Ion Leahu: Semne de impeachment

Situaţia social-economică în regiunea transnistreană evoluează într-o direcţie puţin clară. Principalele tabere oponente – gruparea lui E. Şevciuc şi formaţiunea „Obnovlenie”, în mod intenţionat împing lucrurile spre o agravare, care nu este absolut necesară pentru a deznoda relaţiile. Ce se petrece în culise, la nivel de persoane, nu prea cunoaştem – dar, pornind de la publicaţiile în reţelele de socializare, putem să presupunem că „punctul de întoarcere” a fost deja trecut.

Acuzaţia oficială a „preşedintelui Şevciuc” a fost dată citirii de către Galina Antiufeeva, adjunctul preşedintelui „Sovietului Suprem”, în cadrul şedinţei extraordinare a legislativului din 11 aprilie curent. Declaraţia fostei soţii a lui Vladimir Antiufeev, fost şef a KGB-ului transnistrean din 1991, o redăm aproape de text, pentru a asigura claritatea motivelor.

Domnule Preşedinte. Noi toţi suntem patrioţi, toţi dorim ceva mai bun „patriei noastre”. Noi împreună ne-am bucurat succeselor, am rezistat la provocări. Şi, de fie care dată alăături de noi era Federaţia Rusă, „Patria noastră mare”, care ne ajuta la greu. Dumneavoastră, Evghenii Vasilieivici (Şevciuc), la fel v-aţi manifestat ca un patriot, ne-aţi fost coleg, în special cînd aţi deţinut funcţia de „Preşedinte al Sovietului Suprem”. Dar acuma vreau să vă întreb, ce s-a întâmplat cu D-ta?

Lucrurile care au fost developate în ultimul timp în „republică”, nu numai că nu permit a fi numite „patriotism”, dar nu se încadrează în situaţia unui Preşedinte, care a jurat credinţă poporului. Noi toţi cunoaştem că principala sursă de finanţare a salariilor şi pensiilor este „contul gazelor”. La noi, pe fondalul luptei cu offshorurile, declanşată la indicaţia d-stră, s-a format un şir de firme-offshore, care parazitează intreprinderile statale: la Termocentrala de la Cuciurgan; la la calea ferată; la uzina metalurgică şi altele, care asigură existenţa „republicii”. De ce d-stră personal v-aţi permis să reduceţi esenţial salariile angajaţilor în sfera bugetară şi pensiile, în condiţiile cînd banii necesari erau în regiune? Precis că în alt stat asemenea acţiuni ar fi fost calificate ca crimă contra poporului. În alt stat extragerea mijloacelor financiare prin intermediul schemelor, inventate nu fără participarea d-stră, ar fi fost calificat ca corupţie şi furt în dimensiuni deosebit de mari. Lipsirea întreprinderilor de fonduri circulante este egal cu ruinarea securităţii economice a „statului”. D-stră ca „preşedinte” nu puteați să nu cunoașteți asta. Şi ce face Preşedintele, care cunoaşte situaţia – participă la rînd cu Chişinăul la organizarea controlului vamal moldovenesc în teritoriuul nostru. Este nu o cedare unilaterală, este trădare de stat. Să nu gîndiţi că sunt prea emoţionată. Nu; sunt „femeie transnistreană”, care are experienţa de a recurge la fapte, când asta o cer circumstanţele. Astăzi din nou suntem în faţa provocărilor grave şi a venit timpul să acţionăm. (Antiufeeva face trimitere la anii 1991, 1992, cînd pentru a justifica transmiterea ilegală a armamentului din depozitele armatei 14 rebelilor transnistreni, au fost înscenate „atacuri” asupra depozitelor de către doamne . I.L).        

Astăzi (continuă Antiufeeva) lucrurile nu sunt atît de transparente ca în trecut. Atunci duşmanul, „naţional-fascismul”, era evident. Acuma republica este presată de diferite blocade, iar FR nu are posibilitate să ne acorde ajutor multilateral, fiind şi ea ţinta unui război global – situaţie în care avem o stringentă necesitate de încredere în liderul republicii, în onestitatea lui. Dar cu ne confruntăm în realitate? Banii care au fost acumulaţi de preşedinte pe aşa-numitele conturi umanitare, echivalează sumelor nelivrate la buget şi, respectiv, neobţinute de bugetari şi pensionari. Cum aşa ceva a putut să se întâmple? Drept exemplu poate servi operaţiunea cu acţiunile combinatului de ciment din Rîbniţa. Careva intermediatori procură un pachet de 25% de acţiuni la un preţ de 1 milion dolari SUA. Şi îndată guvernul, cu acceptarea Preşedintelui, procură acelaşi pachet, dar cu 15 milioane dolari. Concomitent, în fondul preşedintelui sunt vărsate 5 milioane dolari SUA în calitate de donaţie de caritate. Ca urmare a şiretlicurilor, bugetul este văduvit cu 20 milioane dolari SUA. (Pentru comparaţie: interzicerea de către Ucraina a circulaţiei trenurilor transnistrene prin staţia Sloodca ar prejudicia bugetul cu 4.5 milioane dolari SUA.-I.L.) Altă firmă-parazit – ”Energocapital”, continuă Antiufeeva, formată în exclusivitate pentru a media comerţul cu energia electrică de la termocentrala Cuciurgan, în 2015 şi-a consolidat conturile cu 38 milioane dolari SUA. Venitul s-a format din diferenţa tarifelor cu care se comercializa energia şi sinecostul acesteia. Suplimentar ”Energocapital”, destinată special pentru a livra enegia contribuabililor din dreapta Nistrului, nu s-a achitat cu furnizorul (Gazprom şi Tiraspoltransgaz) cu 50 milioane dolari SUA. Deci, doar prin aceste două acţiuni frauduloase, „statul” a avut de pierdut 100 milioane dolari SUA. Sumă suficientă pentru a plăti pe deplin pensiile şi salariile cetăşenilor „republicii”.

Uzina metalurgică a procurat fier uzat (materie primă pentru ciclu de producere-I.L.) prin companii offshore, la un preţ neafişat. Totodată uzina nu a plătit nici un ban pentru gazele naturale, utilizate în procesul tehnologic. Ca urmare, statul a avut de pierdut 30 milioane dolari SUA.

La calea ferată transnistreană există o structură, numită „Compania naţională pentru expedieri”, prin intermediul căreia, potrivit reprezentanţilor anchetei, statul ar fi pierdut 160 milioane dolari SUA. În compania respectivă activează trei persoane, dar ei au văduvit bugetul cu sume suficiente pentru a plăti pensiile miilor de cetăţeni.

Aţi promis ordine, însă realitatea e alta. A apărut în republică Baitaziev în calitate de proprietar al Uzinei Metalurgice, care a „înscris” succesele despre care au menţionat. Procurorul republicii a declarat oficial, că un şir de acte iniţiate de Preşedinte, între care „modificări la comercializarea valutei străine”, aplicarea sistemului de autoasigurare, contravin legislaţiei „RMN”. Decretul cu privire la modalitatea comercializării a valutei a provocat panica. Ştiţi foarte bine că în regiune rezervele de produse alimentare sunt doar pentru cîteva săptămîni. În care scop aţi debalansat piaţa valutară? În ajunul inevitabilei crize, soldate cu însuşi existenţa republicii, cerem răspuns la o întrebare: unde sunt banii obţinuţi din activitatea „Energocapitalului”?  

Cele enumerate nici pe departe nu închee şirul problemelor, condiţionate de activitatea d-stră. Eu, ca deputat în Sovietul Suprem, vă propun: restituiţi 100 milioane dolari SUA, extrase în mod ilegal de funcţionarii devotaţi d-stră. În situația ce s-a creat, noi suntem impuşi a adopta anumite decizii. Nu mă îndoiesc că aceste decizii vor urma, noi vom satisface aşteptările poporului.

Declaraţia deputatului Antiufeeva a deschis cărţile. În Sovietul Suprem deja sunt pe rol mai multe acțiuni, indicate a limita esenţial prerogativele preşedintelui. În special, se preconizează a-l lipsi pe preşedinte de dreptul de a lansa proiecte de legi în regim preferenţial. Altă modificare ar reduce termenul semnării actelor normative, ce ar permite legiutorului a adopta legea fără semnarea preşedintelui. În termeni juridice asta înseamnă limitarea prerogativelor preşedintelui în folosul parlamentului. Care ar fi consecinţele? Evident că adepţii Preşedintelui se opun excluderii dreptului preşedintelui de a înainta proiecte în regim de necesitatea legislativă. Adversarii consideră că norma şi a pierdut actualitatea şi necesită exclusă. Se accentuează la art. 106 din „Constituţia transnistreană”, potrivit căreia, în caz că Preşedintele timp de 7 zile nu semnează proiectul, Legea este aplicată prin semnarea de către Preşedintele parlamentului. Astfel se extind prerogativele preşedintelui Sovietului Suprem. Decizia finală încă urmează să fie definitivată, însă este evident un lucru – majoritatea parlamenteră nu mai doreşte ca actualul preşedinte nu numai că să obţină următorul mandat, dar nici atualul să-l finiseze în mod normal. Cu o asemenea concluzie a evoluat Nina Ştanski pe mai multe pagini în reţele de socializare.

Ştanski, care dicta atmosfera la mai multe întruniri, a schimbat tonalitatea. Ea se teme că cineva, utilizînd situaţia de criză în „ţară”, ar putea organiza un complot pentru a acapara puterea. Doamna afirmă ca personal a ascultat discuţii la acest subiect între mai mulţi implicaţi, şi a înţeles că se intenţionează la modul serios realizarea complotului. Ce a auzit ea în realitate nu se spune, se accentuează doar la faptul că rebelii nu vin cu propuneri de a îmbunănătăţi lucrurile. Se urmăreşte doar intenţia de a-l detrona pe Șevciuc şi a promova la funcţie altă persoană.

Ştanski consideră că confruntarea între Şevciuc şi oponenţii acestuia ar putea avea o evoluţie gen celei din Donbas. Probabil afirmaţia e prea exagerată. Da, ambele grupări sunt susţinute de diferiţi factori la Moscova. Însă e una să dirijezi torentele de contrabandă şi, respectiv, de bani, şi alta e să recurgi la confruntări armate. Ştanski consideră că subiectul discordiei ar putea fi torentele financiare, care se formează din operaţiunile ilegale cu gazele naturale, energia electrică, metale şi ajutoarele financiare din partea FR pensionarilor. Chipurile, în confruntare pentru aceste torente, s-ar fi implicat şi unele subdiviziuni a structurilor armate transnistrene. Acestea ar fi ignorat faptul că au jurat credinţa actualului lider. E foarte posibil. Militari în regiune sunt destul de mulţi, ei nu au alte surse de existenţă decât aplicarea armei. Contra cui – celui care va plăti mai puţin. Real agravează situaţia grupările criminale ucrainene, care sunt în pierderi mari financiare ca urmare a restricţiilor la hotar cu Transnistria. Incertitudinea din Tiraspol ar putea condiţiona implicarea acestor formaţiuni pentru a stabili o oarecare ordine. Putem spune cu certitudine, orice ordine instaurată de criminalii ucraineni nu ne va consolida nivelul de securitate, fie la hotar, fie în republică. Am putea presupune că gruparea „Şerif”, în colaborare cu aliaţii din Ucraina se vor limita la promovarea (alegerea) propriului preşedinte, cu aportul căruia să-şi regleze poziţiile economico-financiare. Apoi, conform logicii, ar reveni la negocieri la subiectul modalităţii de participare a regiunii la înfăptuirea acordului de liber schimb. Posibil. Însă, din moment ce Ucraina va obţine regim de circulaţie în UE fără vize, populaţia din stînga Nistrului o să ia altă cale. Fără Chişinău. Indiferent de persoana care va deţine acolo preşidenţia.

Este important să fim atenţi şi trecem în pace perioada de incertitudine: cît se luptă adversarii la Tiraspol; cît Ucraina e în aşteptarea abolirii regimului de vize. Şi să pregătim poziţia referitor la proprietatea Transnistriei.

Ion Leahu.