Ivan Babici: Încetinirea activității de producție și de export sau de ce Transnistria nu este atractivă pentru investitori

Analizând activitatea economică externă a Transtristriei este necesar de a  avea în  vedere principalii  indicatori ai rezidenților și influența factorilor externi negativi asupra acestei activități. Astfel datorită conjuncturii nefavorabile a piețelor existente în Transnistria s-a redus volumul producției industriale si  a scăzut indicele exportului cu 14,6%. În aceleași timp, datorită scăderii cerinței interne, atât din partea populației cât și din partea intreprinderilor, a scăzut importul cu 30, 4%.

Principalii, parteneri de afacere ai Transnistriei pentru  export în 2015 au fost Republica Moldova (49,1% exportul cumulat, “+” 7,6% față de 2014),  România (15,5%, “+” 16,8% față de  2014), Federația Rusă (7,8%, “-”52,7% față de  2014), Ucraina (8,4% “+” 8.1% față de 2014), Italia (6,5%  “-”27,4% față de 2014), Germania (5,0%  “-” 1,6 % față de 2014).

Dacă analizăm activitatea de import constatăm că principalii parteneri ai Transnistriei au fost: Federația Rusă  (51,6% din activitatea globală  “-” 22,7 față de 2014), Ucraina (14,2%  “-” 21,0% față de 2014), Republica Moldova (6,8%,  “-” 34,0 % față de 2014) Republica Belarus (4,3%  “-” 63,7% față de 2014), Germania (4,1%  “-” 44,7%, față de 2014), Italia (2,2% “-” 44,9% față de 2014), Polonia (2,0%, “-” 33,3% față de 2014).

Un factor important al  dezvoltării oricărei regiuni este atractivitatea investițională. Sub acest aspect, se poate constata, că volumul investițiilor în Transnistria în capitalul de bază și formelor de  proprietate a constituit 15,2%, ceea ce este sub nivelul valorii anului 2014 și a reprezentat 1352,4, mln. rub., din care 693, 8 mln. rub au fost investite în reabilitarea mașinilor, utilajelor și a  mijloacelor de transport, finanțarea lucrărilor de construcție și montaj au fost  cheltuite 581,9 mln. rub.

Principalii factori ce stagnează investițiile agenților economici sunt cererea scăzută la producția internă, ratele ridicate ale dobânzilor la creditele bancare și de asemenea incertitudinea situației economice și politice a Transnistriei.

O analiză a investițiilor alocate arată că volumul maxim al resurselor destinate dezvoltării pe  termen lung au fost valorificate de  industrie (493,6 mln rub, ceea ce reprezintă 36,5% din totalul investițiilor) și de sectorul agricol (137,1 mln rub, ce reprezintă 36,55% din totalul investițiilor). S-a constatat o creștere esențială a investițiilor în dezvoltarea domeniului de sănătate (1.6 ori mai mare decât în 2014) și în construcția de locuințe (“+” 15,6% față de anul 2014).

Este necesar  de menționat o creștere nesemnificativă a numărului investițiilor externi care  apar în  economia Transnistriei, dar în același timp există și o dinamică a plecării investitorilor și o scădere a ofertelor de investiții externe din cauza unor probleme interne a Transnistriei. În economia Transnistriei, în anul 2014 au venit 9 investitori externi, din care 8 au intrat în calitate de fondatori ai unor întreprinderi prin injectarea unor sume bănești, în capitalul statutar al acestor organizații.

Legislația în privința investițiilor este suficient de liberală în Transnistria. Acest lucru a fost de mai multe ori menționat în cadrul diverselor forumuri de discuții și investiții ce au au loc în Transnistria deja a 4 oară cu scopul de a elabora soluții practice pentru asigurarea dezvoltării economice ți susținerea antreprenoriatului în Transnistria.

Conform legislației regionale în vigoare, este prevăzută o scară progresistă de facilități  în privința plății impozitelor pe venit funcție de suma investită. De exemplu, investitorilor, care au investit de la 10 la 250 mii de dolari americani, li se dă un bonus de  10% la plata impozitului pe venit. Există deasemenea și bonusuri de 30% și mai mult. Totul depinde de valoarea sumei investite. Există și  alte facilități fiscale și  preferințe îndreptate spre creșterea activității investiționale precum cele din domeniul vamal, din domeniul zonelor economice libere și altele.

Dintre factorii ce contribuie la atractivitatea Transnistriei în planul investițiilor externe pot fi  menționate condițiile  climaterice benefice și amplasarea geografică convenabilă din punct de vedere logistic.

În același timp, cu părere de rău, activitatea investițională a investitorilor străini a scăzut cu mult în 2015 (cu 78% față de 2014). Principalii factori ce au creat această situație au  fost condițiile instabile de activități economice care la rândul lor depind direct de barierele impuse din exterior.

Situația complicată în ceia ce privește politica externă și politica economică externă a Transnistriei creează o influență negativă asupra activității investiționale atât asupra subiectivelor economice a Transnistriei cât și  asupra investitorilor străini – agenții economici nu riscă să investească în formarea și dezvoltarea unor industrii și a altor forme de activități pe teritoriul Transnistriei nerecunoscută pe plan internațional ca entitate statală.

 Mai mult ca atât, conform Guvernului Republicii Transnistriei  o influență negativă asupra climatului investițional o are și diferența sistemului  impozitelor existent față de sistemul  impozitelor clasic, ce funcționează în majoritatea absolută a statelor lumii.

Agenții economici din Transnistria si-au pus mari speranțe în perspectiva realizării rezultatelor Protocolului din 25 octombrie 2013, semnat de ministrul Federației Ruse D. O. Rogozin în cadrul întrunirii cu Șevciuc E.V. Conform acestui protocol din septembrie 2014 până în prezent, cu scopul excluderii  aplicării interdicțiilor, prevăzute de legislația Federației Ruse în privința mărfurilor de export din Transnistria și a limitelor impuse agenților economice din Transnistria în privința obligativității de declarare a țării de proveniențe a mărfurilor și a confirmării cu acte vamale a acestora emise  de organele vamale transnistrene. În acest scop Transnistriei i se pune la dispoziție un set de documente (așa numitul „safe – pachet”), ce este emis de  organele vamale ale Transnistriei. Acest „safe – pachet” include calificativul de proveniență a  mărfurilor eliberat de camera de comerț și industrie a Republicii Moldovenești Transnistrene,  versiunea în original a unui exemplar de  factura, scrisoare de transport internațional al mărfurilor și a actelor de acces confirmate de organele vamale ale Republicii Moldovenești Transnistria.

Punerea la dispoziție a „seif – pachetului”, elaborat de organele vamale al Transnistriei, face posibilă, diferențierea agenților economici ai Transnistriei, și a Republicii Moldova cu scopul aplicării interdicțiilor față de agenții economiei ai Republicii Moldova, privind exportul în Federația Rusia. Pe perioada 19 septembrie 2014 până în prezent, conform „seif – pachetului” au fost exportate mărfuri de către 37 de  agenții economici. În prezent, se află la etapa de  finalizare procedura de confirmare a proiectului Memorandul de colaborare între Serviciul Vamal al Federației Ruse și comitetul vamal al Republicii Moldovenești Transnistria.

Pentru activizarea comerțului exterior cu întreprinderile industriale în cadrul memorandurilor interinstituționale semnate între Ministerul industriilor și Ministerul comerțului al Federației Rusă și Ministerul dezvoltării Economice al Republicii Moldovenești Transnistria au avut loc consultări bilaterale între părțile transnistrene și rusești în privința realizării unei infrastructurii de evaluare (de conformitate)  a echivalării producției Transnistriei cu cerințele tehnice al regulamentelor Uniunii Vamale și deschiderea pe teritoriul Transnistriei a unui centru de certificare pentru eliberarea documentelor de conformitate a producției transnistrene cu producția rusească. În 2014 a fost posibilă deschiderea centrului de  certificare rusesc pe teritoriul Transnistriei.

Acest tip de colaborare a agenților economici transnistrieni le conferă o atractivitate mai mare pe piața rusească în detrimentul agenților economici din Republica Moldova, cea ce permite drept consecință utilizarea acestora elemente în manipulării politice în relațiile între Moldova și Rusia.