Ion Leahu: Unele schimbări în relațiile Moscovei cu Tiraspolul

Observatorii care atent urmăresc evoluțiile transnistrene, ar putea cu mirare să constate că administrația locală este dispusă a înviora economia. Sau, cel puțin, a face show la acest capitol. Partea exterioară este respectată. În iunie curent a avut loc un for economic, la care au participat preponderent invitații locali, dar s-a promis că va urma unul mult mai reprezentativ – ce a și avut loc la 7 septembrie curent. Dacă credem agenția de știri ”Novosti Pridnestrovia”, căreia îi aparține știrea, la for au participat  reprezentanții uniunii întreprinzătorilor ”Delovaea Rossia” (Rusia de afaceri), care întrunește mai mult de 3000 de agenți economici, care au afaceri în sectoare afară de explorarea materiei prime, antrenând mai mult de 3 milioane de angajați. Cum s-a declarat nu o dată pe parcursul întrunirii, ”oaspeții sunt pentru prima dată în regiune, dar speră ca să fie lansată o colaborare economică de durată”. Accentuând importanța evenimentului, toată conducerea regimului s-a prezentat la întâlnire și a evoluat cu  luări de cuvânt. Prezintă interes alocuțiunea lui Krasnoselischii, din care putem deduce nu numai aprecierile precedentei echipe de guvernare, dar și propriile planuri – în special proiectele pe care el intenționează a le realiza în colaborare cu FR.

Potrivit actualului ”conducător” regiunii secesioniste,  conducerea anterioară, în detrimentul stării deplorabile a economiei regiunii, s-a antrenat în utilizarea în propriile interese a efectelor de la privatizare. La direct vorbind, Krasnoselischii a adus acuzații predecesorilor săi, că au consumat în scopuri personale toate veniturile modeste ale bugetului local. Cea mai mare parte a acestor venituri o constituie ”contul pentru gaze” (contul pe care se acumulau plățile pentru gazele naturale, ce urmau a fi transferate la ”Gazprom” prin ”Moldovagaz”, dar se consumau pe loc). Krasnoselischii a declarat că el propune a renunța la această practică vicioasă, pentru a reactiva o economie eficientă, ce ar permite regiunii să-și asigure autogestionarea. El a declarat, că vor consuma doar ceea ce vor obține legitim. Speră la ajutorul din exterior, dar la un ajutor legal, la credite și investiții.  ”Din acest motiv, a menționat Krasnoselisckii, actuala guvernare pentru prima dată în cei douăzeci și șapte de ani de existență a republicii”, este preocupată de identificarea posibilităților de a obține mijloace pe cale legitimă, contra munca depusă. ”Noi avem ce propune și ce a demonstra”. Astfel, actualul lider de la Tiraspol, la direct a învinuit predecesorii că au profitat de bunurile căpătate, fără a contribui la dezvoltarea economiei.      

În opinia vorbitorului, sarcina de bază a regiunii ar fi revenirea masivă pe piețele Rusiei. La moment, relațiile cu FR constituie 14% din volumul total, anterior fiind 70%. (La forul precedent Alexei Martânov, pretinsul ”prim-ministru” transnistrean, afirma, că comerțul cu Rusia constituie doar 10% din relațiile externe a regiunii). 

În opinia lui, la realizarea acestei sarcini, mai puțin ar fi important fenomenul ”nerecunoașterii” politice a regiunii, ci sinecostul produsului și modalitatea transportării acestuia. O apreciere foarte importantă, odată ce ea demonstrează că activitatea Moldovei nu este percepută drept un impediment la dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Până aici Krasnoselischii pare logic și argumentat, însă următoarea lui afirmație, destul de importantă pentru a înțelege aspirațiile regimului, ne demonstrează că logica nu e cea mai importantă calitate a regimului de la Tiraspol. Krasnoselischii afirmă că ” Transnistria, poate realiza asigurarea funcțiilor sus indicate, odată ce dispune de o bună așezare geografică; de un sistem de transport reușit, feroviar și auto; de energie ieftină, (electrică și gaze naturale).” Aici se solită explicații, Krasnoselischii nu spune adevărul. Calea ferată funcționează, însă ea nu este legalizată. Chișinăul ar putea  contesta această activitate la structurile internaționale feroviare, ceea ce ar condiționa sistarea oricăror mișcări pe această cale ferată. La fel e situația cu transportul auto. Kievul deja a anunțat, că nu va mai admite pe propriul teritoriu unitățile cu înmatricularea trasnistreană.  Astfel, lucrurile stau puțin altfel, față de cum le prezintă liderul local. Cam de această natură ar fi și aspectul energetic. Da, regimul a reușit a acapara cele două întreprinderi de generare a energiei electrice a Republicii Moldova – hidrocentrala de la Dubăsari și termocentrala de la Cuciurgan. Însă asta nu asigură nivelul mic al tarifelor. Hidrocentrala are capacitatea de 75 mii Kw., ce nu e prea suficient pentru un sistem economic industrial. Gazele, transformate în energie electrică la Cuciurgan, nu vor fi ieftine permanent. Actualul  preț este unul politic și nu va dura la nesfârșit. Indiferent de alte aspecte pozitive pentru eventualii investitori, cele două momente au importanță decisivă. Transnistria este izolată de Rusia și ea nu dispune de surse energetice ieftine. Probabil, efectele modeste ale forului au fost în mare parte condiționate de aceste două deziderate. Nu au avut efect nici reforma condițiilor de realizarea a proiectelor investiționale. Tiraspolul promite ca oricare proiect se va bucura de garanții ale condițiilor favorabile, prestate personal de ”primele persoane ale regiunii” pe timp de 5-8 ani. Aici este important termenul: lansând aceste cifre, regimul ar fi convins că va exista. Se planifică a reduce cu 30% impozitele pentru întreprinderile industriale; a reduce controalele la o dată în 5 ani; scopul acestor schimbări ar fi a crea timp de un an, doi, un sistem absolut favorabil pentru afaceri în regiune. ”Intenționăm să asigurăm partenerii, că integral sistemul de drept a ”republicii”, asigură garanția investițiilor, dreptul proprietarilor asupra proprietății ce e aparține.”

În detrimentul anumitor particularități la care s-a accentuat atenția mai sus, tabloul de intenții a impresionat eventualii investitori din FR. Cel puțin ei au afirmat, că ”la prima privire Transnistria ar fi atractivă pentru investiții”. Însă, primele aprecieri ale oamenilor de afaceri din FR nu prea au coincis aspirațiilor localnicilor. Rușii au apreciat ”factorul energiei electrice ieftine”, clima favorabilă agriculturii, ce ar permite producerea produselor care nu se obțin în FR. Cu o mare aproximație, Igor Ceaica, membru Consiliului central a Societății ”Delovaiea Rosia” a declarat că ar putea fi atractive pentru investiții agricultura, în special producerea vinului, sau altceva. Mai detaliat se presupune a discuta la Moscova, unde va veni reprezentanța Transnistriei, care ne va prezenta proiecte concrete. În funcție de aprecierea acestor proiecte, vom decide asupra modului de colaborare, a concis Ceaica. Ceva mai optimist a fost Vladimir Colovnev, co-proprietarul companiei ”Vostok-Servis” din FR, care a menționat că actuala vizită este una de pregătire a terenului pentru colaborare pe viitor. El a menționat că colaborarea ar trebui să asigure ca impozitele să rămână pe loc, să contribuie la deschiderea noilor locuri de muncă. Pentru asta investitorii ar trebui să fie informați referitor la perspectiva investițiilor din punct de vedere al dobânzii. Serghei Malofeichin, membru a Consiliului general a ”Delavaia Rossia”, a afirmat că mai mulți agenți economici din FR sunt în căutarea partenerilor din exterior pentru a pătrunde în anumite domenii economice în exteriorul FR. ”Căutăm noi piețe, în care am putea produce și comercializa”, a spus Malofeichin. Probabil, momentul dat ar fi unul important pentru a înțelege adevăratele motive ale interesului businessului rusesc față de Transnistria. Regiunea este juridic parte componentă indispensabilă a Republicii Moldova, care realizează Acordul de liber Schimb cu UE. Evident, la direct nimeni nu a deschis acest aspect al interesului, însă este absolut clar că nu aspectele invocate au fost cele ce au condiționat interesul rușilor. Și încă una – Vladislav Darvaia, șeful reprezentanții economice a FR în Republica Moldova, prezent și el la eveniment, a declarat că ”forul va impulsiona identificarea noilor decizii”. Nu se exclude că la Moscova s-a decis a fortifica aspectul economic în relații cu Moldova. A deveni prezenți masiv în Transnistria, a stabili noi relații și a atrage în ele businessul moldovenesc, dar nu la direct, ci prin intermediul Tiraspolului. Vom vedea, cel puțin așa impresii lasă afirmația lui Vladislav Darvaia. Anume în comentarii la declarația acestui participant, s-a menționat că ”întreprinderile transnistrene sunt extrem de cointeresate de a fi prezente pe piața rusească și în colaborarea cu partenerii din FR”.

Mari speranțe la redresarea situației au expus reprezentanții întreprinderii ”Electromaș”, care colaborează cu partenerii din FR – însă actualul nivel nu permite a depăși nivelul de 60% de utilizare a capacităților întreprinderii. Nu prea este clar, la ce mizează uzina dotată cu utilaj sovietic, depășit cu mult de vreme.

Totalizând activitatea, reprezentanții FR din nou au menționat că cel mai serios potențial pentru colaborare îl prezintă sectorul agroindustrial. Anumit interes a trezit la businessmenii din FR materialele speciale confecționate la Tiraspol, destinate structurilor cu destinație specială. Ar fi ele mai sofisticate comparativ ce cele produse în FR? Cum nu ar fi, dar alte produse ale industriei transnistrene nu au provocat nici acest interes a oaspeților. Incertitudinea situației cu colaborarea Moscovei cu Tiraspolul a fost reliefată în  alocuțiunea ”ministrului economiei” Serghei Obolonic. Obolonic a solicitat ca proiectele investiționale ale întreprinderilor transnistrene să fie examinate la nivel federal în FR. Momentul este unul destul de important, odată ce anterior, nu o dată, Dmitrii Rogozin a specificat că regiunea ar trebui să caute relații la nivel regional al Rusiei, acolo unde ar fi consumatorii produselor în regiune. Faptul că Oboloni a revenit la parteneriatul la nivel federal, ar putea la fel demonstra o nouă atitudine a Moscovei.

Pornind de la transformările respective, Tiraspolul formulează propunerile de colaborare. Astfel, la for Obolonic a propus spre examinare formarea unor noi ramuri industriale, cum ar fi chimia gazelor – pornirea procesului de producere a carbonului hidrogen din gaze naturale. Alt domeniu propus spre examinare  producerea amoniacului. Este ceva în premieră, în regiune se produce spirt artificial, însă cum ar corela o asemenea producere periculoasă sub aspectul ecologic cu o zonă atât de populată cum este Republica Moldova? Însă, pe Alexei Martânov, pretinsul prim-ministru, asta puțin îl interesează. El declară că regiunea dispune de energie electrică ieftină, ce ar permite desfășurarea proceselor industriale respective, și, la rândul său, a unor venituri substanțiale pentru investitori.

Activitatea dată, consacrată destul de evident, ca să spunem demonstrativ, apropierii de Moscova, decurge pe fondalul înrăutățirii relațiilor cu Chișinăul și stagnării proceselor de negocieri în formatul ”5+2”. Indiferent de retorica emoționantă, utilizată de Tiraspol la capitolul ”reglementare”, am putea presupune, pornind de la efectele forului economic, că Tiraspolul pierde interesul către aceste negocieri.

Vizita la Chișinău și Tiraspol a lui Wolf  Dietrich Heim, reprezentantul special al Președintelui OSCE, a condiționat unele aprecieri din partea Tiraspolului a efectelor prezidenției Austriei în OSCE. Vitalie Ignatiev, pretinsul ministru de externe a Transnistriei, a prezentat deja cunoscute reproșuri la adresa partenerilor de negocieri. Evident, principalele acuzații țin de neconvocarea formatului ”5+2”, factor care ar fi condiționat ”degradarea situației” în procesul  de reglementare. Și în acest aspect, Tiraspolul recurge la insinuări. Austria declară că este nevoie de decizii politice pentru  a urni procesul de negocieri spre careva rezultate concrete, pentru a formaliza efectele care ar putea fi obținute. Tiraspolul afirmă că, în situația în care Moldova și Transnistria ar putea atinge careva acorduri, nu ar fi nevoie de parteneri. Asemenea afirmații ar putea fi explicate doar în situația în care Tiraspolul exclude agenda, în care ar fi incluse problemele de bază, cum ar fi statutul politic a regiunii. Vom vedea, va deveni Tiraspolul mai cooperant fiind cointeresat în asigurarea circuitului trenurilor, transportului auto cu propriile plăcuțe de înregistrare.  Și cum Chișinăul va utiliza aceste aspirații ale Tiraspolului, ținând cont de careva declarații destul de promițătoare ale Vice- Prim-ministrului Gheorghe Bălan.