Alexandr Vâlkov: Drepturile omului în Transnistria nerecunoscută: ele există sau nu există / Права человека в непризнанном Приднестровье: они есть или их нет

În Transnistria există o formulă specială pentru punerea în aplicare a normelor și convențiilor privind drepturile omului, care permite, în conformitate cu limitarea suveranității internaționale, utilizarea în calitate de lege a acelor dispoziții care sunt reflectate în documente, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Pactele Internaționale cu privire la drepturile omului. Aceste și multe alte documente internaționale constituie baza domeniului legislativ al Transnistriei, dar implementarea acestora pentru locuitorii Transnistriei este foarte dificilă.

În cadrul ONU, s-a înființat postul de Consilier Șef al ONU pentru drepturile omului în Transnistria, unde reprezentantul internațional are posibilitatea de a obține în mod direct informațiile de care are nevoie cu privire la situația din diverse probleme juridice. Raportul lui Thomas Hammarberg, expert al ONU privind drepturile omului în Transnistria, prezentat în 2013, este important pentru discutarea subiectului respectării drepturilor omului în Transnistria. În timpul celor trei vizite efectuate în 2012, el a vizitat o serie de penitenciare, instituții de sănătate și  de protecție socială, și a făcut un schimb de opinii cu reprezentanții autorităților executive și judiciare. Ca rezultat, el a întocmit un raport asupra situației cu privire la respectarea drepturilor omului în Transnistria, care conținea o serie de recomandări adresate autorităților transnistrene de a îmbunătăți situația cu privire la drepturile omului. Pe baza rezultatelor monitorizării situației din Transnistria, expertul Națiunilor Unite pentru drepturile omului din Transnistria a făcut 38 de recomandări. Raportul poate fi citit pe site-ul misiunii ONU în Moldova (www.un.md). Potrivit lui Thomas Hammarberg, există probleme în domeniul drepturilor omului în orice țară. Implementarea și protejarea acestor drepturi depinde în mare măsură de situația economică a statului. „În Transnistria, am avut acces deplin la toate instituțiile, la toți oamenii și am apreciat foarte mult această deschidere”, a remarcat Thomas Hammarberg.

Raportul lui Thomas Hammarberg din 2013 cu privire la situația drepturilor omului în Transnistria este „critic, dar și optimist”, și nu este de natură politică. „Punctul meu de plecare este că drepturile omului trebuie să existe peste tot și în raport cu oricine, indiferent de locul în care trăiește persoana. Dacă există anumite circumstanțe politice, care încalcă drepturile omului sau nu permit cetățenilor să își exercite pe deplin aceste drepturi, este necesar să se facă tot posibilul pentru a elimina aceste obstacole” – a spus Thomas Hammarberg.

Referindu-se la punerea în aplicare a drepturilor omului în statele nerecunoscute, Thomas Hammarberg a subliniat că, în multe privințe, acestea depind de interpretarea principiului popoarelor pentru autodeterminare de către comunitatea internațională în ansamblu și de către statele individuale. „Problema autodeterminării este una dintre cele mai complexe din prezent… Principiul autodeterminării este consacrat în documentele ONU. Dar însăși termenul „autodeterminare” nu este explicat. Uneori este foarte greu să spui ce înseamnă el însuși. Multe state se opun introducerii acestui principiu, deoarece se tem că orice parte a țării poate în orice moment să realizeze principiul autodeterminării. Foarte rar există recunoașterea principiului autodeterminării, așa cum sa întâmplat cu Cehoslovacia. De fapt, în dreptul internațional acest termen nu este explicat și este foarte rar menționat. Acesta este un alt exemplu în care politica prevalează asupra drepturilor omului. Știm că există Cipru de Nord, Oseția de Sud, Nagorno-Karabah, Kosovo și alte țări în care există un element de autodeterminare. Însă, în toate aceste cazuri, politica are poziții foarte puternice”.

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a comentat în 2013 raportul lui Thomas Hammarberg privind situația din Transnistria: „Nu există frontiere pentru drepturile omului. Este extrem de important să lucrăm la cele mai profunde probleme ale drepturilor omului în teritoriile aflate în litigiu, indiferent de recunoașterea politică sau statutul juridic al acestor teritorii”.

Expertul ONU pentru drepturile omului din Transnistria a declarat că, dacă nu luăm în considerare încălcările drepturilor omului legate de motive politice – natura nerecunoscută a Transnistriei și relațiile nerezolvate dintre Tiraspol și Chișinău, situația din Transnistria nu este diferită de cea observată de Thomas Hammarberg în alte țări europene. Una dintre problemele acute este încălcarea de către autoritățile moldovenești a dreptului la libera circulație.

Printre aspectele problematice, el a menționat legislația transnistreană inutil de rigidă, în cazul în care o mulțime de oameni care execută o pedeapsă în închisoare pentru infracțiuni minore, ar putea, de exemplu, să fie pedepsiți sub formă de amenzi. De asemenea, vorbind despre deficiențele din domeniul de aplicare a legii, Thomas Hammarberg a subliniat că, în Transnistria se aplică inadecvat o măsură preventivă sub formă de reținere, arestare ar trebui să fie utilizat în cazuri excepționale, atunci când există toate motivele și când inculpatul ar putea să fugă, să distrugă dovezile sau să facă presiuni asupra martorilor. În majoritatea cazurilor, după cum a subliniat Thomas Hammarberg, s-ar putea aplica un alt fel de măsuri preventive cum ar fi angajamentul de a nu pleca din regiune, gaj, sau arest la domiciliu.

În ceea ce privește situația minorităților naționale și religioase, expertul ONU pentru drepturile omului din Transnistria a declarat: „Nu există probleme ale minorităților naționale. În Transnistria există trei grupuri etnice principale – ruși, ucrainieni și moldoveni. Constituția spune că au statut egal. Prin urmare, procesul educațional în școli este organizat, pornind de la acest principiu. Singura problemă o reprezintă școlile în care predarea se desfășoară în limba română (vorbim despre școlile de pe teritoriul Transnistriei care fac parte din sistemul educațional al R. Moldova)”. Ca modalitate corectă de a rezolva problema, expertul Organizației Națiunilor Unite a cerut ca mai multe școli să treacă la procedura de acordare a licențelor în Ministerul Educației din Transnistria.

Thomas Hammarberg a descris și problema deținătorilor de teren. Potrivit acestuia, după prăbușirea Uniunii Sovietice, foștii fermieri colectivi s-au confruntat cu nedreptate atunci când terenurile lor au fost transferate marilor producători agricoli.

În plus, expertul în drepturile omului, în recomandările sale, a solicitat conducerii Transnistriei să acorde o atenție situației copiilor rămași fără îngrijire părintească, pensionarilor singuri și persoanelor cu dizabilități. Potrivit lui Thomas Hammarberg, el este destul de mulțumit de condițiile din instituțiile specializate ale planului social. Dar, în opinia sa, este oportun să se realizeze dezagregarea lor prin crearea unor unități „de tip familial”.

Începând din 2013, s-au desfășurat lucrări în organele de administrație ale Transnistriei prin crearea unui grup de lucru interdepartamental pentru elaborarea unui plan de punere în aplicare a recomandărilor expertului ONU în domeniul drepturilor omului din Transnistria. Acest lucru a devenit important deoarece, pentru prima dată, evaluarea internațională a fost efectuată prin metoda incluziunii directe, și nu prin intermediari. Grupul interdepartamental a acordat o atenție deosebită reformei sistemului penitenciar, problemelor copiilor cu dizabilități, tratamentului persoanelor din dispensarele psiho-neurologice și al altor domenii.

Însă, pentru Transnistria a devenit o problemă, în care sprijinul internațional este predominant, deoarece este foarte dificil să rezolvi singur problemele umanitare urgente. Aceasta se referă, în primul rând, la problemele legate de sănătatea publică – vaccinarea, lupta împotriva tuberculozei și HIV-SIDA. De-a lungul anilor, o serie de organizații internaționale și-au implementat programele de proiecte în Transnistria, dar recent s-a constatat că un număr de proiecte au fost reduse din cauza problemelor economice și financiare.

Un rezultat efectiv al schimbărilor în domeniul drepturilor omului în Transnistria este  monitorizarea sistematică a situației și programul de măsuri de îmbunătățire a situației  drepturilor omului. Ținând cont de acest obiectiv, cinci ani mai târziu, Thomas Hammarberg a venit din nou în Transnistria și a făcut anumite concluzii și  propuneri. Expertul înalt al ONU este mulțumit de modul în care sunt implementate recomandările în perioada anterioară. „Am venit în mod special pentru a vedea ce schimbări au avut loc. S-au făcut multe pentru a proteja persoanele cu dizabilități și s-au înregistrat progrese în combaterea violenței domestice”, a declarat Thomas Hammarberg.

La rândul său, șeful afacerilor externe al Transnistriei, a declarat: „Aș dori să se constate poziția conceptuală a domnului Hammarberg, care coincide cu cea transnistreană: Drepturile omului nu pot fi îngrădite. Astăzi, am discutat în detaliu aspectele legate de drepturile omului într-un complex asociat cu conflictul moldo-transnistrean nesoluționat ”. Vitalii Ignatiev a atins o problemă abordată de expert, controlul comun al forțelor de securitate ale Moldovei și Ucrainei la frontiera dintre Ucraina și Transnistria, inclusiv dificultățile de livrare a medicamentelor și produselor alimentare, inclusiv pentru copii. Thomas Hammarberg nu a ignorat nici procesul de negociere dintre Tiraspol și Chișinău, menționând că acordurile semnate la sfârșitul anului trecut au permis părților să rezolve unele dintre problemele identificate în raportul din 2013. Vorbim despre procesul de apostilare a diplomelor transnistrene în învățământul superior, precum și despre scoaterea de pe ordinea de zi a temei de funcționare a școlilor din sistemul educațional moldovenesc pe teritoriul Transnistriei.

Președintele Vadim Krasnoselskii a vorbit cu expertul înalt al ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg, și a subliniat că Transnistria este un stat democratic modern, în care valoarea principală este cea a oamenilor, iar sarcina principală este să-i respecte drepturile. Legislația transnistreană pune în aplicare numeroase norme internaționale care protejează drepturile omului și drepturile civile.

Thomas Hammarberg a afirmat că, după vizita din 2012, a fost elaborat un raport detaliat, cu o analiză detaliată a situației și recomandări specifice. De această dată, expertul nu numai că a evaluat situația, ci și le-a comparat cu datele de cinci ani din urmă. O atenție deosebită în cadrul acestei vizite se acordă temei protecției drepturilor persoanelor cu handicap. Vadim Krasnoselskii a remarcat în acest sens că anul 2018 a fost declarat Anul Șanselor Egale în Transnistria. A fost dezvoltat un program bogat și diversificat de măsuri pentru susținerea oamenilor a căror viață este complicată de circumstanțele legate de starea de sănătate. Scopul său este de a crea condiții pentru socializarea cu succes a persoanelor cu dizabilități, pentru a demonstra în practică o egalitate deplină în societate. O realizare valoroasă – Ombudsmanul ONU a numit deschiderea în republică a unui centru unde copiii cu dizabilități care pot rămâne pe tot parcursul zilei, ce a fost deschis pe fondurile Uniunii Europene.

Analizând situația în ansamblu în diferite domenii ale protecției drepturilor omului, inclusiv a celor a căror capacitate sanitară este limitată, Ombudsmanul a atras atenția asupra faptului că în localitățile din Transnistria există încă deficiențe în problema dotării cu rampe a intrărilor în clădiri. Obiectivele de construcții ridicate de la zero trebuie neapărat să fie echipate cu rampe, această cerință fiind stabilită prin lege.

Un alt domeniu pe care experții ONU l-au studiat în Transnistria este problema violenței domestice. După ce a numit acest subiect delicat, Thomas Hammarberg a apreciat pozitiv faptul că sunt luate măsuri de susținere a victimelor. El și-a împărtășit impresiile vizitând una dintre instituțiile menite să ajute femeile care se confruntă cu problema violenței domestice. Vadim Krasnoselskii, la rândul său, a vorbit despre practica aplicării în Transnistria a informării obligatorii pentru angajații ministerului de interne asupra cetățenilor care intră în spații medicale cu semne evidente de vătămare corporală. Acest lucru permite reacționarea în mod corespunzător la faptele de violență și să se facă o muncă preventivă, inclusiv pe cea care intră sub incidența Codului Penal al RMN.

HIV și tuberculoza sunt obiectul unei atenții deosebite a apărătorilor drepturilor omului. Reprezentanții ONU au examinat situația în general și în instituțiile penitenciare. Ei au vizitat unități medicale de facilități corecționale, au remarcat munca în curs de desfășurare și buna calitate a echipamentului medical folosit, subliniind importanța izolării pacienților. Vadim Krasnoselskii a informat participanții la întâlnire despre utilizarea în Transnistria a unui  instrument eficient de prevenire precum fluorografia sistematică obligatorie, precum și funcționarea unui dispensar modern de tuberculoză la Rîbnița și construirea unei instalații similare la Bender. Problema este văzută în absența temeiurilor legale pentru tratamentul obligatoriu și izolarea pacienților cu tuberculoză. Vadim Krasnoselskii consideră că posibilitatea prezenței libere a purtătorilor de infecție în societate încalcă drepturile cetățenilor sănătoși, și a recomandat experților internaționali să analizeze această problemă mai atent. În ceea ce privește locurile de detenție și situația cu răspândirea tuberculozei, în opinia lui Vadim Krasnoselskii, singura cale de ieșire este izolarea totală a prizonierilor bolnavi.

Despre organizațiile non-profit. Expertul înalt al ONU pentru drepturile omului a ridicat problema importanței activității organizațiilor non-profit, menționând că în Transnistria se desfășoară destul de activ și productiv. A fost o chestiune a legii recent adoptate care reglementează activitățile lor. Vadim Krasnoselskii a informat interlocutorii că lucrările privind documentul au fost realizate în comun. Particularitatea noilor norme este că legea nu permite implementarea ONG-urilor cu activitate politică.

Referindu-se la afirmația lui Thomas Hammarberg, că organizația pe care o reprezintă el însuși nu permite o influență politică, șeful statului transnistrean a subliniat că pozițiile pe această temă coincid. În ceea ce privește activitatea organizațiilor non-profit, V. Krasnoselskii le consideră necesare. El este primul lider transnistrean care menține contacte cu publicul: recent a avut loc o întâlnire extinsă a conducerii republicii cu reprezentanți ai ONG-urilor. La 14 iunie, au fost următoarele. Aceasta a inclus, printre altele, crearea unui Consiliu al organizațiilor neguvernamentale (ONG) din cadrul Guvernului Transnistriei.

O atenție specială a experților ONU a fost acordată de această dată romilor. Thomas Hammarberg a explicat că interesul profesional prezentat față de reprezentanții acestei naționalități se datorează faptului că în comunitatea mondială există prejudicii împotriva lor. Vadim Krasnoselskii a menționat că Transnistria este un stat multietnic în care oprimarea sau discriminarea bazată pe un semn național, lingvistic sau alt semn este inacceptabilă. Președintele a spus că din cele 9,5 mii adresări ale cetățenilor, primite în ultimul an, nu a fost nici unul asociat cu încălcarea drepturilor reprezentanților oricărei diaspore.

Printre recomandările formulate de expertul înalt al ONU în domeniul drepturilor omului, pe baza vizitei curente în Transnistria, se numără elaborarea unui program de stat în domeniul protecției drepturilor omului, informarea maximă a populației, includerea acestei probleme în programele educaționale – atât în școli, cât și în instituțiile de învățământ superior, ceea ce implică o interacțiune strânsă cu populația.

În domeniul protecției drepturilor omului, instituția ombudsmanului ocupă un loc important. Thomas Hammarberg a subliniat oportunitatea interacțiunii și a schimbului de experiență al comisarului pentru drepturile omului din Transnistria cu colegii din alte țări.

Este important, ca odată cu respectarea drepturilor omului în Transnistria, statul să nu ocupe o poziție de defensivă în raport cu reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului. Acest lucru este greșit, pentru că în toate țările există o problemă legată de drepturile omului, iar în acele țări în care conducerea arată o abordare deschisă a problemelor din acest domeniu, sunt luate măsuri practice, care sunt mai eficiente și rezolvă problemele. În Transnistria, aș dori să văd ca instituția ombudsmanului să fie mai independentă și să apere drepturile omului garantate de Declarația Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, este important să menționăm că resursele financiare sunt întotdeauna necesare pentru punerea în aplicare și protejarea drepturilor omului din partea statului și a societății. Mai mult de atât, unele aspecte ale reformării în domeniul drepturilor omului nu numai că nu necesită investiții financiare suplimentare, ci și pot economisi fonduri bugetare pe viitor.

În domeniul protecției drepturilor omului este foarte important nivelul activității societății civile, datorită căruia gradul de conștientizare și calitatea dialogului public privind numeroase aspecte nerezolvate în domeniul drepturilor omului poate crește semnificativ. Împreună, statul și societatea civilă din Transnistria ar trebui să-și concentreze eforturile suplimentare în direcția protecției sociale a categoriilor celor mai puțin protejați locuitori din regiune.

 

 

В Приднестровье существует особая формула правовой имплементации норм и конвенций в сфере прав человека, которая позволяет ввиду ограничения международного суверенитета использовать в качестве норм права те положения, которые отражены в таких документах, как Всеобщая декларация прав человека, Европейская конвенция о защите прав человека, международные пакты о правах человека. Эти и многие другие международные документы являются основой законодательного поля Приднестровья, но их реализация для жителей Приднестровья очень затруднительна.

Так в ООН учреждена должность Главного Советника ООН по правам человека в Приднестровье, где международный представитель имеет возможность напрямую получить нужную ему информацию о ситуации в различных правовых вопросах. Представленный в 2013 году отчёт старшего эксперта ООН по правам человека в Приднестровье Томаса Хаммарберга имеет важное значения для обсуждения темы соблюдения прав человека в Приднестровье. Во время своих трёх визитов в 2012 году он посетил ряд пенитенциарных учреждений,  организаций системы здравоохранения и социальной защиты,  обменялся мнениями с представителями исполнительных и судебных органов власти. По результатам чего им был составлен отчёт о ситуации с соблюдением прав человека в Приднестровской Молдавской Республике, который содержал ряд рекомендаций приднестровским властям по улучшению ситуации с правами человека. По результатам мониторинга ситуации в Приднестровье, старшим экспертом ООН по правам человека в Приднестровье было сделано 38 рекомендаций.  Отчёт можно прочесть на сайте миссии ООН в Молдове (www.un.md). По словам же Томаса Хаммарберга, проблемы в области прав человека существуют в любой стране. Реализация и защита этих прав во многом зависит от экономической ситуации в государстве. «В Приднестровье у меня был полный доступ во все учреждения, ко всем людям, и я очень высоко оценил эту открытость», – отметил Томас Хаммарберг.

Доклад Томаса Хаммарберга  2013 года о ситуации с правами человека в Приднестровье «критичен, но оптимистичен» и не носит политического характера. «Моя отправная точка – права человека должны существовать везде и по отношению ко всем независимо от того, где человек проживает. Если существуют определённые политические обстоятельства, которые каким-либо образом нарушают права человека или не позволяют гражданам воспользоваться этими правами в  полной мере, необходимо сделать всё возможное, чтобы устранить эти препятствия», – заметил Томас Хаммарберг.

Говоря о реализации прав человека в непризнанных государствах, Томас Хаммарберг подчеркнул, что во многом зависит от трактовки, как международным сообществом в целом, так и отдельными государствами принципа народов на самоопределение. «Вопрос о самоопределении — один из самых сложных из тех, которые существуют на сегодняшний день… Принцип самоопределения закреплён в документах ООН. Но сам термин „самоопределение“ не разъяснён. Порой очень трудно сказать, что он под собой подразумевает. Очень много государств оказывают сопротивление внедрению этого принципа, так как они боятся, что любой кусок страны в любой момент может реализовать принцип на самоопределение. Очень редко бывает признание принципа на самоопределение, как это произошло с Чехословакией. На самом деле, в международном праве этот термин не разъяснён, и на него очень редко делается ссылка. Это ещё один пример, когда политика превалирует над правами человека. Мы знаем, что существует Северный Кипр, Южная Осетия, Нагорный Карабах, Косово и другие страны, где присутствует элемент самоопределения. Но во всех этих случаях политика имеет очень сильные позиции».

Верховный комиссар Организации Объединённых Наций по правам человека Нави Пиллай в 2013 году прокомментировала отчёт Томаса Хаммарберга о ситуации в Приднестровье: «Для прав человека не существует никаких границ. Жизненно важно работать по глубинным вопросам прав человека на спорных территориях независимо от политического признания или правового статуса таких территорий».

Старший эксперт ООН по правам человека в Приднестровье констатировал, что если не брать нарушения прав человека, связанные с политическими причинами – непризнанность Приднестровья и неурегулированность отношений между Тирасполем и Кишинёвом, то ситуация в Приднестровье ничуть не отличается от той, которую наблюдал Томас Хаммарберг в других европейских странах. Одной из острых проблем, с которыми сталкиваются приднестровцы, – нарушение молдавскими властями права на свободу передвижения.

В числе проблемных вопросов он отметил неоправданно жёсткое приднестровское законодательство, где очень много людей отбывает наказание в местах лишения свободы за незначительные преступления, по которым наказание могло быть, например,  в виде штрафа. Также, говоря о недостатках в области деятельности правоохранительных органов, Томас Хаммарберг подчеркнул, что в Приднестровье в большем случае нецелесообразно применяется мера пресечения в виде взятия под стражу, арест необходимо применять в исключительных случаях, когда есть все основания, что подследственный может скрыться, уничтожить вещественные доказательства или же оказать давления на свидетелей. В большинстве же случаев, как подчеркнул Томас Хаммарберг, можно было бы применять такие меры пресечения, как подписка о невыезде, залог или домашний арест.

Касаемо положения национальных и религиозных меньшинств, то старший эксперт ООН по правам человека в Приднестровье заявил: «Здесь нет проблем нацменьшинств. В Приднестровье есть три основные этнические группы – русские, украинцы и молдаване. Конституция говорит, что у них равный статус. – Учебный процесс в школах соответственно организуется, исходя из этого принципа. Единственный проблемный момент – школы, в которых преподавание ведётся на румынском языке (речь идёт о школах на территории Приднестровья, входящих в систему образования Молдовы)». В качестве правильного пути решения проблемы эксперт Организации Объединённых Наций назвал необходимость нескольким школам пройти процедуру лицензирования в министерстве просвещения Приднестровья.

Также как насущную Томас Хаммарберг охарактеризовал проблему земельных паев. По его словам, после развала Советского Союза бывшие колхозники столкнулись с несправедливостью, когда их земельные наделы перешли к крупным сельхозпроизводителям.

Кроме того, старший эксперт по правам человека в своих рекомендациях, попросил руководство Приднестровья обратить внимание на положение детей, оставшихся без попечения родителей, одиноких пенсионеров и людей с ограниченными возможностями. По словам Томаса Хаммарберга, он вполне удовлетворён условиями в специализированных учреждениях социального плана. Но, по его мнению, целесообразно провести их разукрупнение путём создания заведений «семейного типа».

С 2013 года велась работа в органах управления Приднестровья путем создания Межведомственной рабочей группы по разработке плана реализации рекомендаций старшего эксперта ООН по правам человека в Приднестровье. Это стало важным, потому что впервые международная оценка была проведена методом прямого включения, а не через посредников. Особое внимание при формировании плана межведомственная группа уделяла реформированию системы содержания заключенных в местах лишения свободы, проблемам детей-инвалидов, лечению лиц в психоневрологических диспансерах и ряду других направлений.

Но для Приднестровья стала проблема,  в которой международная поддержка является превалирующей, поскольку в одиночку решить оперативно острые гуманитарные вопросы очень сложно. Это касается, в первую очередь, проблематики здравоохранения — вакцинации, борьбы с туберкулёзом, с ВИЧ-СПИД. На протяжении многих лет ряд международных организаций реализуют в Приднестровье свои проектные программы, но в последнее время чувствуется, что ряд проектов  свёрнуты в силу экономических и финансовых проблем.

Эффективным результатом изменений в Приднестровье по правам человека является систематический мониторинг ситуации и программа мероприятий по улучшению ситуации с правами человека. Именно с этой целью через 5 лет Томас Хаммарберг приехал в Приднестровье повторно и сделал определенные выводы и внес предложения.  Старший эксперт ООН удовлетворён тем, как исполняются рекомендации в течении прошедшего периода. «Я специально приехал, чтобы посмотреть, какие изменения произошли. Было сделано очень многое в обеспечении защиты людей с ограниченными возможностями, а также наблюдается прогресс в области борьбы с домашним насилием», – сказал Томас Хаммарберг.

В свою очередь, министр иностранных дел Приднестровья, заметил: «Я хотел бы отметить концептуальную позицию господина Хаммарберга, которая полностью совпадает с приднестровской: права человека не могут быть ограничены. Сегодня мы детально обсудили проблематику прав человека в комплексе, связанную с неурегулированностью молдо-приднестровского конфликта».  Виталий Игнатьев затронул с экспертом проблему, вызванную совместным контролем молдавских и украинских силовиков на границе Украины с Приднестровьем, включая трудности с доставкой медикаментов и продуктов питания, в том числе и детского. Не обошёл стороной Томас Хаммарберг и переговорный процесс между Тирасполем и Кишинёвом, отметив, что подписанные в конце прошлого года сторонами договорённости позволили решить некоторые проблемы, обозначенные им в докладе от 2013 года. Речь идёт о начавшемся процессе апостилирования приднестровских дипломов о высшем образовании, а также о снятии с повестки дня темы функционирования на территории Приднестровья входящих в систему образования Молдовы школ.

Президент Вадим Красносельский пообщался со старшим экспертом ООН по правам человека Томасом Хаммарбергом, где подчеркнул, что Приднестровье – современное демократическое государство, в котором главной ценностью являются люди, а первостепенной задачей – соблюдение их прав. В Приднестровское законодательство имплементированы многие международные нормы, защищающие права человека и гражданина.

Томас Хаммарберг рассказал, после посещения в 2012-м был подготовлен развернутый отчет с подробным анализом ситуации и конкретными рекомендациями. На этот раз эксперт не просто оценивал положение дел, но и сравнивал их с данными более чем пятилетней давности. Особое внимание в рамках нынешнего визита уделено теме защиты прав людей с ограниченными возможностями здоровья. Вадим Красносельский в этой связи отметил, что 2018-й объявлен в Приднестровье Годом равных возможностей. Разработана насыщенная и разноплановая программа мероприятий и мер поддержки людей, жизнь которых осложнена обстоятельствами, связанными с состоянием здоровья. Ее цель – создать условия для успешной социализации инвалидов, продемонстрировать на деле их полное равноправие в обществе. Ценным достижением омбудсмен ООН назвал открытие в республике центра, где дети-инвалиды могут находиться в течение всего дня, который был открыт за средства Европейского Союза.

Анализируя ситуацию в целом по различным направлениям защиты прав людей, в том числе тех, чьи возможности здоровья ограничены, омбудсмен обратил внимание на тот факт, что в населенных пунктах Приднестровья по-прежнему есть недоработки в вопросе оснащения входов в здания пандусами. Возводимые с нуля объекты в обязательном порядке должны быть оснащены пандусами, это требование закреплено законодательно.

Еще одна область, которую изучили, находясь в Приднестровье, эксперты ООН, – проблема домашнего насилия. Назвав тему деликатной, Томас Хаммарберг положительно оценил то, что она не замалчивается и принимаются меры поддержки пострадавших. Он поделился впечатлениями от посещения одного из учреждений, предназначенных для оказания помощи женщинам, столкнувшимся с проблемой насилия в семье. Вадим Красносельский, в свою очередь, рассказал о применяемой в Приднестровье практике обязательного информирования сотрудников органов внутренних дел о поступающих в медицинские учреждения гражданах с явными признаками телесных повреждений. Это позволяет соответствующим образом реагировать на факты насилия, проводить профилактическую работу, наказывать, в том числе в рамках Уголовного кодекса ПМР, виновных.

ВИЧ и туберкулез – это объект пристального внимания защитников прав человека. Представители ООН изучили ситуацию с заболеваемостью как в целом, так и в пенитенциарных учреждениях. Они побывали в медицинских блоках заведений исправительного характера, отметили проводимую работу и хорошее качество используемого медицинского оборудования, подчеркнув при этом значимость изоляции больных. Вадим Красносельский сообщил участникам встречи о применении в Приднестровье такого эффективного инструмента профилактики, как обязательная систематическая флюорография, а также о функционировании в Рыбнице современного тубдиспансера и строительстве аналогичного объекта в Бендерах. Проблемой видится в отсутствие правовых оснований для принудительного лечения и изоляции больных туберкулезом. Вадим Красносельский считает, что возможность свободного нахождения носителей инфекции в обществе нарушает права здоровых граждан, порекомендовал международным экспертам внимательнее изучить этот вопрос. Что касается мест лишения свободы и ситуации с распространением там туберкулеза, то, по мнению Вадима Красносельского, единственный выход – полная изоляция больных заключенных.

О некоммерческих организациях. Старший эксперт ООН по правам человека поднял вопрос и о значимости работы некоммерческих организаций, отметив, что в Приднестровье она ведется достаточно активно и продуктивно. Речь зашла о принятом недавно законе, регулирующем их деятельность. Вадим Красносельский проинформировал собеседников о том, что работа над документом велась совместно. Особенность новых норм в том, что закон не допускает осуществление НПО политической деятельности. Ссылаясь на высказывание самого Томаса Хаммарберга о том, что представляемая им организация не допускает политического влияния, глава приднестровского государства подчеркнул, что их позиции в этом вопросе совпадают. Что касается работы самих некоммерческих организаций, то В.Красносельский находит ее нужной. Он первый из Приднестровских руководителей, который поддерживает контакты с общественниками: в недавнем прошлом состоялась расширенная встреча руководства республики с представителями НПО. На 14 июня запланирована следующая. Речь на ней пойдет в том числе о создании при Правительстве Приднестровья Совета неправительственных организаций (НПО) .

Особого внимания экспертов ООН были удостоены на этот раз ромы. Томас Хаммарберг пояснил, что проявленный профессиональный интерес к представителям этой народности связан с тем, что в мировом сообществе существуют предрассудки на их счет. Вадим Красносельский отметил, что Приднестровье – государство многонациональное, в котором притеснение или дискриминация по национальному, языковому или какому-то иному признаку недопустимы. Президент сообщил, что из 9,5 тысяч поступивших в прошлом году в его адрес обращений граждан не было ни одного, связанного с ущемлением прав представителей какой-либо диаспоры.

Среди рекомендаций, сформулированных старшим экспертом ООН по правам человека по итогам нынешнего посещения Приднестровья, – разработка государственной программы в сфере защиты прав человека, максимальное информирование населения, включение данного вопроса в образовательные программы – как школ, так и учебных заведений, готовящих специалистов по направлениям, предполагающим тесное взаимодействие с населением.

В деле защиты прав человека значимое место занимает институт омбудсмена. Томас Хаммарберг подчеркнул целесообразность взаимодействия и обмена опытом Уполномоченного по правам человека в Приднестровье с коллегами из других стран.

Важно, при соблюдении прав человека в Приднестровье, что бы государство не занимало по отношению к представителям организаций по правам человека оборонительную позицию. Это неправильно, потому что проблема прав человека существует во всех без исключения государствах и в тех странах, где руководство проявляет открытый подход к проблемам в этой области, предпринимаются наиболее эффективные практические шаги для их разрешения.
В Приднестровье хотелось бы, что бы институт омбудсмана был более независимым и защищал и отстаивал права человека гарантированные Всеобщей Декларацией прав человека. Еще важно заметить, что на реализацию и защиту прав человека со стороны государства и общества  необходимы всегда финансовые средства. А некоторые аспекты реформирования в области прав человека не только не требуют дополнительных финансовых вложений, но и способны сэкономить бюджетные средства в перспективе.

В деле защиты прав человека важен уровень активности гражданского общества, благодаря которым может значительно повыситься уровень информированности и качество общественного диалога по множеству нерешенных вопросов в области прав человека. Сообща государство и гражданское общество в Приднестровье должно сконцентрировать дополнительные усилия в направлении социальной защиты наименее защищенных категорий жителей региона.