IDIS ”Viitorul” a prezentat ieri studiul „Veşnica resetare a dosarului educaţional: problemele existente şi necesitatea cooperării dintre Chişinău şi Tiraspol”. Lucrarea scrisă de expertul Corneliu Ciurea a fost elaborată de IDIS „Viitorul” cu sprijinul financiar al Balkan Trust for Democracy, un proiect al German Marshall Fund al Statelor Unite ale Americii.
Studiul analizează negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol în domeniul educaţiei, printre care, recunoaşterea şi echivalarea actelor de studiu emise de instituţiile de învăţământ din Transnistria, aspectele fenomenului de nostrificare, dosarul şcolilor din regiunea transnistreană cu predare în grafie latină aflate sub jurisdicţia Chişinăului.
Potrivit lui Eduard Țugui, coordonatorul proiectului, cadrul general de negocieri pe marginea conflictului transnistrean este mult mai tensionat şi dificil în contextul evenimentelor din Ucraina. O dovadă în acest sens este şi faptul că a fost anulată o reuniune în formatul „5+2”, dar, în schimb, a existat un dialog activ între Chişinău şi Tiraspol pe câteva sectoare sensibile, şi anume, grupul de lucru pe educaţie şi cel pe economie, unde s-a discutat, inclusiv problema terenurilor agricole ale cetăţenilor moldoveni din raionul Dubăsari.
„Studiul face o analiză a dosarului educaţional şi încearcă să surprindă partea tehnică a acestuia (şcolile din jurisdicţia Chişinăului cu predare în limba română şi procedurile de echivalare a actelor de studii emise de către administraţia de la Tiraspol), cât şi dramatismul negocierilor”, a explicat Eduard Țugui.
La rândul său, autorul lucrării, Corneliu Ciurea, a precizat că „studiul surprinde momentele vulnerabile ale relaţiei dintre Chişinău şi Tiraspol în cadrul dosarului educaţional. Iar aşteptările noastre nu sunt tocmai optimiste. Am putea să ne trezim cu cel mai rău scenariu – închiderea şcolilor cu predare în grafie latină. Cele mai stringente probleme în acest dosar este numărul scăzut de elevi în aceste şcoli, cheltuielile exagerate pentru întreţinere, imposibilitatea definirii statutului acestora etc. ”.
O problemă în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului care afectează toate nivelurile de învăţământ ţine şi de formatul diferit al sistemelor de educaţie. În Transnistria nu există examene de bacalaureat, iar învăţământul preuniversitar durează 11 ani.
Potrivit autorului, dosarul educaţional este mai puţin complex decât altele (de exemplu, transporturi), dar rămâne, cu toate acestea, extrem de dificil. Chişinăul foloseşte în continuare strategia apelării la dreptul internaţional, refuzând să facă concesii pe motivul imposibilităţii violării normelor internaţionale. În replică, Tiraspolul utilizează vulnerabilitatea şcolilor cu predare în grafie latină. Administraţia transnistreană sesizează foarte bine eficienţa acestui şantaj, înţelegând că autorităţile de pe malul drept nu pot renunţa la aceste şcoli. Drept consecinţă, poziţia Chişinăului în cadrul acestui dosar este destul de precară, fiind deseori nevoit să caute sprijin din partea partenerilor occidentali – SUA, UE şi, ocazional, OSCE.
Proiectul „Strengthening Civil Society involvement in the Transnistria Settlement Process” are drept scop monitorizarea negocierilor în formatul „5+2”, precum şi negocierile bilaterale dintre Chişinău şi Tiraspol. La fel, vizează susţinerea guvernului Republicii Moldova şi administraţiei transnistrene, dar şi identificarea soluţiilor posibile pentru integritatea teritorială a Moldovei. Proiectul urmăreşte elaborarea de către grupurile de experţi de pe ambele maluri ale râului Nistru a unor studii sectoriale complexe care pot fi utilizate de grupurile de lucru pentru a putea oferi soluţii temeinice.