Prim-ministrul Pavel Filip a susținut un discurs de la tribuna ONU în cadrul dezbaterilor generale ale sesiunii a 72-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Mai jos puteţi vedea întreg mesajul prim-ministrului:
“Aş dori să încep prin a Vă adresa, domnule Preşedinte, cele mai calde felicitări cu prilejul alegerii Dumneavoastră în calitate de Preşedinte al sesiunii a 72-a a Adunării Generale, dorindu-vă succes în realizarea mandatului.
Exprim, totodată, mulțumiri predecesorului Dvs., Excelenţei Sale, domnului Peter Thomson, pentru dedicaţia şi profesionalismul de care a dat dovadă în gestionarea lucrărilor sesiunii precedente.
Adresez, de asemenea, a cuvinte de încurajare şi sprijin noului Secretar General al ONU, Excelenţei Sale, domnului António Guterres. Sunt sigur că grație conducerii sale competente și eforturilor conjugate ale statelor membre, vom reuşi să redefinim rolul ONU prin ajustarea sa la exigenţele lumii moderne.
Domnule Preşedinte,
Este evident că noi, cei reuniți în cadrul acestui for de vocaţie universală, suntem profund preocupați de provocările cu care se confruntă comunitatea internațională.
Conflictele armate din Orientul Mijlociu, conflictele de lungă durată, terorismul și extremismul violent, problemele generate de sărăcie sunt doar unele dintre fenomenele care subminează pacea și dezvoltarea durabilă.
Suntem profund preocupaţi de acumularea excesivă a armamentelor şi dezvoltarea programelor de înarmare nucleară. Un climat internațional marcat de amenințări cu utilizarea forței, inclusiv a armelor nucleare accentuează sentimentul de insecuritate și lipsa încrederii.
Schimbările climatice și cataclismele naturale devastatoare care au loc cu o frecvență crescătoare afectează negativ sute de milioane de oameni, îndeosebi pe cei care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă. Folosesc acest context pentru a exprima compasiunea și condoleanțele noastre statelor și familiilor care au avut de suferit de pe urma recentelor furtuni devastatoare și a cutremurului din Mexic.
Stimați delegați,
Discursurile distinșilor mei antevorbitori ilustrează faptul că noi toţi percepem aproape la fel provocările globale cu care ne confruntăm. Astăzi, mai mult ca niciodată, este necesar un angajament comun al statelor membre ale ONU pentru a face față acestor provocări.
În acest context, doresc să reiterez susținerea noastră deplină Secretarului General Gutteres pentru agenda sa de reforme care vizează sporirea accentului pe prevenirea conflictelor; repoziţionarea dezvoltării în centrul activităţii organizației şi reformarea managementului intern al ONU pentru a răspunde efectiv noilor și vechilor provocări.
Domnule Preşedinte,
După semnarea, în iunie 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat plenar într-un proces de reforme structurale în vederea edificării unei societăţi moderne, după modelul european de dezvoltare.
Eforturile noastre principale sunt concentrate pe consolidarea statului de drept, dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale, cu o dimensiune socială pronunțată, asigurarea drepturilor omului. Priorităţile strategice de dezvoltare sectorială vizează, în particular, modernizarea infrastructurii, gestionarea raţională a resurselor, dezvoltarea economiei ecologice şi a energiei regenerabile, aplicarea tehnologiilor moderne în agricultură. În context, voi menţiona şi desfăşurarea reformei administraţiei publice şi a serviciilor pentru populaţie, asigurarea egalităţii de gen şi promovarea tineretului.
Noi avem voinţa politică necesară pentru a realiza aceste reforme şi mizăm în continuare pe sprijinul partenerilor externi de dezvoltare, îndeosebi pe cel al Uniunii Europene şi al ONU.
Domnule Preşedinte,
Republica Moldova partajează integral punctul de vedere potrivit căruia prevenirea și reglementarea conflictelor, în particular a celor de lungă durată, reprezintă premise indispensabile pentru realizarea Agendei pentru Dezvoltare 2030.
Lipsa progresului în reglementarea conflictelor de lungă durată trebuie să declanşeze o implicare directă din partea organelor relevante ale ONU. Considerăm că nici un conflict nu trebuie să rămână în afara atenţiei ONU, indiferent dacă respectivul figurează sau nu figurează pe agenda Consiliului de Securitate.
Salutăm faptul că Adunarea Generală a inclus şi menţine pe agenda sa un punct întitulat “Conflictele de lungă durată în arealul GUAM şi implicaţiile lor pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea internaţională”.
Discutarea acestei problematici în cadrul Adunării Generale nu subminează sub nici o formă formatele existente de negocieri, iar experienţa sesiunilor precedente lasă fără temei anumite temeri exprimate de unele state în această privinţă.
Dimpotrivă, monitorizarea continuă de către ONU şi abordările proactive privind evoluţiile din arealul GUAM pot contracara încercările de modificare a frontierelor politice ale statelor din regiune prin metode care nu au nimic comun cu democraţia şi dreptul internaţional.
Folosesc acest prilej, pentru a exprima reocuparea profundă a Republicii Moldova în legătură cu perpetuarea conflictului armat din regiunile de est ale Ucrainei, conflict care ameninţă pacea şi securitatea în regiunea noastră. Reiterez, în acest context, sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Domnule Preşedinte,
Chestiunea conflictului nereglementat din partea de est a Republicii Moldova, aprofundat și de staționarea ilegală a forţelor militare străine pe teritoriul național, a fost abordată în repetate rânduri de la tribuna ONU, începând cu anul 1992.
Am subliniat că, spre deosebire de alte situaţii de conflict din spaţiul ex-sovietic, conflictul transnistrean, fiind mai puţin complex, ar putea fi reglementat mai uşor dacă toate părtile ar manifesta voința politică necesară. În cazul nostru, nu există antagonisme de natură etnică sau religioasă, iar populaţia de pe cele două maluri ale râului Nistru poate convieţui în pace şi bună înţelegere într-un stat moldovenesc reintegrat.
În pofida eforturilor din ultimii 25 de ani, cu implicarea actorilor internaţionali, nu am reuşit să reglementăm acest conflict politic. Vom continua eforturile de identificare a unei soluții în formatul de negocieri existent “5+2”. Pentru noi este extrem de important ca această soluţie să fie bazată pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unui statut special regiunii transnistrene, precum este stipulat în documentele relevante ale OSCE.
Considerăm că procesul de reglementare ar putea fi facilitat de transformarea actualei “forțe trilaterale de menținere a păcii” din regiunea transnistreană, la care participă și un contingent din Federația Rusă, într-o Misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional.
Subliniez, în acest context, că această forță trilaterală de dezangajare, creată în baza Acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992, şi-a atins obiectivele cu mulți ani în urmă. Acest mecanism învechit s-a transformat într-un factor de conservare a conflictului transnistrean care nu a reuşit să asigure demilitarizarea completă a zonei de securitate şi să elimine obstacolele în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor.
Domnule Preşedinte,
Contrar așteptărilor, Federaţia Rusă nu şi-a retras forțele sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova, conform angajamentelor sale internaționale, stipulate în Acordul moldo-rus de încetare a focului din iulie 1992, în Acordul moldo-rus din octombrie din 1994 și, respectiv, în documentele relevante ale OSCE, în particular, în Declaraţia politică a Summit-ului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999.
Precizez că aceste forțe militare sunt distincte și nu trebuie confundate cu contingentul militari rusesc care participă la “forța trilaterală de menținere a păcii„ care operează în baza unui aranjament ad-hoc.
Exercițiile militare desfăşurate în regiunea transnistreană de către trupele ruse în comun cu structurile de forţă ale regimului secesionist de la Tiraspol, inclusiv cu utilizarea tehnicii militare pentru forţarea râului Nistru, sunt o adevărată provocare de securitate la adresa Republicii Moldova. Aceste acțiuni sunt în contradicție flagrantă cu obligațiunile de a respecta cu stricteţe principiul neutralităţii în raport cu părţile aflate în conflict, stipulat în mod expres în Acordul moldo-rus de încetare a focului din 1992.
Stimați delegați,
Potrivit rapoartelor OSCE, depozitele de muniţii și arme ale Grupului Operativ de Trupe Ruse conțin mai mult de 21 000 tone.
Guvernul Republicii Moldova nu controlează şi nici nu supraveghează aceste muniţii şi arme. Lipsa transparenţei şi a accesului la depozitele respective nu permite evaluarea stării tehnice a muniţiilor, îndeosebi a celor învechite. Din acelaşi motiv, nu pot fi monitorizate transferurile de arme şi muniţii în regiunea transnistreană sau în afara sa.
Subliniez, în context, că Republica Moldova nu este în măsură să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale, ca stat parte la diferite convenţii internaţionale în domeniul controlului armamentelor și dezarmării, având în vedere că muniţiile şi armele respective, deși sunt depozitate pe teritoriul național, nu se află sub “jurisdicţia sau controlul său“ .
Având în vedere angajamentele asumate de Federaţia Rusă, principiile fundamentale ale dreptului internaţional, precum şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova referitoare la statutul de neutralitate permanentă a țării şi neadmiterea dislocării trupelor militare ale altor state pe teritoriul național, reiterăm cu fermitate cererea de a retrage complet și necondiționat aşa-zisul Grup Operativ de Trupe Ruse (GOTR), succesor al fostei Armate a 14-a sovietice, care staţionează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.
În aceiași ordine de idei, doresc să invoc Declarația Parlamentului Republicii Moldova privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării din 21 iulie 2017, distribuită statelor membre ale ONU în calitate de document oficial al Adunării Generale și al Consiliului de Securitate, prin care se face apel la Federaţia Rusă să reînceapă şi să finalizeze procesul de retragere a trupelor și munițiilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova.
Stimați delegați,
Având în vedere competențele Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul menținerii păcii și securității internaţionale şi în conformitate cu prevederile art. 11 al Cartei ONU, Republica Moldova solicită înscrierea în agenda sesiuni a 72-a a Adunării Generale a unui punct întitulat “Retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Mă adresez către toate delegaţiile statelor membre ale ONU cu rugămintea să sprijine această solicitare legitimă, care reprezintă un interes fundamental al Republicii Moldova și corespunde totalmente cu principiile Cartei ONU.
Sperăm că înscrierea acestui punct în agenda Adunării Generale și examinarea să de către statele membre ale ONU, de o manieră constructivă și nepolitizată, va constitui un important și necesar exercițiu de aplicare a diplomației preventive în raport cu o țară și regiune unde menținerea păcii și securității este subminată de lipsa unui dialog bazat pe respect reciproc și respectarea principiilor fundamentale de drept internațional.
Vă mulţumesc pentru atenţie”.