Administrația separatistă de la Tiraspol a amenințat cu „măsuri aspre” de răspuns la ceea ce a numit drept ultimele acțiuni coordonate dintre Moldova și Ucraina pentru blocarea economică a regiunii transnistrene. Tiraspolul susține că Ucraina a oprit circulația trenurilor prin punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al graniței cu Moldova, blocând 40 de cisterne cu combustibil care s-ar fi îndreptat din Belarus spre Transnistria. Declarațiile au fost făcute de pretinsul premier de la Tiraspol, Pavel Prokudin, după o întâlnire cu reprezentanți ai principalului importator de produse petroliere din stânga Nistrului, compania Sheriff.
Un interviu pe această temă cu Ion Leahu, fost reprezentant al Moldovei în Comisia Unificată de Control.
Europa Liberă: Tiraspolul declară că va veni cu măsuri restrictive la adresa Chișinăului și a Kievului. Dumneavoastră, domnule Leahu, cunoașteți foarte bine situația din regiune. Ce pârghii are, de facto, Tiraspolul pentru a „pedepsi” Chișinăul, malul drept, și Ucraina pe acest segment al comunicării pe căile ferate? Care ar putea fi aceste măsuri de răspuns despre care vorbește șeful executivului de la Tiraspol?
Ion Leahu
Ion Leahu: „În principiu, ei nu prea au posibilități. Dar Prokutin, în declarația respectivă la care vă referiți, a menționat că este vorba de înăsprirea controlului vamal, pentru că o parte din mărfurile care ies din Republica Moldova se deplasează spre porturile Odesei prin Transnistria.
Deci, ei prin asta primesc posibilitatea să controleze sau, cel puțin, să încerce să controleze mărfurile noastre și să le impoziteze. O parte din mărfuri care vin din Federația Rusă și din CSI, la fel, trec prin Transnistria și, iarăși, ar putea fi supuse unui control suplimentar. Asta-i una, deci – vama.
A doua, tot ce ține de problemele fito-sanitare, epidemiologice, etc. Iarăși, Prokutin a menționat că ei, prin intermediul acestor procedee, ne vor cauza probleme.
Și, a pomenit încă ceva acolo – circulația cetățenilor prin posturile lor de control. Adică, iată, în principiu, ei ne amenință că vor înăspri toate formele de control care există astăzi.”
Europa Liberă: Pavel Prokutin se referea, la un moment dat, în declarația respectivă, la restricționarea a ceea ce el a numit „tranzitul românesc”. Ce se are în vedere?
Ion Leahu: „Iată asta nu pot să vă spun precis. Pentru că, da, România primește ceva, însă nu într-atât de mult ca să fie semnificativ. Dar vorba-i alta: transnistrenii depind de România. O mare parte din fierul uzat care este utilizat în calitate de materie primă la uzina metalurgică de la Râbnița se aduce din România și, luat invers, o parte din producția gata fabricată la uzina aceasta o cumpără tot România. Așa că ei depind de România. Nu știu, aici poate că e un bluf.”
Europa Liberă: Domnule Leahu, dar ce înseamnă aceste declarații acum? S-au reluat de curând negocierile în formatul 5+2, a avut loc și reuniunea din Bavaria, teoretic după aceste discuții atmosfera ar fi trebuit să fie una mai constructivă…
Ion Leahu: „Haideți să punem punctele așa: ei niciodată n-au fost constructivi. De fiecare dată ei s-au comportat ca niște persoane sau ca niște subiecți care utilizează șantajul și nu voia bună.
În cazul dat, situația este puțin-puțin alta. Dacă vă amintiți, pe 2 și 3 iunie curent la Berlin a avut loc întâlnirea în formatul 5+2 și acolo, în cadrul acestui format, a fost luată o decizie: că în baza documentelor, propunerilor non-paper propuse de Federația Rusă, ei elaborează vreo șapte acorduri care sunt chemate să fortifice, chipurile, încrederea între părți – începând cu apostilarea diplomelor, înregistrarea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene, libera circulație, casarea dosarelor penale și așa mai departe.
Șapte poziții foarte serioase care urmau să fie adoptate la Munich între 12 și 13 iulie curent, la conferința pentru securitate și încredere. Și, iată că în cadrul acestei conferințe absolut nimic nu a fost confirmat, în afară de un singur aspect, aspectul ecologic, care ține de securitatea râului Nistru. Alte documente nu că nu au fost adaptate și verificate, dar nici nu au fost discutate, în acel sens ca să fie puse pe masă pentru semnare. Pur și simplu se discuta. Adică, nu știu, cine le-a dat lor forță, dar Chișinăul a ignorat propunerile Moscovei la care, în principiu, a aderat și Germania și OSCE. Și astăzi vedem că au trezit furia tiraspolienilor. Și, în al doilea rând, Kievul a încălcat, să spunem așa, niște acorduri nescrise și, din nou, le-a interzis Tiraspolul să traverseze cu marfa lor hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean și i-a impus să meargă prin nordul Moldovei și să iasă la Ocnița, cu trenurile cu marfă. Și evident că aceste două momente au trezit furia pe care dumneavoastră ați fixat-o.
Ucraina a întors înapoi în Belarus un eșalon cu combustibil care era plătit, procurat de Sheriff. Și ei au petrecut ședința guvernului la care a fost invitat și Sheriff anume pentru a examina situația și pentru a vedea careva măsuri pentru a influența Ucraina și Belarus să le asigure libera circulație a mărfurilor. Dar Ucraina le pune, cum am spus, cuțitul în oase – ori ni aduceți nimic, ori treceți prin Moldova, să fie totul legal.”
Europa Liberă: Da, și Tiraspolul numește acest lucru „blocadă economică” și se pare că se revine la discursul vechi, în care era acuzat Chișinăul și Kievul că ar bloca regiunea transnistreană…
Ion Leahu: „Da, ei numesc acest lucru blocadă economică. Evident că într-o măsură oarecare acest lucru e mai scump. Poate nu tare, dar e mai scump totuși, că drumul se lungește. Dar principalul este că ei devin deschiși vamei Republicii Moldova, dar ei asta categoric nu vor.”
Europa Liberă: Și cred că acesta este și aspectul principal care îi deranjează.
Ion Leahu: „Probabil, da, asta poate să fie un aspect foarte important.”
Europa Liberă: Chișinăul și Kievul oficial nu au avut, deocamdată, o reacție oficială la aceste amenințări venite de la Tiraspol.
Ion Leahu: „Chișinăul și Kievul, în genere, nu prea reacționează. Chișinăul nu știe ce să spună, dar Kievul, pentru ei, este ceva umilitor să vorbească despre Transnistria sau cu Transnistria. Ei nu discută cu regiunea asta acuma. Ei își fac temele așa cum consideră că trebuie să și le facă.”
Europa Liberă: Mai ales având în vedere că au și ei acum problema separatismului în Donbas…
Ion Leahu: „În genere, ei au mai multă demnitate de stat, ca stat și ei nu se coboară la nivelul mizerabil de a discuta cu Tiraspolul. Ei iau decizia și, dacă consideră, ei aduc la cunoștință, dar dacă nu, ei spun Chişinăului: iată, noi am luat decizia respectivă, comunicați-le celor de la Tiraspol. Cam așa se discută.”
Sursa: http://www.europalibera.org/a/27870187.html