25.11.2016: Participarea Viceprim-ministrului Gheorghe Bălan la conferinţa internaţională cu tematica „Soluţionarea conflictului transnistrean: Quo Vadis”

La 24 noiembrie, curent, Viceprim-ministrul Gheorghe Bălan a participat la conferinţa internaţională cu genericul „Soluţionarea conflictului transnistrean: Quo Vadis?”, organizată de către Asociaţia pentru Politică Externă în formatul unei platforme de dezbateri cu implicarea experţilor naţionali şi internaţionali.

În cadrul evenimentului Vicepremierul a efectuat o scurtă prezentare şi a răspuns la întrebările audienţei la sesiunea cu tematica: „Politica paşilor mici de soluţionare a conflictului transnistrean: ieşire din impas sau un nou eşec?”.

În cuvântarea sa, Gh. Bălan, a menţionat că politica paşilor mici în problematica transnistreană este o abordare susţinută de către toţi participanţii procesului de negocieri şi partenerii externi ai R. Moldova, constând în acest sens o pârghie alternativă de menţinere a dialogului părţilor prin canalizarea eforturilor acestora spre problemele cotidiene de ordin major ale populaţiei ce necesită o soluţionare neântârziată.

„Orice pas trebuie să ducă spre reintegrare, orice mişcare pozitivă trebuie să contribuie la apropierea malurilor nu la distanţarea acestora. După reluarea procesului de negocieri în 2011, se discuta despre necesitatea de întreprindere a unor paşi mici pentru a recâştiga încrederea în cadrul formatului de negocieri şi de a ne mişca înainte în cadrul acestui proces în vederea identificării unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. În dialogul din acest an, constat că am reuşit să relansăm împreună cu Preşedinţia Germană a OSCE formatul de negocieri “5+2”. Este greu să găseşti o soluţie când aceşti paşi sunt orientaţi în direcţii opuse sau când aceste concesii ori mişcări duc la mărirea divergenţelor dintre părţi. Chişinăul de-a lungul întregii perioade de negocieri şi până în prezent a întreprins o multitudine de măsuri şi acţiuni pozitive la adresa populaţiei şi agenţilor economici din regiune.”

De asemenea, Viceprim-ministrul a precizat că iniţiativele şi programele de asistenţă ale autorităţilor de la Chişinău sunt destinate să promoveze măsurile de consolidare a încrederii între maluri, să stimuleze dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, să creeze condiţiile necesare pentru reintegrarea graduală a regiunii în spaţiile unice ale R. Moldova, să onoreze obligaţiile pozitive ale statului faţă de cetăţenii săi şi să antreneze regiunea în vectorii politicii interne şi externe a statului R. Moldova.

„La momentul de faţă avem circa 2150 de agenţi economici din partea stânga înregistraţi pe malul drept care au posibilitatea să-şi exporte producţia către UE. De asemenea, aceşti agenţi economici beneficiază pe deplin de toate facilităţile în comerţul cu UEde care beneficiazăşi cei de pe malul drept. Circa 65 la sută din comerţul regiunii transnistrene este orientat spre piaţa UE, peste 5000 de tineri din regiune învaţă la diferite instituţii de învăţământ pe malul drept, circa 70 de mii de persoane beneficiază de servicii medicale gratuite pe malul drept şi peste 315 mii de locuitori din regiune deţin cetăţenia moldovenească şi acte confirmative ale acesteia. Acest şir de măsuri pozitive poate fi continuat şi ele vor continua cu siguranţă pentru că noi privim regiunea ca parte integră a R. Moldova  iar autorităţile moldoveneşti au angajamentul de a susţine populaţia şi agenţii economici din regiune.”

În contextul subiectului, Gh. Bălan a informat publicul că în pofida abordărilor  pozitive ale autorităţilor de la Chişinău, în procesul de reglementare persistă şi o doză de instabilitate generată de factori din regiunea transnistreană. Reprezentanţii Tiraspolului se îndepărtează tot mai mult de potenţialul consens negociabil cu autorităţile R. Moldova, iar situaţia în Zona de Securitate este în continuă tensiune, inclusiv în contextul aplicaţiilor militare neautorizate, care sunt organizate frecvent în ultima perioadă de timp.

„Ar fi cazul să separăm populaţia şi agenţii economici de exponenţii din stânga Nistrului care participă în procesul de reglementare şi care încearcă să politizeze subiectul prin promovarea anumitor idei prin intermediul acestor paşi mici. Pe lânga momentele pozitive pe care le-a întreprins Chişinăul, menţionez, că în aceeaşi perioadă am primit doar acţiuni negative din partea administraţiei de facto din regiune. Aici mă refer la şcolile moldoveneşti cu predare în grafie latină, cărora le-au fost sechestrate sediile, la fermierii din raionul Dubăsari care nu au acces la terenurile agricole, la interdicţiile în calea liberei circulaţii, la consolidarea aşa–numitor grupuri paramilitare, la crearea unei aşa–numite frontiere pe linia administrativă, la promovarea unor acţiuni militariste în zonă care nu contribuie la calmarea spiritelor şi la promovarea principiilor de reglementare a conflictului, dar la o isterizare a populaţiei din regiune.”

Totodată, Vicepremierul, susţine că pentru obţinerea succeselor în vederea rezolvării problemelor este necesar ca autorităţile şi partenerii internaţionali să se concentreze pe dimensiunile prioritare în procesul de reglementare transnistreană.

„Una din priorităţi ar fi să menţinem funcţionale toate platformele de dialog, grupurile de lucru sectoriale cărora să le dăm un impuls pozitiv în direcţia elaborării şi promovării unor soluţii sectoriale, care vor contribui la apropierea malurilor şi la îmbunătăţirea vieţii populaţiei de pe ambele maluri.

Doi, ar fi cazul ca autorităţile moldoveneşti să extindă politica pozitivă şi angajamentele sale faţă de populaţie şi agenţii economici din regiune. Este o obligaţie a statului de a avea grijă de toţi cetăţenii săi şi de a le oferi servicii de calitate pe întreg teritoriul ţării.

Trei, extinderea spaţiilor unice naţionale pe întreg teritoriul ţării.  

Autorităţile moldoveneşti trebuie sa perceapă regiunea nu ca un teritoriu de facto necontrolat la momentul de faţă, dar ca pe un teritoriu căruia să–i ofere toate serviciile şi angajamentele care le au faţă de restul populaţiei. Frontiera nu este pe Nistru, ci la frontiera de stat moldo-ucraineană.  

Patru, autorităţile moldoveneşti de comun cu partenerii internaţionali implicaţi în procesul de negocieri trebuie să elaboreze o foaie de parcurs în vederea promovării procesului de reglementare, cu determinarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană într-un cadru care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Este necesară consolidarea unei voci unice în promovarea ideilor şi principiilor de reintegrare a ţării: „un guvern o voce”.

Cinci, autorităţile moldoveneşti trebuie să întreprindă acţiuni care gradual ar schimba situaţia din teren. Să demarăm anumite acţiuni care ar stimula businessul din regiune, ar crea noi locuri de muncă şi ar acoperi din punct de vedere social şi economic necesităţile populaţiei din regiune.”

În această ordine de idei, Gh. Bălan a reiterat că Guvernul va depune eforturi continue, prin elaborarea unor noi iniţiative în măsură să demonstreze deschiderea şi voinţa politică faţă de populaţia de pe întreg teritoriul R. Moldova.