Transnistria reprezintă un paradox: liderii şi o mare parte din populaţie vor să se alipească de Rusia, însă regiunea separatistă a Republicii Moldova are legături comerciale strânse cu Uniunea Europeană, scrie ziare.com.
Ministerul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr, a explicat care este situaţia acestei zone şi ce efecte va avea Acordul de Liber Schimb care urmează să fie semnat în această lună de autorităţile moldovene şi cele din blocul comunitar.
- Facilităţi pentru transnistreni:
În prezent, producătorii transnistreni beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome (PCA), care le permit să livreze pe piaţa comunitară produse fără taxe vamale în limita cotelor stabilite pentru Republica Moldova. Totuşi, valabilitatea PCA va fi prelungită doar până la sfârşitul lui 2016, după care intreprinderile din regiune vor trebui să se conformeze normelor europene de calitate şi securitate impuse de Acordul de Liber Schimb (ZLASC).
- UE, legături comerciale strânse:
UE reprezintă unul din partenerii principali în schimburile comerciale ale regiunii. Astfel, exporturile de mărfuri către statele membre UE declarate la punctele vamale ale Republicii Moldova de către intreprinderile şi organizaţiile din partea stângă a Nistrului în ianuarie-martie 2014 au însumat 71,74 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din volumul total al exporturilor regiunii transnistrene.
În acelaşi timp, exporturile către statele CSI deţin o cotă mult mai mică şi anume 26% din volumul total al exporturilor regiunii. Beneficiile implementării acordului cu UE.
- Beneficiile implementării acordului cu UE:
Totodată, este de menţionat că, conform estimărilor experţilor, beneficiile pentru regiunea transnistreană ce vor surveni în urma implementării ZLASC, reprezinta о creştere de 3,6% a PIB-ului local, iar refuzul de a beneficia de acest aranjament ar rezulta într-oreducere a PIB-ului regiunii cu 5,2%. În primul caz, avansul economic se va datora faptului că regiunea va avea posibilitatea să-şi menţină exporturile către UE şi în plus, să le extindă, dat fiind faptul că ZLSAC include un şir de poziţii noi liberalizate, inclusiv în sectorul agro-alimentar.
Suplimentar, prin armonizarea standardelor şi a procedurilor, ZLSAC va contribui la reducerea substanţială a barierelor netarifare, diminuând costurile de producere şi, în schimb, intensificând comerţul.
Mai mult decât atât, producătorii şi companiile din regiune vor obţine un acces stabil şi pe termen lung la una din cele mai mari pieţe de export, contribuind astfel la atragerea investiţiilor şi creşterea exporturilor. Pe termen lung, concurenţa sporită între companii va duce la diversificarea produselor şi serviciilor accesibile populaţiei din regiune.
- Care sunt cele mai mari riscuri dacă Transnistria va refuza acordul cu UE
Potrivit unui raport al organizaţiei independente Expert-Group, cele mai mari riscuri vor deriva din faptul că economia regiunii se bazează pe intreprinderile industriale mari, care îşi iau materiile prime din alte ţări, în timp ce intreprinderile mici şi mijlocii nu sunt foarte dezvoltate şi sunt vulnerabile. De asemenea, dependenţa faţă de sprijinul financiar şi energetic al Rusiei va genera mari riscuri în cazul în care Moscova va renunţa să susţină regiunea separatistă.
- Concluzie:
“În contextul celor enuntaţe anterior, pierderile pentru regiunea Transnistreana în cazul alipirii acesteia de Federaţia Rusă prevaleaza vis-a-vis de potenţialele beneficii. Astfel, Transnistria ar pierde avantajele care derivă din Preferinţele Comerciale Autonomeacordate pentru Republica Moldova de către statele membre UE şi în consecinţă aceasta ar pierde accesul liber pe piaţa UE – principalul partener de export. Mai mult ca atât, regiunea dată ar pierde şi beneficiile în urma implementării reformelor în contextul semnării Acordului de Asociere şi ZLSAC”, susţine Ministerul Economiei de la Chişinău, Valeriu Lazăr.
Structura exporturilor:
Exporturile regiunii sunt practic dominate de trei ramuri industriale:metalele şi articolele din metale, produsele energetice şi produsele industriei uşoare, care împreună deţin circa 80% din total exporturi, conform raportului Expert-Group. La rândul lor, acestea sunt produse de numai câteva intreprinderi mari.
Astfel, industria de metale şi articole din metale este reprezentată în mare parte de Uzina Metalurgică Moldovenească, care asigură circa o treime din totalul încasărilor din exporturi ale regiunii.
Industria energetică este reprezentată preponderent de Centrala Electrică cu Termoficare Regională, iar industria uşoară – de un număr mic de intreprinderi specializate în producerea articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte articole textile.
Astfel, economia regiunii transnistrene este concentrată atât la nivelul sectoarelor industriale, cât şi la nivelul numărului de agenţi economici în fiecare sector. Aceasta expune regiunea la riscuri deosebit de înalte.
Principalul partener în derularea exporturilor spre UE este România, care absoarbe circa jumătate din exporturile regiunii orientate spre UE. Alţi parteneri comerciali comunitari importanţi sunt Italia şi Germania. Astfel, circa 87% din exporturile regiunii spre UE sunt orientate anume spre cele trei pieţe menţionate.
Publicaţia Financial Times nota că, până la urmă, cea mai gravă ameninţare la adresa Transnistriei s-ar putea să nu fie tensiunile dintre Occident şi Orient, ci economia aflată într-o stare precară.
“Salariile sunt mici, băncile par a avea dificultăţi şi – la fel ca în restul Republicii Moldova – rata emigraţiei este mare. Nu pot fi văzuţi mulţi tineri prin satele din Transnistria”, arată FT.