În Transnistria, 2017 a fost declarat Anul întreprinzătorului. Noul conducător al Transnistriei a dat tonul creşterii atractivităţii investiţionale şi micşorării poverii fiscale şi birocratice asupra întreprinzătorilor. De la Anul întreprinzătorului se aşteaptă instituirea unei conlucrări strânse cu diversele asociaţii ale întreprinzătorilor care îşi vor înainta propunerile Guvernului şi Sovietului Suprem. Asociaţiilor întreprinzătorilor, agenţilor economici, li s-a recomandat să trimită Guvernului propunerile lor de manifestări în Anul întreprinzătorului, iar şefilor administraţiilor oraşelor şi raioanelor li s-a recomandat să le acorde sprijin în organizarea de manifestări tematice.
Printre sarcinile stabilite în această sferă, una din cele principale este creşterea atractivităţii investiţionale a Transnistriei, pentru care este necesar un moratoriu al creşterii impozitelor, o stabilizare a preţurilor la combustibili şi micşorarea lor treptat până la nivelul ţărilor din Uniunea Vamală, diminuarea volumului raportărilor întreprinzătorilor şi interzicerea controalelor periodice, pe parcursul anilor 2018 şi 2018. În plus, este necesar să li se asigure investitorilor preferinţe fiscale pe termen lung, iar firmelor care creează noi locuri de muncă, să li se asigure facilităţi. Vadim Krasnoselski a pus un accent deosebit pe faptul că marile întreprinderi trebuie să manifeste responsabilitate socială.
Guvernul şi-a început activitatea cu înfiinţarea unui grup de lucru, care ar trebui să elaboreze o serie de foi de parcurs ale dezvoltării mediului de afaceri transnistrean. Foaia de parcurs înseamnă un set de măsuri cu executanţi concreţi şi termene concrete. După alcătuirea lor, pe diferite direcţii, ele vor fi aprobate de Guvern şi vor trebui să fie aplicate obligatoriu de toate organele puterii executive, iar procesul aplicării lor va fi sub controlul atât al Guvernului cât şi al opiniei publice. În plus, unul dintre punctele foii de parcurs anticriză va fi elaborarea scalei de evaluare a climatului de afaceri în Transnistria şi, pornind de la această scală, comunitatea întreprinzătorilor va da o apreciere eficienţei activităţii Guvernului.
Întâlnirile cu întreprinzătorii desfăşurate în ianuarie 2017 au arătat că primii paşi, propuşi de noul şef al statului în această sferă, sunt evaluaţi pozitiv. Astfel, în 2017 a fost deja micşorat tariful licenţei pentru întreprinzătorii individuali cu 30% în sfera comerţului, cu 50% în sfera producţiei, şi au fost suspendate controalele periodice pentru întreprinderile mici.
Trebuie remarcat că întreprinzătorii din Transnistria manifestă în prezent un optimism reţinut, ei nu cred că statul este dispus să-şi schimbe atitudinea faţă de ei, de aceea este important ca în următorii cinci ani organele puterii să nu se manifeste în rolul unui organ de aplicare a pedepselor, ci să fie un asistent şi un consultat în soluţionarea problemelor.
Întreprinzătorii din Transnistria se întreabă cât de profunde vor fi reformele pentru stimularea activităţilor de afaceri şi dacă guvernul are fonduri pentru aceste scopuri. A. Martînov consideră că schimbările vor fi serioase iar bugetul va înregistra o economie substanţială prin scăderea cheltuielilor cu organele statului, care acum reprezintă 54%-57% din PIB, o dată şi jumătate mai mare decât norma. Scăderea poverii fiscale de la 35% la 27-28% va ajuta la intensificarea activităţii economice şi se intenţionează ca scăderea veniturilor la buget să fie compensată cu ajutorul rezervelor ascunse ale economiei. De exemplu, Camera de Conturi a Transnistriei a descoperit în 2016 astfel de rezerve însemnate, care trebuiau direcţionate anume pentru finanţarea deficitului bugetar. Aceşti bani, care au ocolit după diferite scheme contul gazelor şi bugetul, datorită acestei (n.trad. – măsuri) încă din primul trimestru din 2017 vor reprezenta fonduri suficiente pentru finanţarea cheltuielilor urgente ale statului. Un principiu cheie al optimizării cheltuielilor publice este neadmiterea scăderii nivelului de trai al cetăţenilor. O politică bugetară transparentă şi înţeleasă de toţi, inclusiv în ce priveşte stingerea deficitului bugetar va favoriza îmbunătăţirea climatului investiţional în Transnistria, în caz contrar, mediul de afaceri se va teme să investească în economie.
Una din problemele importante care îi preocupă pe oamenii de afaceri în Anul întreprinzătorului este chestiunea valutară, unde, la rândul lor, Guvernul şi Banca Centrală depun toate eforturile pentru stabilizarea situaţiei pe piaţa valutară şi se aşteaptă rezultate chiar peste o lună – două. În plus, întreprinderile mici sunt îngrijorate de povara fiscală pe fondul de salarii sub forma impozitului pe venit, social unic, şi de chestiunea venitului minip pe economie. Obiectivul principal este ca cetăţenii transnistreni să se poată angaja în întreprinderi mici. Este importantă şi scoaterea fondului de salarii din sectorul subteran în cel legal. Această problemă poate fi soluţionată cu ajutorul altor abordări privind salariul minim pe economie şi al scăderii poverii fiscale. Din păcate, în practică organele de stat creează o astfel de situaţie că întreprinderile mici nu pot angaja un om sau nu îi pot achita salariul în mod legal. Şi în cele din urmă, din aceasta pierd toţi – şi fondul de pensii al Transnistriei, şi întreprinzătorii înşişi, care sunt nevoiţi să recurgă la condiţii netransparente de funcţionare. Pentru a ajuta întreprinzătorii să iasă din sectorul subteran, i s-a dat dispoziţie Ministerului dezvoltării economice să estimeze la cât pot fi micşorate aceste tipuri de impozite şi mărimea salariului minim pentru cei care îşi încep o afacere proprie – pentru întreprinderile cu maxim 50 de angajaţi. În 2017 a apărut o cu totul altă situaţie, întrucât fostul preşedinte şi fostul guvern nu putea opera operativ niciun fel de modificare la nivel legislativ prin Sovietul Suprem, iar acum organele ramurii executive şi legislative ale puterii funcţionează solidar, fapt care facilitează foarte mult posibilitatea implementării de noi experimente şi reforme în economie.
Economia Transnistriei este preocupată de tema creditării, întreprinzătorii au nevoie acum de credite cu dobândă mică pentru completarea activelor circulante, dezvoltare tehnică şi investiţii capitale. Întreprinzătorii sunt foarte preocupaţi şi de abordarea de către noile autorităţi a situaţiei apărute din cauza barierelor administrative cu care ei se confruntă, şi propun eliminarea birocraţiei excesive, sub forma controalelor, certificatelor, adeverinţelor de prisos şi aşa mai departe, pentru a rămâne doar cele la care autorităţile cu adevărat nu pot renunţa. Pentru îmbunătăţirea climatului investiţional şi de afaceri, ceea ce va accelera activitatea comunităţii întreprinzătorilor din Transnistria, guvernul împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai comunităţii experţilor vor alcătui o foaie de parcurs separată. Aceasta va include măsuri de ridicare a barierelor administrative şi liberalizare a condiţiilor de desfăşurare a afacerilor, simplificare a accesului întreprinzătorilor la obiective de infrastructură şi la terenuri. Transnistria are nevoie să mărească în mod operativ garanţiile de protejare a proprietăţii private. O decizie corectă ar fi elaborarea şi depunerea la Sovietul Suprem a proiectului unei noi legi a investiţiilor. În plus, în foaia de parcurs ar trebui să intre garanţii privind stabilizarea politicii economice a statului, inclusiv a celei tarifare şi fiscale. Acestea trebuie să fie mai ample şi mai extinse decât în Rusia şi în alte ţări întrucât Transnistria încă nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională, ceea ce înseamnă că este mai greu să atragi investiţii decât în alte state. În privinţa atragerii investiţiilor, Guvernul a rămas cu o sarcină neîndeplinită: elaborarea unor noi reguli ale jocului, în care investitorul să aibă încredere în corectitudinea deciziei sale de a investi în regiunea transnistreană, iar a asigura aşa ceva nu este deloc simplu.
Guvernul Transnistriei intenţionează să elaboreze on set de măsuri de facilitare a accesului mărfurilor transnistrene la pieţele externe care vor fi instituite începând cu 1 mai 2017. Volumul schimburilor externe de mărfuri al Transnistriei a fost, ţinând cont de activitatea persoanelor juridice şi fizice, de 1,5 miliarde dolari SUA, cu 19% mai puţin decât în 2015 (1,8 miliarde). Potrivit datelor Comitetului Vamal, principalii parteneri ai Transnistriei au fost în 2016 în sfera importurilor Rusia (49% din totalul mărfurilor importate), Ucraina (11%) şi Moldova (9%). În sfera exporturilor, Republicii Moldova îi revine 46% din totalul mărfurilor exportate, Ucrainei – 12%, României 11% şi Rusiei – 9%.
Principalele categorii de mărfuri importate în Transnistria au fost mărfuri din categoria combustibililor şi energiei (ponderea lor în structura importurilor a fost de 48%), mărfuri alimentare şi materii prime (12%), produse ale ramurii construcţiilor de maşini (10%). Lista grupelor de mărfuri pentru export o conduce de asemenea mărfurile din categoria combustibililor şi energiei (ponderea lor în structura exporturilor – 35%), mărfuri alimentare şi materii prime, precum şi metale şi articole metalice (câte 16%), încălţăminte (7%).
Important pentru Transnistria este faptul că schimburile de mărfuri cu Rusia are pe ansamblu o dinamică negativă începând cu 2013. Astfel, dacă în 2012 volumul acestora era 1,067 miliarde dolari SUA, în 2013 era 799 milioane, în 2014 – 860 milioane , în 2015 – 635 milioane, iar în 2016 – 465 milioane de dolari SUA. Astfel, în cinci ani indicatorul a scăzut de peste două ori. Aceasta a avut legătură că deprecierea rublei ruseşti şi politica de substituire a importurilor dusă de Guvernul Federaţiei Ruse. Drept urmare, pe de o parte mărfurile transnistrene au devenit necompetitive ca preţ pe piaţa rusă, pe de altă parte, au intrat în lista mărfurilor străine ce fac obiectul substituirii de către producătorii ruşi. În opinia unor întreprinzători exportatori, situaţia poate fi remediată prin lichidarea barierelor împotriva producţiei din străinătate aplicate de Rusia faţă de mărfurile transnistrene. Pentru aceasta ei propun inspectarea întreprinderilor transnistrene de către autorităţile ruseşti de monitorizare. Vadim Krasnoselski şi-a exprimat în mod repetat îngrijorarea faţă de dinamica negativă a comerţului exterior cu Rusia, el consideră că o soluţie bună a problemei este deschiderea de case de comerţ, care vor oferi pieţi garantate de desfacere pentru producţia transnistreană.
În ajutorul activizării exporturilor transnistrene acţionează Memorandumul de înţelegere reciprocă între Serviciul Federal Vamal al Rusiei şi Comitetul de Stat Vamal al Transnistriei, în care un aspect important este aplicarea Protocolului de organizare, începând cu luna mai 2017, a schimburilor de informaţii privind mărfurile şi mijloacele de transport care se deplasează între Federaţia Rusă şi Transnistria. Sistemul respectiv urmăreşte să contribuie la simplificarea şi accelerarea procedurii controlului vamal la trecerea frontierei ruse de către mărfurile transnistrene prin identificarea livrărilor din Transnistria în volumul total al exporturilor din Republica Moldova.
Dând recomandări noului guvern, ar trebui remarcat că acum este important pentru organele administraţiei publice să manifeste grijă pentru îmbunătăţirea climatului investiţional din Transnistria, unde este necesar să fie luat în calcul sistemul internaţional de reglementare a acestuia, adică este vorba despre clasamentul Băncii Mondiale al climatului de afaceri, care evaluează atractivitatea unei ţări pentru realizarea de afaceri pornind de la o serie de parametri: cât de uşor se poate înfiinţa o întreprindere, înregistra o proprietate, branşa la resurse energetice, obţine un credit etc. Din păcate, multe din aspectele menţionate rămân problematice pentru întreprinzătorii transnistreni şi nu le permit să-şi facă planuri de dezvoltare a afacerii în perspectivă. În Transnistria oamenii aşteaptă şi sprijin real şi rezultate concrete din partea Băncii Mondiale în Republica Moldova, şi anume definirea unei liste de proiecte actuale, care vor fi subsumate creării de noi locuri de muncă în Transnistria.
Transnistria are nevoie, pentru a-şi dezvolta economia, să iasă cu producţia sa pe pieţele statelor Uniunii Europene. Printre avantajele concurenţiale ar putea fi exportul fără taxe al mărfurilor, produse de întreprinderile transnistrene, pe teritoriul Uniunii Europene, preferinţe comerciale în Rusia, existenţa de cadre calificate şi altele. În Transnistria, pe lângă industria textilă există şi domenii foarte interesante, unde poate fi dezvoltată cooperarea. Acestea sunt producţia de alimente, industria alimentară, prelucrarea metalelor şi construcţiile de maşini. În agricultură, e nevoie de investiţii pentru achiziţia de noi linii de procesare a producţiei.
Întreprinderile transnistrene sunt nevoite să se ciocnească în primul rând la ieşirea pe pieţele europene atât cu piedici interne cât şi externe, dacă astfel de bariere există, însă aceasta este o scăpare a autorităţilor transnistrene iar noul Guvern trebuie să înceapă munca pentru ridicarea lor, şi, în special în Anul întreprinzătorului, să micşoreze numărul problemelor economice pentru agenţii economici care doresc să activeze în Transnistria.
Articolul este publicat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
