativ menit să implementeze Decizia protocolară din 24.04.2018: Legea nr.170 din 26.07.2018 cu privire la înmatricularea unor mijloacelor de transport și modificarea unor acte legislative, Hotărârea Guvernului nr.847 din 20.08.2018 ,,Pentru punerea în aplicare a Legii nr.170/2018 cu privire la înmatricularea unor mijloace de transport și modificarea unor acte legislative”, au fost actele departamentale necesare pentru implementarea mecanismului (Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul Vamal, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, Agenția Servicii Publice).

Până în prezent nu au fost atestate careva derogări de la înțelegerile stabilite.

Până la 12.12.2018 au fost înmatriculate 1555 de mijloace de transport (1019-Tiraspol, 536-Râbnița), au fost preschimbate din transnistrene în moldovenești 1400 de permise de conducere (total: 2017-2018 – 5640), peste hotarele țării au fost stabilite peste 300 de ieșiri. Tendința denotă, că peste 95% din cei cărora le-au fost procesate cererile în prima lună – sunt cetățeni cu buletinul de identitate al Republicii Moldova.

Este de remarcat că pe parcursul anului 2018, datorită eforturilor consistente ale Chișinăului au fost  înregistrate și alte realizări remarcabile pe dimensiunea transnistreană, cum ar fi:

– reluarea după 5 ani și 4 luni a activității grupurilor de lucru pentru drepturile omului (pe 15 iunie, 11 iulie, 06 noiembrie și pe 13 decembrie au avut loc 4 ședințe), dar și atragerea atenției Președinției în exercițiu a OSCE de a menține în vizor și de a include ca o prioritate permanentă pe agenda negocierilor problema monitorizării respectării/ protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană;

– adoptarea la 24.05.2018 a Hotărârii Parlamentului ,,Cu privire la aprobarea Planului național de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022” (PNADO 3), cu fixarea unui șir de acțiuni primordiale întru a asigura respectarea diferitor categorii de drepturi în regiunea transnistreană și a retrage orice rezerve de aplicabilitate teritorială a tratatelor internaționale în materia drepturilor omului;

– organizarea după o pauză de 2 ani și 1 lună a noilor reuniuni ale Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării (pe 18 aprilie, 11 iulie și pe 07 noiembrie au avut loc 3 ședințe);

– aprobarea măsurilor de susținere a locuitorilor din regiunea transnistreană în vederea asigurării acestora cu medicamente antituberculoase și antiretrovirale, precum și cu dispozitive de diagnostic a tuberculozei și a infecției HIV (promovarea hotărârii de Guvern nr.767 din 25.07.2018);

– prelungirea până la 31 decembrie 2018 a termenului de aprovizionare a agenților economici și a populației din raioanele de est ale țării cu produse petroliere, introduse prin punctul de trecere a frontierei ,,Novosavițcaia–Cuciurgan” (promovarea hotărârii de Guvern nr.577 din 20.06.2018);

– stabilirea unor scutiri fiscal-vamale până la data de 01 iulie 2019 la importul în regiune a medicamentelor, produselor farmaceutice și parafarmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților cu condiția realizării acestor operațiuni de către agenții economici din raioanele de est ale țării și care sunt înregistrați la Agenţia Servicii Publice, respectării procedurilor stabilite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, rămânerii acestor mărfuri pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale și trecerii acestora mărfuri prin punctele de control comun de la frontiera de stat moldo-ucraineană;

– alocarea a 15 mln. de lei pentru implementarea a 49 de proiecte de dezvoltare social-economică a localităților din Zona de Securitate, prin intermediul Programului activităților pentru reintegrarea țării pentru anul 2018 (total 2011-2018: 11 programe, 97 mln. lei, 355 de proiecte implementate);

– alocarea a 16 mln. de lei pentru a compensa parțial unele pierderi suportate în perioada anilor 2017-2018 de către proprietarii terenurilor agricole din raionul Dubăsari (2014-2018: 45 mln. de lei);

– promovarea în premieră a unei serii de campanii în sfera educațională, cu genericul „O carte pentru educația ta” (15 februarie-31 martie 2018), „Reintegrarea țării în imaginile copiilor și tineretului” (07-25 mai 2018), ,,Biblioteca Națională – o punte între două maluri ale Nistrului” (31 octombrie 2018), fiind colectate și repartizate celor 8 instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană 800 de donații de carte, fiind evaluate 116 desene ale elevilor din 14 instituții de învățământ, autorii a 5 din cele mai competitive au fost apreciate cu scrisori de mulțumire din partea Vicepremierului pentru reintegrare, cu organizarea unei expoziții la Strasbourg și apariția primelor cereri de achiziționare de desene, precum și fiind asigurată oportunitatea elevilor de a discuta cu scriitori contemporani renumiți aspecte valoroase ce cultivă dragostea de țară, de oameni şi promovează valorile naționale.

În anul curent, pe aspecte de securitate reprezentanții Chișinăului au intervenit cu o serie de reacții prompte la situațiile de tensiune artificial provocate de către partea transnistreană:

a) implicarea operativă și sensibilizarea neîntârziată a partenerilor internaționali și a opiniei publice pe marginea incidentelor și exercițiilor militare (54 – 11 luni 2018, 40 – 2017, 38 – 2016), în special pe cele din iunie-septembrie curent când a fost stabilită deplasarea nesancționată prin Zona de Securitate a unităților de tehnică blindată a Grupului Operativ al Trupelor Ruse, organizarea de aplicații militare cu forțarea r.Nistru, concentrarea de contingente și echipamente militare fără simboluri de apartenență la forțele de menținere a păcii;

b) sesizarea continuă a Centrului pentru prevenirea conflictelor de la Viena cu solicitarea de a lua atitudine față de evoluțiile din raioanele de est ale țării și de a examina posibilitatea implementării elementelor de avertizare timpurie şi de gestionare a conflictelor;

c) insistarea în raport cu Misiunea OSCE în Moldova de a raporta la Secretariatul de la Viena fiecare incident din Zona de Securitate (nu lunar, trimestrial sau anual cum era anterior), dar și de a reiniția verificarea situației curente la depozitul de muniții de la Cobasna, de a evalua pericolul inventarelor stocate (umanitar, ecologic, de securitate) și de a elabora/implementa un plan de măsuri în vederea distrugerii/evacuării stocurilor existente;

d) reacționarea la scrisoarea cu amenințări din partea Tiraspolului și informarea actorilor în formatul de negocieri ,,5+2” și a misiunilor diplomatice pe marginea acțiunilor provocatoare ale reprezentanților structurilor de forță transnistrene care blochează activitatea grupurilor de lucru moldo-ucrainene responsabile de plasarea/renovarea pilonilor de frontieră pe segmentul central al acesteia și creează premise pentru potențiale confruntări armate, cu avertizarea părții transnistrene că în cazul repetării acestor tactici partea moldovenească își rezervă dreptul de a mobiliza comunitatea internațională și de a aplica măsuri adecvate de răspundere în modul stabilit de lege;

e) dezvoltarea unei platforme interinstituționale de dialog cu oficialii relevanți de la Kiev și de la Tbilisi pe probleme de securitate regională și de schimb de bune practici în materie de reglementare a conflictelor regionale și de protecție a drepturilor persoanelor afectate de conflicte teritoriale.

Este de remarcat și faptul că la ultima sesiune a celei de-a 25-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE din 07.12.2018 s-a adoptat o nouă Declarație cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, care reafirmă poziția fermă a statelor participante la OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor inalienabile, politice, economice și sociale ale populației. Prin această declarație a fost apreciat și angajamentul părților de a facilita rezolvarea unor probleme de durată, dar și au fost încurajați mediatorii și observatorii să continue coordonarea eforturilor și să facă uz de toate instrumentele pentru a se avansa în procesul de reglementare.

Guvernul Republicii Moldova va continua să promoveze acțiuni pozitive în raport cu locuitorii și antreprenorii din regiunea transnistreană întru a asigura protecția drepturilor fundamentale ale omului, a soluționa problemele urgente de dezvoltare, a antrena regiunea în vectorii politicii interne și externe a statului unitar și indivizibil Republica Moldova, a crea condiții avantajoase pentru desfășurarea activității economice și a restabili spațiile naționale unice (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informațional etc.).