Analizând dinamica conflictului transnistrean din ultimii ani, termenul de conflict înghețat pare tot mai nepotrivit, ci nu pentru că ar exista o deteriorare a păcii în regiune din punct de vedere militar, ci mai degrabă o schimbare a naturii conflictului și a instrumentelor sale. Armele, deși rămân vizibile, sunt mai degrabă un fundal pe care se desfășoară negocierile asupra acestui conflict nesoluționat. Discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol referitoare la prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, (definite radical diferit de cele două părți, pentru unii fiind trupe de ocupație, pentru alții trupe de pacificatori) apar constant în spațiul public de pe cele două maluri ale Nistrului ca o reamintire, o reconștientizare a situației incerte a zonei, argumentând sau dimpotrivă contra-argumentând vreo decizie politică în acest sens, sau vreun plan de reglementare, propus la un moment dat.
Confruntarea actuală, mai mult ca altă dată, cel puțin din retrospectiva anului 2017, dar și din perspectivele anului în curs, s-a transferat spre două mari zone, cu toate implicațiile și ramificațiile lor și anume: zona politico-diplomatică și ceea economică.
Din punct de vedere diplomatic, politic și economic lucrurile păreau destul de tensionate între Chișinău și Tiraspol în vara lui 2017, situația economică rezultată ca urmare a contractului de furnizare a energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan[1], apoi situația fostului lider transnistrean Evgheni Șevciuk, refugiat pe malul drept al Nistrului după ce la Tiraspol i s-a deschis cinci dosare penale pentru furt din banii publici și alte delicte, conform celor relatate de Radio Europa Liberă[2], precum și adoptarea unei Declarații a Parlamentului Republicii Moldova privind retragerea trupelor militare ruse din 21.Iulie 2017[3], nu prefigurau evenimentele deosebit de importante desfășurate la finele anului 2017.
Astfel, într-un mod surprinzător, cel puțin pentru analiștii externi ai conflictului, luna noiembrie a venit cu cinci surprize demne de analizat și de urmărit ca impact pe termen mediu și lung asupra soluționării conflictului transnistrean.
Și anume, la 3 noiembrie 2017 la Chișinău, în prezența vice-premierului pentru Reintegrare a Republicii Moldova, de la aceea dată, Gheorghe Bălan și a reprezentantului Tiraspolului, Vitalii Ignatiev se semnează un important și mult așteptat acord de liberă circulație a autoturismelor pe podul de la Gura Bîcului și Bîcioc [4], eveniment marcat ca o adevărată victorie, atât la Chișinău cât și la Tiraspol.
Apoi, în orașul Bender la 25.11.2017 în prezența reprezentanților și a mediatorilor în procesul de negociere, s-au semnat patru protocoale deosebit de importante pe teme majore pentru dosarul transnistrean și anume:
1.Decizia protocolară „Cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”[5], decizie menită să asigure dreptul la educație, inclusiv în instituțiile de învățământ străine, precum și necesitatea de a crea condiții pentru participarea organizațiilor educaționale, a cadrelor didactice și a studenților la mobilitatea academică internațională, acest lucru realizându-se prin emiterea unor diplome de studii într-un format neutru.
2.Decizia protocolară „Cu privire la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină”[6], libertatea desfășurării activităților didactice din aceste școli, fiind una dintre cele mai grave probleme ale dosarului transnistrean, garantarea libertății și a bunei funcționări a acestor instituții de învățământ stipulate în protocol poate fi considerat un fapt istoric, dacă decizia protocolului va fi aplicată întocmai.
3.Decizia protocolară „Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea „Mecanismului din anul 2006” referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol – Camenca”[7] reglementarea accesului fermierilor la terenurile situate în zona de control al Tiraspolului fiind o temă constantă a ultimilor ani, cu un impact direct asupra populației din zonă.
4. Decizia protocolară „Cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor”[8].prevede practic realizarea unei interconexiuni directe la nivelul telefoniei fixe, mobile și a internetului între cele două părți, renunțând la orice pretenții reciproce în acest sens.
Înainte de a face câteva remarci, pe marginea celor cinci documente asumate și semnate de cele două părți ale conflictului transnistrean, se cuvine să amintim că tot în luna noiembrie la Viena, mai exact pe 28 noiembrie, a avut loc ședința „Comisiei Permanente pe probleme politice din cadrul procesului de negociere a reglementării problemei transnistrene”[9] unde, în formatul 5+2, s-a luat la cunoștință progresele semnalate prin semnarea protocoalelor mai sus prezentate, precum și angajamentul că anul 2018 va fi anul în care părțile vor ajunge la un acord comun privind punctele 5 și 6 din Protocolul de la Berlin, semnat în 2016 cu privire la cooperarea în vederea cauzelor penale și a crimei organizate[10].
În ultimele zile ale lui 2017, Chișinăul și Tiraspolul au mai semnat un protocol cu privire la traficul feroviar de mărfuri[11] subiect de interes în special pentru economia regiunii transnistrene.
Astfel, dacă privim atent la temele de interes din agendele de lucru ale Chișinăului și ale Tiraspolului, așa cum au rezultat ele, ca urmare a proiectului derulat de Laboratorul pentru analiza Conflictului Transnistrean, The Transnistrian File, solutions for the development of the societies on both sides of the Dniester River[12] constatăm cu ușurință faptul că, cel puțin formal, negocierile au încercat realizarea unei balanțe a intereselor, deoarece problemele referitoare la libera circulație în regiunea transnistreană, situația școlilor cu grafie latină și situația terenurilor agricole din regiunea Dubăsari au fost teme centrale ale Chișinăului, în timp ce problema dosarelor penale, apostilarea diplomelor eliberate de Tiraspol, problema telecomunicațiilor și a traficului feroviar au constituit teme centrale în discursul transnistrean.
Evident, cum era de așteptat, imediat uimirea analiștilor și a observatorilor diferendului transnistrean a primit nuanțe, unele pozitive altele negative. Cum era firesc cei direct implicați au considerat că s-au realizat pași importanți, vice-premierul Gheorghe Bălan, la finalul mandatului declara într-un interviu pentru un post de televiziune că ”Au fost făcuţi paşi importanţi pe parcursul anului 2017, s-a demonstrat voinţa politică din partea Chişinăului, în aceste soluţii au fost implicate majoritatea instituţiilor de la noi, care au reprezentanţi în cadrul grupurilor de lucru. Acest lucru a fost salutat pentru că una din priorităţile Chişinăului, într-adevăr, a fost de a demonstra implicare şi voinţa politică în soluţionarea acelor angajamente pe care le-am asumat pe această dimensiune de reintegrare a ţării.”[13] Pe de altă parte un fost membru al Comisiei Unificate de Control ( C.U.C) din partea Republicii Moldova, Ion Leahu într-o analiză pentru LACT[14] ridică semne de întrebare cu privire la optimismul oficialilor de la Chișinău și semnalează o serie de compromisuri periculoase pentru Republica Moldova. Astfel, principala temere și critică a direcției spre care se îndreaptă negocierile cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, din perspectiva lui Ion Leahu este că ”reprezentanții Tiraspolului tot mai des sunt tratați ca subiect egal în drepturi cu Chișinăul. S-a realizat fenomenul, la care subsemnatul a atenționat de mai mulți ani: egalitatea în drepturi la masa de tratative, atribuită contrar normelor dreptului internațional, s-a extins lent în abordarea situației în ansamblu nu numai de către reprezentanții regiunii, dar și de către partenerii la negocieri”[15].
Mai trebuie remarcat faptul că voința politică despre care vorbea fostul vice-premier Gheorghe Bălan la finalul mandatului său, o regăsim ca principală condiție în obținerea unor rezultate pozitive în cadrul negocierilor și din partea autorităților transnistrene, condiție exprimată prin vocea lui Alexandr Stețiuc în cadrul unui interviu acordat pentru LACT[16]. Găsirea consensului este cu siguranță un lucru pozitiv în soluționarea oricărui conflict, însă direcția consensului trebuie anticipată și asumată corect, pentru a nu risca re-escaladări ulterioare ale conflictului.
Evoluțiile din prima lună a anului 2018, au arătat o dinamică uimitoare. Pe planul politicii interne a Republicii Moldova vice-premierul Gheorghe Bălan a predat mandatul, acesta fiind înlocuit cu doamna Cristina Lesnic, care destul de scurt și-a sintetizat obiectivele, declarând la primirea mandatului că ”Anul precedent a fost un an cheie, în care au fost semnate aceste documente. În etapa următoare vom elabora o agendă de implementare .Vom fi concentrați pe pași mici, pentru că nu putem rezolva deodată totul”[17].
La nivel internațional Republica Moldova, alături de o delegație transnistreană a fost invitată și a participat la lucrările sub-comitetului din cadrul Comitetului de Monitorizare al Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind conflictele dintre statele membre ale Consiliului Europei (CE). Unde din partea Tiraspolului a participat reprezentantul politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană Vitalii Ignatiev, conducătorului așa-numitului soviet suprem din regiunea transnistreană Alexandr Șcerba precum și reprezentanții societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului[18]. De remarcat în acest format este caracterul egal al părților, exact așa cum se temea în analiza lui, Ion Leahu. Se pare că la nivel european preocuparea pentru reglementarea conflictelor periferice și înghețate este una din ce în ce mai mare, însă cheia de percepție a reglementărilor este una diferită de cea a statelor unitar-naționale, sau cel puțin diferită de percepția estică. Europa, aflată ea însăși într-un permanent și chiar acut proces de transformare, pune mai degrabă accent pe realizarea concretă a securității umane, decât pe ceea a securității statului și a interesului național, iar din această perspectivă putem constata că toate protocoalele semnate și prezentate mai sus, răspund acestui deziderat de protejare a intereselor individului, decât a intereselor statului. De aceea, percepția în rândul unor observatori ai negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean că ”ideea atribuirii suveranității regiunii…., ar putea fi examinată ca o soluție pentru a termina cu un conflict periculos la hotarul Uniunii Europene”[19] este destul de credibilă, însă totuși destul de îndepărtată.
Ca o confirmare parcă a acestei idei, vedem activitatea diplomatică intensă de la Tiraspol, unde constant diferiți ambasadori acreditați la Chișinău se întâlnesc cu liderul de la Tiraspol, pentru a discuta despre negocierile în privința reglementării transnistrene, cel mai recent exemplu, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova a discutat în 31.01.2018 cu liderul de la Tiraspol evoluția reglementării transnistrene. ”Polonia, ca membru al Uniunii Europene și OSCE, nu participă direct la formatul „5+2”, dar este interesată de acest proces. Dacă vorbim despre conflicte înghețate, atunci Transnistria este, din punct de vedere teritorial, cel mai apropiat exemplu pentru Polonia de un astfel de conflict. Pentru noi este important să creăm condiții de securitate în Europa Centrală și de Est, ceea ce reprezintă o garanție pentru existența pașnică a Poloniei și dezvoltarea stabilă a economiei sale. Pentru noi este important să depășim conflictele existente cât mai curând posibil”[20] a afirmat ambasadorul
Pe de altă parte, numirea la finele lui 2017 a lui Franco Frattini considerat un apropiat al ministrului de externe rus, în poziția de reprezentant al OSCE pentru reglementarea transnistreană, ridică din partea moldovenească câteva semne de întrebare cu privire la obiectivitatea misiunii lui[21]. Aceste semne de întrebare fiind pe deplin argumentate dacă privim declarațiile făcute de acesta cu privire la situația din regiunea transnistreană „Autoritățile ruse joacă, indiscutabil, un rol primordial în reglementarea transnistreană”, a spus Frattini [22].
În același timp Chișinăul face progrese în transpunerea în practică a Protocoalelor semnate, astfel conform cu Hotărârea Guvernului nr. 433 din 07 februarie 2018 „Cu privire la completarea punctului 9 din Regulamentul privind aplicarea apostilei”, la 6 februarie anul curent ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova a emis Ordinul „Cu privire la conţinutul formularului tipului de diplomă în învăţământul superior” realizând ceea ce prevede protocolul ”Cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”.[23]
Tot în direcția transpunerii în practică a protocoalelor semnate în noiembrie 2017, viceprim-ministrul Cristina Lesnic a efectuat o vizită de lucru în raionul Dubăsari, unde s-a întâlnit cu Președintele raionului Grigore Policinschi, cu primarii localităților din acest raion, dar și locuitorii și proprietarii de terenuri agricole amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol[24].
Situația rămâne însă impredictibilă, dacă avem progrese pe anumite zone, cum ar fi eforturile de aplicare a deciziilor protocolare sau activitatea Grupurilor de Lucru care și-au reluat activitatea, avem și blocaje cum ar fi activitatea C.U.C, activitate blocată de partea transnistreană la ultima ședință din 8.februarie a.c.
Astfel, de la semnarea protocoalelor din noiembrie 2017 până în prezent, putem constata o activitate politico-diplomatică foarte intensă în jurul reglementării conflictului transnistrean; prezența la Paris în cadru APCE a problemei transnistrene cu toate implicațiile ei, numirea lui Frattini ca reprezentant al OSCE pentru reglementarea transnistreană, preluarea mandatului de viceprim-ministru de către Cristina Lesnic de la Gheorghe Bălan, ofensiva diplomatică a Tiraspolului în raport cu diplomații europeni, sau poziția discretă și interesantă a Federației Ruse în acest interval de timp, deschide noi și interesante opțiuni de analiză asupra reglementării transnistrene.
Concret, în ceea ce privește poziția Federației Ruse, pe 8.02.2018 a avut loc o întrevedere a Viceprim-ministrului Cristina Lesnic cu Reprezentantul Special al Federației Ruse în reglementarea transnistreană Serghei Gubarev, în aceleași timp activitatea Comisiei Unificate de Control era blocată de delegația transnistreană în orașul Bender ”în pofida eforturilor depuse și argumentelor aduse de membrii delegațiilor Federației Ruse și Republicii Moldova, de reprezentanții Ucrainei și Misiunii OSCE în Republica Moldova, delegația Tiraspolului s-a opus categoric proiectului deciziei susținut unanim de către ceilalți participanți la ședința”[25] CUC.. Revenind la întrevederea cu Reprezentantul Special al Federației Ruse, scopul întrevederii a constat în efectuarea unui schimb de opinii după evenimentul important din 07 februarie 2018 din orașul Dubăsari, unde s-a desfășurat o întâlnire de lucru considerată istorică dintre conducătorii structurilor locale ale raionului Dubăsari de pe ambele maluri ale Nistrului, și anume Grigore Policinschi și Ruslan Ceaban, cu participarea Ambasadorului cu misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusa și a reprezentantului politic de la Tiraspol Vitalii Ignatiev[26] după cum arată comunicatul de pe site-ul Guvernului Republicii Moldova.
Din toată această situație, destul de contradictorie, dacă e să privim la pozițiile manifestate de reprezentanții regiunii transnistrene, putem constata o poziție interesantă a Federației Ruse, care pare a fi garantul transpunerii în realitate a protocoalelor semnate la finele anului trecut, protocoale oblăduite de partenerii europeni. Astfel, constatăm un ton nou al oficialilor de la Chișinău, chiar în raport cu Federația Rusă și nu numai, o ofensivă diplomatică bine calculată a Tiraspolului, care-și propune să devină, chiar se oferă într-un discurs destul de liric , mediator între Rusia și Republica Moldova[27], plecând de la premisa că orice analiză asupra cauzelor și a stabilirii vinovățiilor pentru declanșarea conflictului transnistrean va declara Chișinăul vinovat.
Fără să puteam anticipa cu exactitate care vor fi evoluțiile în reglementarea conflictului transnistrean, putem însă observa ceea ce deja s-a petrecut și astfel putem totuși trage câteva concluzi de bun simț, cum ar fi:
– semnarea celor patru Acorduri reprezintă un pas important pentru reglementarea transnistreană, dar mai ales pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor din zonă;
– prin semnarea Deciziilor Protocolare, cel puțin aparent și formal s-a atins nivelul unei voințe politice comune a celor două părți, voință reclamată ca element necesar și fundamental în reglementarea reală a situației transnistrene;
– există un interes din ce în ce mai mare din partea partenerilor europeni pentru reglementarea transnistreană, prezența la APCE fiind o dovadă în acest sens;
– prin prezența la reuniunea APCE, reglementarea transnistreană se redimensionează, coroborat cu interesele statelor europene în raport cu Federația Rusă, problema transnistreană devine una de interes european.;
– noul reprezentant al OSCE în reglementarea transnistreană pare a fi mult mai apropiat de Federația Rusă, fapt ce produce neliniște în anumite cercuri de la Chișinău;
– Transnistria se dorește a fi un mediator între Federația Rusă și Republica Moldova dar, integrând situația într-un context mai larg, regiunea transnistreană pare a juca rolul unui sol, sau a unui laborator de experimente între Rusia pe de o parte și interesele Europei occidentale, pe de altă parte; rămâne de văzut, cât de periculoasă va fi această situație pentru Republica Moldova ;
– delegația transnistreană prezentă la reuniunea APCE a obținut o victorie de imagine și percepție deosebit de importantă, dar care poate fi totodată considerată periculoasă pentru interesele Republicii Moldova;
– oficialii de la Chișinău a avut în primă instanță o abordare interpretabilă, lipsită de transparență cu privire la reuniunea de la Paris a APCE-ului, stârnind un val de critici în interiorul societății din Republica Moldova;
Deși, s-au realizat progrese importante și interesante în procesul de reglementare a diferendului transnistrean, încă nu putem avea un orizont clar pentru soluționare, variabilele acestui proces fiind deosebit de multe și interconectate, mai mult sau mai puțin vizibil.
Note bibliografice:
[1] http://adevarul.ro/moldova/economie/Si-centrala-cuciurgan-livra-energie-electrica-republica-moldova-1_593668cd5ab6550cb8d49daa/index.html, accesat la 25.01.2018
[2] https://www.europalibera.org/a/dialoguri-transnistrene-sevciuk-refugiat-la-chisinau/28594006.html, accesat la 20.10.2018
[3] Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, nr 1/2017, p. 253
[4] Decizie de Protocol privind deschiderea podului de pe Nistru lângă comunele Gura Bîcului și Bîcioc pe https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/11/07/04-11-2017-decizie-de-protocol-privind-deschiderea-podului-de-pe-nistru-langa-comunele-gura-bicului-si-bicioc/accesat la 21.01.2018
[5] Decizia protocolara cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise in regiunea-transnistreana, pe https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/11/28/decizia-protocolara-cu-privire-la-aplicarea-apostilei-pe-actele-de-studii-emise-in-regiunea-transnistreana/ accesat la 22.01.2018
[6] Decizia protocolara cu privire la asigurarea funcționarii școlilor moldovenești cu predare in grafia latina, pe https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/11/28/decizia-protocolara-cu-privire-la-asigurarea-functionarii-scolilor-moldovenesti-cu-predare-in-grafia-latina/ accesat la 22.01.2018
[7]Decizia protocolara cu privire la unele masuri de reglementare a problemelor legate de realizarea mecanismului din anul 2006 referitor la utilizarea terenurilor agricole, pe https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/11/28/decizia-protocolara-cu-privire-la-unele-masuri-de-reglementare-a-problemelor-legate-de-realizarea-mecanismului-din-anul-2006-referitor-la-utilizarea-terenurilor-agricole-am/, accesat la 22.01.2018
[8] http://gov.md/ro/content/reprezentantii-politici-din-partea-chisinaului-si-tiraspolului-au-semnat-4-decizii, accesat la 22.01.2018
[9] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2017/11/28/protocolul-sedintei-comisiei-permanente-pe-probleme-politice-din-cadrul-procesului-de-negociere-a-reglementarii-problemei-transnistrene/ accesat la 22.01.2018
[10] Eugen Străuțiu, The Transnistrian Conflict Files, Ed Tehno-Media, Sibiu 2017, p. 379
[11] http://gov.md/ro/content/arhiva-actelor-semnate-cadrul-procesului-de-reglementare#a2016, accesat la 24.01.2018
[12] Eugen Străuțiu, Op cit, Ed Tehno-Media, Sibiu 2017, pp. 314-329
[13] http://gov.md/ro/content/interviu-cu-vicepremierul-pentru-reintegrare-ce-spune-gheorghe-balan-despre-procesul-de, accesat la 25.01.2018
[14] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/02/01/ion-leahu-evolutii-recente-pe-dimensiunea-reglementarii-transnistrene/ accesat la 03.02.2018
[15] Ibidem
[16] Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, nr 1/2017, p. 217
[17] http://unimedia.info/stiri/-145957.html, accesat la 05.02.2018
[18] http://gov.md/ro/content/o-delegatie-republicii-moldova-participat-la-o-reuniune-sub-comitetului-specializat-pe, accesat la 05.02.2018
[19] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/02/01/ion-leahu-evolutii-recente-pe-dimensiunea-reglementarii-transnistrene/, accesat la 05.01.2018
[20] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/01/31/infotag-md-ambasadorul-poloniei-in-moldova-a-discutat-cu-liderul-de-la-tiraspol-evolutia-reglementarii-transnistrene/
[21] https://www.deschide.md/ro/stiri/politic/26032/Reprezentantul-OSCE-ului-pentru-Transnistria-Frattini-a-anun%C8%9Bat-o-pe-Lesnic-c%C3%A2nd-va-veni-Chi%C8%99in%C4%83u.htm
[22] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/01/12/europalibera-org-franco-frattini-este-noul-reprezentant-special-al-presedintiei-in-exercitiu-a-osce-pentru-reglementarea-transnistreana/
[23] http://gov.md/ro/content/ministerul-educatiei-culturii-si-cercetarii-aprobat-formularul-diplomei-eliberate-de accesat la 09.02.2018
[24] http://gov.md/ro/content/vizita-de-lucru-viceprim-ministrului-cristina-lesnic-raionul-dubasari, accesat la 05.02.2018
[25] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/02/09/gov-md-discutia-constructiva-in-cadrul-sedintei-comisiei-unificate-de-control-a-fost-blocata-de-catre-delegatia-transnistreana/ accesat la 10.02.2018
[26] http://gov.md/ro/content/rezultatele-intrevederii-istorice-din-or-dubasari-au-fost-discutate-de-catre-viceprim accesat la 10.02.2018
[27] https://centers.ulbsibiu.ro/ccsprise/lact/2018/02/01/ion-leahu-evolutii-recente-pe-dimensiunea-reglementarii-transnistrene/ accesat la 10.02.2018