Activitatea mijloacelor de informare în masă din Transnistria în ultima jumătate de an se află sub atenţia strictă a deputaţilor Sovietului Suprem. Încă din 1992, în Transnistria a fost acordată o atenţie deosebită chestiunilor ce ţin de securitatea informaţională şi dezvoltării presei de stat. În aprilie 2016, deputaţii întreprind o serie de măsuri: reducerea finanţării, interzicerea filmării şi fotografierii sesiunilor Sovietului Suprem, un pachet de legi privind presa de stat, pe care jurnaliştii le consideră drept instituirea cenzurii şi o tentativă de monopolizare a sferei mass-media în Transnistria.
Jurnaliştii consideră că este incorect ca numai serviciul de presă al parlamentului să aibă dreptul de a filma sesiunile Sovietului Suprem. De asemenea, eficienţa activităţii presei a fost afectată de reducerea, în 2015, cu 3 milioane de ruble a finanţării salariilor angajaţilor PGTRK[1], iar în acest an – cu 2,1 milioane de ruble. Serghei Oleinnikov, conferenţiar al catedrei de jurnalism din cadrul Universităţii de Stat Transnistrene “T.G. Şevcenko”: “Chestiunea nu ţine, desigur, de bani, cât de influenţă informaţională, de toate reformele presei de stat. Acestea sunt cum nu se poate mai potrivite din punctul de vedere al dividendelor politice. Dominarea, conducerea, influenţa asupra presei, desigur, costă mult. Oricine şi-ar dori să înăbuşe un canal prin orice instrumente. Nu există canalul – nu sunt nici probleme”.
În 24.09.2016, jurnaliştii presei de stat din Transnistria şi-au exprimat opoziţia faţă de politica de înăbuşire a mijloacelor de informare în masă. Majoritatea angajaţilor companiei de stat transnistrene de radio-televiziune au semnat scrisoarea deschisă adresată Preşedintelui, Guvernului, Sovietului Suprem şi puterii judecătoreşti. Prin aceasta, ei solicită Sovietului Suprem să-şi revizuiască abordarea faţă de aşa-zisa “democratizare” a presei. Scrisoarea a fost semnată de angajaţii postului de televiziune “Pervîi Pridnestrovskii”, agenţiei de ştiri “Novosti Pridnestrovia”, Radio-1, radio “Pridnestrovie”, ziarului “Pridnestrovie”. “Am decis să ne exprimăm opinia într-o scrisoare deschisă, pentru că aceasta nu este pur şi simplu opinia unui jurnalist, care a făcut o ştire, nu este pur şi simplu opinia unui şef, care a dat publicităţii vreo informaţie. Este opinia fiecărui angajat al PGTRK. Suntem mulţi şi noi toţi muncim în acele condiţii pe care Sovietul Suprem a decis să ni le dicteze, iar ce va fi mai departe nu ne putem imagina”, – a spus Tatiana Siarova.
Deputaţii Sovietului Suprem al Transnistriei au adoptat un pachet de proiecte de lege care reglementează activitatea mijloacelor de informare ale statului. Mulţi jurnalişti au calificat aceste modificări drept intensificare a cenzurii şi monopolizare a spaţiului informaţional în republică.
În14.09.2016, Sovietul Suprem a adoptat în cea de-a doua lectură pachetul de proiecte de legi privind presa. Acesta prevede să i se acorde parlamentului dreptul de a numi redactorii presei de stat, posibilitatea de a limita jurnaliştilor accesul la manifestări publice prin acte normative inferioare legilor, eliberarea din funcţie a conducătorilor mijloacelor de informare în masă la propunerea Procurorului, alcătuirea silită a grilei de emisie. Vor avea dreptul să înfiinţeze mijloace de informare în masă republicane Preşedintele, Sovietul Suprem, organele puterii judecătoreşti. Totuşi, dacă unul dintre aceste organe se decide să înfiinţeze un mijloc de informare în masă republican, acesta va trebui să propună celorlalte instituţii menţionate să devină co-fondatoare. Mijloacele de informare în masă înfiinţate anterioare vor trebui să fie reînfiinţate şi reînregistrate obligatoriu conform procedurii descrise.
Următoarea lovitură dată jurnaliştilor din Transnistria a fost modificarea de către Sovietul Suprem a modalităţii de constituire a fondului de onorarii al presei de stat. Amendamentele corespunzătoare la legea “Despre salarizarea muncii angajaţilor sferei bugetare şi remunerarea militarilor şi a persoanelor asimilate acestora din punctul de vedere a condiţiilor de remunerare”, adoptate de parlament în lectura a doua, finală. Acum, mărimea fondului de onorarii trebuie să fie 50% din fondul de salarii al numărului efectiv de jurnalişti. Anterior, volumul fondului de onorarii era stabilit din numărul total al angajaţilor presei republicane. Specialiştii subliniază că o asemenea schimbare este injustă întrucât la realizarea unui produs informaţional contribuie, pe lângă jurnalişti, şi numeroşi alţi specialişti.
Reprezentanţii comunităţii jurnalistice au numit deja noutăţile legislative o cenzură pe faţă şi văd în noile norme o tentativă de monopolizare a spaţiului informaţional din republică. Schimbarea fondatorilor, reînregistrarea, instituirea unor elemente de cenzură, diminuarea fondului de salarii – cu toate acestea vor avea de-a face cât de curând toate mijloacele de informare în masă de stat. Motivându-şi acţiunile prin “democratizarea” presei, deputaţii, în realitate, îşi subordonează presa de stat şi instituie cenzura. Se remarcă faptul că tot pachetul de proiecte de legi privind presa nu a fost supus nici dezbaterilor experţilor şi nici audierilor publice. “Tot pachetul de proiecte de legi conţine norme care, în esenţă, ne dictează când să transmitem un program, ce anume să transmitem, în ce volum, ba chiar şi la ce oră să transmitem. În opinia noastră, aşa ceva este inacceptabil”, – a remarcat redactorul şef al postului de televiziune “Pervîi Pridnestrovskii”, Tamara Pavel.
De asemenea, nu trebuie admisă monopolizarea mijloacelor de informare în masă transnistrene, ele nu trebuie să se transforme în unele “de buzunar”, care să lucreze doar pentru una din ramurile puterii sau numai unui demnitar. Acum, Sovietul Suprem acţionează pentru ca toate ramurile puterii să controleze într-o măsură egală televiziunea, radioul, presa, agenţiile de ştiri de stat. În acest mod, şi la “Pervîi Pridnestrovskii”, şi la radioul de stat, şi la ziare, şi la agenţiile de ştiri prevalează abordări echilibrate în reflectarea evenimentelor. Vadim Krasnoselski, preşedintele Sovietului Suprem al Transnistriei: “Este necesară o cât mai mare democratizare a presei de stat , adică să dea o posibilitate tuturor: Preşedintelui, puterilor legislativă, executivă şi judecătoreşti, de a participa la înfiinţarea mijloacelor de informare în masă de stat”.
În opinia Şefului statului, modificările propuse limitează fiecărei ramuri ale puterii în stat dreptul de a înfiinţa de sine stătător mijloace de informare în masă. Acest lucru se poate considera o încălcare a principiului constituţional al exercitării de sine stătătoare a prerogativelor proprii de către organele puterii de stat, consfinţite în Constituţia Transnistriei.
În plus, iniţiativa legislativă prevede dreptul Sovietului Suprem de a numi şi elibera din funcţie redactorii şefi ai mijloacelor de informare în masă republicane, fapt ce contravine normelor Constituţiei, întrucât nu pot fi reunite în subordinea unei instituţii, unei persoane, prerogativele a două sau trei ramuri ale puterii. Iar în cazul absenţei Sovietului Suprem din această componenţă, prerogativele respective în ansamblu nu pot realizate din cauza încălcării directe de către acestea a principiului fundamental al dreptului civil, ce garantează neamestecul unor terţi în afacerile private.
Deputaţii au adoptat şi norma care obligă presa audiovizuală republicană de stat să asigure recepţia emisiunilor de ştiri şi de analize de către telespectatorii şi radioascultători, pe întreg teritoriul Transnistriei. Însă nu s-a ţinut cont de faptul că Guvernul are competenţe în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor de programe de stat în domeniul gestionării resurselor de frecvenţe radio, sistemului televiziunii şi radiodifuziunii, măsurilor de aplicare a acestora, asigurării maxime a accesului populaţiei a pachetelor sociale de programe televizate şi radiofonice. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că în prezent, în anumite zone din Transnistria, presa de stat acoperă cel mult 60-70% din teritoriu, retransmiterea programelor de televiziune şi radiodifuziune nu este asigurată tehnic cu resursele corespunzătoare iar presa de stat nu deţine o bază tehnico-materială corespunzătoare, care să permită acoperirea deplină a întregului teritoriu al republicii, în timp ce presa privată are un grad de acoperire ce depăşeşte de câteva ori prezenţa presei de stat.
În opinia Preşedintelui, legea adoptată de Sovietul Suprem are un caracter distructiv, încalcă principiul independenţei profesionale a redacţiilor, consfinţită în articolele Legii Transnistriei “Despre mijloacele de informare în masă”, şi se poate considera că este orientată spre instituirea unor elemente de cenzură asupra materialelor difuzate de redacţiile presei de stat. Evgheni Şevciuk, Preşedintele Transnistriei: “Libertatea de exprimare şi posibilităţile care au fost acordate Preşedintelui şi statului, ar putea fi folosite pe faţă împotriva Constituţiei, bazelor democraţiei şi suveranităţii poporului! A început reprimarea jurnaliştilor presei de stat care nu se tem să spună adevărul poporului! Aceasta este o demonstraţie vădită a ce va fi libertatea de exprimare dacă păpuşarii vor obţine puterea absolută”.
Ce va urma? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun angajaţii mass-media. Tuturor le este clar că pentru mijloacele de informare în masă de stat vor veni vremuri grele.
După cum era de presupus, Evgheni Şevciuk a respins pachetul de legi ce prevedea modificarea mecanismului de înfiinţare a mijloacelor de informare în masă de stat, precum şi a modalitatea de reflectare a activităţii autorităţilor în presa publică republicană şi municipală. Însă, ţinând cont că firma OOO[2] “Sheriff” deţine majoritatea calificată din Sovietul Suprem, putem presupune că veto-ul prezidenţial va fi depăşit. Nu este greu de prevăzut că drepturile încălcate ale jurnaliştilor din Transnistria vor face obiectul examinării organului de control constituţional.
Este posibil ca o soluţie de ieşire din această situaţie să fie înfiinţarea unui Consiliu special al fondatorilor, care să exercite controlul asupra aplicării legilor privind presa şi în care să fie reprezentate toate părţile interesate ale litigiului.
Nu este exclus ca situaţia politică dificilă din jurul presei transnistrene, în care ramurile puterii nu pot să-şi delimiteze prerogativele de gestionare a presei, să conducă la crearea unui model existent în unele ţări occidentale, care au renunţat la presa de stat.
[1] Compania de stat transnistreană de radio-televiziune
[2] Societate cu răspundere limitată