Serbia acceptă intrarea vehiculelor cu numere de Kosovo, însă pe teritoriul Serbiei, sau trecând mai departe, ele sînt obligate să poarte numere sârbești provizorii speciale.
Cel mai cunoscut și mai limpede exemplu de ambiguitate circulatorie este Kosovo. Acolo, posesorii de automobile au trebuit să treacă prin mai multe rânduri și modele de plăci de înmatriculare, totul sub supraveghere internațională și îngreunat de refuzul Serbiei de a accepta orice tip de plăcuțe care ar da argumente sprijinitorilor independenței provinciei Kosovo… independentă de facto, de altfel.
În teorie, Serbia acceptă intrarea vehiculelor cu plăcuțe de Kosovo, însă, pe teritoriul Serbiei, sau trecând mai departe, ele vor fi obligate să poarte plăci sârbești provizorii speciale. Aceste plăcuțe provizorii de înmatriculare nu ar fi, oricum, valabile în anumite țări ale Uniunii Europene care nu au recunoscut independența Kosovo, una din acestea fiind România.
Kosovo este de altfel una din acele țări sau teritorii unde plăcuța de înmatriculare arată limpede din ce loc exact vine mașina, teritoriul Kosovo fiind împărțit în șapte zone numerotate care corespund principalelor șapte localități, oarecum precum județele în România. Asta contrastează total cu alte sisteme de atribuire a plăcuțelor, precum cel din Belgia de pildă, unde este imposibil de ghicit din ce zonă vine o mașină, pentru că acea combinație de cifre și litere de pe plăcuță este atribuită la voia întâmplării, în funcție de ordinea înscrierii.
Într-o situația practic identică cu cea din Kosovo se află și regiunile separatiste din Georgia, și anume: Abhazia și Osetia de Sud, care s-au declarat independente de Georgia și sunt sub ocupație militară rusească. Acolo, de asemenea, plăcuțele locale nu sunt recunoscute de Georgia și de nici de o altă țară din lume, așa încât posesorii de de vehicule nu pot călători decât trecând granița în Rusia. Diferența față de Kosovo este că Abhazia și Osetia de Sud nu recunosc, la rândul lor, plăcuțele georgiene, în vreme ce în Kosovo o mașină înmatriculată în Serbia poate circula liber… pentru cine îndrăznește.
Alte teritorii ar fi, de pildă, Karabahul, care în armeană își spune Arțah și unde vehiculele locale poartă pur și simplu plăcuțe armenești, sau Gibraltar, unde plăcuțele sunt similare cu cele britanice. Mașinile din Gibraltar pot circula liber în Spania și în restul Europei, însă sunt deseori supuse multor hărțuieli ale vameșilor la granița spaniolă.
În schimb, Ciprul de Nord, ocupat de Turcia, a păstrat sistemul vechi de plăcuțe, din momentul rupturii, așa încât locuitorii de acolo pot circula cu mașina doar în partea lor de insulă.
În sfârșit, Vaticanul, stat suveran, are propriile sale plăcuțe, recunoscute prin literele SCV, care înseamnă Status Civitatis Vaticanae („Statul Orașului Vatican”) și din care cea mai cunoscută este mașina Papei, acel „papamobil” cu plăcuța SCV 1.
Sursa: https://www.europalibera.org